Metabolismul celular produce CO2 si anumite substante finale provenite in
special din catabolismul proteic, aportul oxigen poate si el realiza cantitati
excesive de anumiti electroliti (apa, NaCl, diferite saruri minerale) care trebuie
eliminati. t6c23cd
Plamanii elimina CO2 si alte substante volatile, iar substantele nevolatile
inutilizabile sau in exces sunt eliminate impreuna cu o anumita
cantitate de apa, in cea mai mare parte prin rinichi si accesorii prin
sudoare si materii fecale. Prin eliminarea substantelor nevolatile rinichiul
reprezinta principalul organ care mentine constant volumul, concentratia electrolitica
si reactia chimica a lichidelor organismului.
Rinichiul mai are si alte activitati: prin secretia de renina contribuie la
reglarea tensiunii arteriale, prin eritropoietina controleaza eritropoieza,
prin schimbarile ionice contribuie la mentinerea echilibrului acido-bazic.
APARATUL SECRETOR se compune din:
- rinichi, orgene de excretie,
- cai urinare:
- calice-mici
- calice-mari
- pelvis renal
- uretere
- vezica urinara
- uretra.
I.1.a RINICHI
Sunt organe pereche situate retroperitonal, de o parte si de alte a coloanei
vertebrale lombare. Rinichiul are forma caracteristica, circa 300 grame, are
doua fete (anterioara si posterioara) si doua margini (laterala convexa si mediala
concava).
In zona marginii concave se gasesc hilul si pediculul renal in care se
vad vasele renale (artera si vena), uretrul si fibre nervoase vegetative.
Selectionand rinichiul in lungul liniei mediane, din partea convexa
spre cea concava se observa:
- papilele si calicele renale: formatiuni membroase prin care se scurge urina;
- parenchimul renal, cu structura zonala: corticala si medulara.
Zona corticala este formata in principal din glomeruli, tubi uriniferi
si vasele de sange care le apartin. Zona medulara contine 6-18 piramide
renale (Malpighi), formate din tubi colectori care dreneaza mai multi nefroni.
Piramidele sunt orientate cu baza spre periferie si varful spre sinusul
renal, deschizandu-se in papilele renale, acestea se deschid in
calicele mici care conflueaza formand calicele mari (2-3) si apoi pelvisul
renal (bazinet) continuat cu ureterul.
O piramida Malpighi cu substanta corticala din jurul sau formeaza un lob cortical.
NEFRONUL
Este unitatea morfofunctionala renala; indeplineste toate procesele complexe
care au ca rezultat formarea urinii. Nefronul este alcatuit duntr-o capsula
si un tub unifer lung.
Capsula Bowman, extremitatea pronimala, inchisa dilaterala a nefronului,
are forma unei cupe cu pereti dubli, marginind o cavitate ce continua lumenul
tubului. In adancitura capsulara se afla un ghem de 4-12 bucle capilare
(glomerul), care rezulta prin diviziunea arteriolei aferente si care se reunesc
la iesirea din capsula, in arteriola aferenta. Capsula impreuna
cu glomerulul alcatuiesc capsulul renal Malpighi.
Segmentul pronimal al tubului urinifer este constituit dintr-o portiune contorta,
tubul contort proximal (care se afla in cortica renala) si este format
dintr-un strat de celule a caror membrana, spre lumen, prezinta o “margine
in perii”, formata din microvili, care maresc mult suprafata membranei.
Segmentul intermediar (ansa Heule), subtire este format din doua brate (descendent
si ascendent) unite intre ele printr-o bucla, are epiteliul turtit, fara
microviri. Nefronii care au glomerulii in zona corticala externa are ansa
Heule scurta, in timp ce nefronii cu glomeruli in zona externa a
corticolei (juntamedulari) are ansa lunga, care coboara profund in medulara.
Segmentul distal este format dintr-o portiune dreapta, ascendenta, care ajunge
in corticala in vecinatatea glomerulului propiu, in imediat
contact cu arteriala aferenta. La acest nivel epitelul tubular, la fel ca si
celulele musculaturii netede a arteriolei aferente, prezinta modificari si formeaza
aparatul juxtaglomerular care secreta renina. Urmeaza o portiune contorta situata
in intregime in corticala. Mai multi tubi distali se unesc
si se deschid in tubul colector din structura piramidelor Malpighi.
VASCULARIZATIA RENALA
Este extrem de bogata, primind 20-25% din debitul cardiac de repaos. Artera
renala, ramura a aortei abdominale, patrunde prin hil si apoi se imparte
in ramuri interlobare (intre piramide), din care se desprind arterele
arcuate, ce formeaza o ansa in jurul bazei piramidelor, arterele interlobulare,
din care glomerulul. Dupa ce se regrupeaza in arteriole, se capilarizeaza
din nou in jurul tubului respectiv (in medulara) si se deschid in
venele interlobulare, apoi in venele arcuate.
Venele, avand un traiect aproape asemanator cu cel al arterelor, se colecteaza
in vena renala care se deschide in vena cava inferioara.
INTERVATIA RENALA
Provine din plexul situat in hilul organului format in majoritate
din fibre simpatice, dar si din cateva fibre parasimpatice venite prin
nervul vag. Fibrele nervoase, situate perivascular, se distribuie celulelor
musculare din peretele arteriolar si componentelor tubulare.
