Expertizele medico-legale reprezinta unul dintre cele mai importante aspecte in practica medico-legala facand parte integranta din categoria expertizelor. n2x4xc
Expertizele medico-legala
- sunt mijloace de proba= forma practica in care medicina legala sprijina organele competente in solutionarea cazurilor judiciare
Clasificare- dupa materialul pe baza caruia sunt efectuate :
• expertize pe cadavru
• expertize pe persoane in viata
• expertize pe baza de acte medicale
• expertize de laborator
Expertizele se efectueaza in reteaua de medicina legala- medici legisti, dar in unele cazuri exceptionale unele categorii de expertize- inclusiv cele pe cadavru sunt efectuate de medicul de medicina generala care au in aceste cazuri calitatea de medic legist delegat aprobata de directia sanitara a judetului si avizul conducerii I.M.L.

Expertiza medico-legala pe cadavru

Este deosebita procedural si ca obiective de autopsia realizata in serviciile de anatomie-patologie.
Autopsia medico-legala se efectueaza numai pe baza unor ordonante- adrese emise de :
• procuratura
• birourile judiciare ale politiei
• instanta de judecata
Ordonantele pe de o parte aduc informatii asupra imprejurarilor in care s-a produs decesul- date care rezulta din procesul verbal intocmit la fata locului si din datele de ancheta, iar pe de alta parte se formuleaza intrebarile-obiectivele la care trebuie sa se raspunda in raportul de expertiza la capitolul concluzii.
Autopsia medico-legala este obligatorie (conform C.P.P. art. 114) ori de cate ori moartea este:
• moarte violenta= orice moarte care are cauze externe organismului fiind urmarea unui agent traumatic (mecanic, fizic, chimic) o omucidere o sinucidere o accident
• moarte suspecta= moartea suspecta nu este o notiune medico-legala, ci un termen juridic, care antreneaza implicit o activitate de ancheta
Termenul de moarte suspecta include decesele inexplicabile, decesele produse in imprejurari necunoscute si in locuri neobisnuite si decesele survenite cu torul neasteptat la persoane in plina stare de sanatate aparenta. Deci este o moarte care ridica suspiciuni prin conditiile si circumstantele prin care se produce.
In cadrul mortilor suspecte au fost inglobate si alte aspecte:
• decesele survenite in primele 24h de la internare in unitati spitalicesti
• decesele in cursul interventiilor chirurgicale
• decesele prin complicatii ale sarcinii, nasterii si lauziei
• decesele copiilor 0-1 an ( acum anatomia-patologica infantila)
• decesele puse in legatura cu deficientele in acordarea asistentei medicale
• cadavre cu identitate neprecizata

Obiectivele generale ale expertizei medico-legale pe cadavru

1. Stabilirea identitatii cadavrului
2. Stabilire felului mortii (violenta, neviolenta, prin inhibitie)
3. Stabilirea cauzei medicale a mortii
4. Stabilirea datei producerii mortii
5. Stabilirea existentei leziunilor corporale:
• mod de producere
• data producerii
• etc.
6. Precizarea legaturii cauzale intre leziunile corporale si moarte
7. Felul si calitate ingrijirilor medicale acordate.

Metodologia expertizei medico-legale pe cadavru

Totalitatea elementelor tactice si tehnice ce se aplica in vederea solutionarii obiectivelor formulate de organele de cercetare penala in ordonanta sau a obiectivelor generale ale expertizei.
Nu are reguli fixe, se adapteaza specificului fiecarui caz.
Etape:
I. Examenul la fata locului- se efectueaza in echipa operativa:
I. procuror
II. politist
III. medic legist
• se examineaza locul gasirii cadavrului (inclusiv urmele biologice) care pot fi diferit de locul faptei, se pot face corelatii ulterioare intre acesta si ce se descopera la examenul cadavrului
• medicul legist examineaza:
• pozitia cadavrului
• imbracamintea
Hainele pot fi purtatoare ale unor urme materiale menite sa lamureasca unele aspecte esentiale ale anchetei. Astfel acestea pot prezenta:
• urme ale solului, modul de dispunere ale acestuia poate da informatii asupra mecanismului de producere a leziunilor (cadere, tarare, etc.)
• sfasieri, rupturi- informatii despre dinamica agresiunii;
• accidente rutiere : desenul pneurilor, amprenta mastii radiatorului, a farului, urme de vopsea, etc.
• agresiuni cu arme albe : taieturi ce corespund sediului plagilor constatate pe corpul victimelor;
• impuscare : urme datorate factorilor suplimentari (urme de pulbere nearsa, arsuri, urme de fum, etc.)
• produse biologice :
? sange- de la victima si agresor
? sperma- viol
? alte- urina, fecale, fire de par, etc.
?
II. Examenul corpurilor delicte
La fata locului se urmareste:
• existenta unor eventuale urme biologice pe suprafata acestora
• corespondenta posibila dintre leziunile cadavrului si corpul delict
Criminalistul are un rol important aici, acesta:
• realizeaza o descriere cat mai amanuntita a corpurilor delicte
• prelevarea tuturor urmelor (amprente, etc.) in vederea identificarii persoanelor care au utilizat acel corp delict
Corpurile delicte:
• se ridica cu manusi
• se ambaleaza (cutii, saci de plastic)
• se eticheteaza
• se trimit la laboratorul de biocriminalistica
Pana la inaintarea acestora la laboratoare acestea sunt in grija organelor de cercetare penala.
Laboratoarele vor examina urmele corpurilor delicte si urmele biologice gasite, stabilind natura, apartenenta de specie, grup, persoana.

III. Examenul cadavrului- autopsia cadavrului
Precedat de o cercetare medicala a imprejurarilor in care a survenit decesul, informatii luate din:
• documente medicale (FO)
• apartinatori
• persoane din anturaj
Autopsia consta intr-un examen extern si unul intern, uneori examenul extern este precedat de un examen preliminar care intruneste elementele constatate la fata locului sau la locul efectuarii autopsiei dar inainte de indepartarea hainelor si realizarea toaletei cadavrului.
I. Examenul extern
Se efectueaza sistematic; cap-gat-trunchi-membre superioare-membre inferioare
Datele culese in cadrul examenului extern pot fi impartite in mai multe categorii distincte:
• date de identificare
• semnele mortii reale
• semne de violenta
• semne de tratament medical
• semne diverse
II. Examenul intern
Consta in deschiderea cadavrului, examinarea si sectionarea viscerelor
Deschiderea se realizeaza sistematic:
• cutia craniana
• cavitatea toracica
• cavitatea abdominala
• uneori deschiderea coloanei vertebrale- pentru explorarea maduvei
• in cazul fracturilor- se diseca focarul de fractura
Tehnica autopsiei respecta in general regulile clasice dar uneori trebuie adaptata la specificul cazului.
Ex1.-in embolia gazoasa- se incepe cu deschiderea cutiei toracice cu deschiderea cordului sub apa, inainte de sectionarea vaselor mari ale gatului.
Ex2.-disectia plan cu plan in impuscare, plagi penetrante.
Autopsia se desfasoara fie pe teren fie in locuri special amenajate- sali de autopsie la nivelul institutiilor medico-legale. Se efectueaza de catre medic si laborant.

IV. Examenul agresorului sau a presupusului agresor- se realizeaza de urgenta
• examenul hainelor
• examen somatic general
• leziuni corporale- data producerii lor si mecanismul de producere ceea ce ar putea demonstra lupta victima-agresor
• stabilirea starii de influenta alcoolica prin examen clinic si de laborator (alcoolemie si alcoolurie)
• examen psihic preliminar- iar cand se depisteaza stari psihopatologice se solicita o expertiza psihiatrica medico-legala.

Examinari complementare in expertizele medico-legale pe cadavru

1. Examen histopatologic- obligatoriu cand examenul necroptic macroscopic nu evidentiaza leziuni morfopatologice capabile sa elucideze cauza medicala a mortii.
Se recolteaza fragmente din principalele organe :
• creier
• plaman
• ficat
• rinichi
• cord
• din toate leziunile cu caracter patologic sau traumatice.
2. Examenul toxicologic-se face in mortile prin intoxicatie sau cele presupuse ca atare. Se recolteaza:
• continut gastric
• sange- cutia craniana
• urina
• organe (ficat, rinichi)
3. Examene biocriminalistice;
• examenul petelor de sange
• reactii de identificarea petelor de mucus, sperma
4. Examene bacteriologice- la nevoie
5. Examen radiologic