Analizele de sange permit numararea celulelor sangvine si dozarea diferitelor substante care circula in plasma. Pentru a le interpreta, exista doua reguli: raportarea la normele de laborator si luarea in considerare a contextului. In functie de varsta, sexul si istoria sanatatii bolnavului, concluziile nu vor fi intotdeauna aceleasi. Astfel, nivelul de colesterol de 2.80 g/l este mai putin ingrijorator in cazul unei persoane de 60 de ani, fara antecedente particulare, decat in cazul unei tinere femei care urmeaza un tratament cu pilule anticonceptionale, si al carei tata a decedat in urma unui infarct la varsta de 45 de ani. In fine, nu este cazul sa intri in panica! Fiecare rezultat anormal trebuie confirmat inainte de a va lansa in tratamente sau analize suplimentare.

Cine are nevoie de analize de sange? Chiar daca crezi ca esti perfect sanatoasa, este recomandat sa iti faci o analiza completa de sange in momentul in care ajungi la varsta adulta, macar pentru a verifica ca nu exista un exces de zahar sau de grasime in sange. Este foarte adevarat ca, daca vii dintr-o familie in care exista acest tip de probleme, aceste analize trebuie facute in mod regulat. Ulterior, vei putea face un control o data la fiecare 5 ani, in absenta unor probleme particulare. Persoanele care sufera de o boala cronica, cum este diabetul, trebuie sa isi faca aceste analize mai des si de o maniera mai regulata. In acest caz, ritmul analizelor de sange este hotarat de catre medic, in functie de dificultatile intalnite si de tratamentul necesar.

Numaratoarea formulei sanguine (NFS) corespunde unei numaratori a celulelor prezente in 1 mm3 de sange: numarul de globule rosii (hematite), de globule albe (leucocite) si de plachete. Formula sanguina da proportia dintre diferitele tipuri de globule albe: polinucleare neutrofile, basofile, eosinofile, limfocite si monocite. Aceasta analiza ofera informatii, in acelasi timp, despre cantitatea de hemoglobina din interiorul globulelor rosii, despre marimea acestora din urma si despre volumul pe care acestea il ocupa in sange (VGM, CCMH, TCMH si hematocrite). Nu este necesar ca, in momentul prelevarii, pacientul sa fi postit in ajun.

Valorile normale sunt: leucocite - intre 4000 si 10 000/ mm3; hematite - intre 3.5 milioane si 5 milioane/ mm3; hemoglobina - intre 11.0 si 15.0 g/ ml; hematocrite - intre 33.0 si 50.0 %. Ce depisteaza aceasta analiza? O scadere a numarului globulelor rosii si a hemoglobinei sunt un simptom al anemiei. In schimb, un exces indica o poliglobulie. Numarul globulelor albe creste, de obicei, in cazul unei infectii bacteriale sau virale si in anumite cazuri de leucemie. Acestea scad in cazul unei rezistente scazute la agresiuni.

Viteza de sedimentare (VS) arata, in milimetri, inaltimea depozitelor de globule rosii masurata dupa una, apoi doua ore de coagulare. Intr-o eprubeta cu sange tinuta la verticala, globulele rosii se separa incet-incet de plasma, care ramane la suprafata, si se depun pe fundul eprubetei. Nici in cazul acestei analize nu este necesar sa postesti din ajun. Ce depisteaza aceasta analiza? VS-ul tinde sa creasca o data cu inaintarea in varsta. Este, deci, usor mai ridicata in cazul persoanelor in varsta. Dar o crestere anormala poate fi semnul unei inflamari (o boala reumatismala, o infectie)… Valoarea sa este in general sub 20 mm in prima ora, si sub 40 mm la sfarsitul celei de-a doua ore.

Nivelul zaharului (glicemia) din sange se masoara cel mai des pe "stomacul gol", de preferat dimineata. Dar variatiile sale se pot evalua si dupa masa. Este vorba atunci despre "glicemie postprandiala". Valoarea normala se situeaza intre 0.70 si 1.10 g/l. Ce depisteaza aceasta analiza? Un exces de zahar in sange indica un diabet, imediat ce nivelul depaseste 1.26 g/l, in urma mai multor prelevari. Un deficit de zahar arata o hipoglicemie care, daca este importanta, poate da nastere unei boli. Tinerea sub supraveghere a diabetului se bazeaza si pe un alt test - dozarea hemoglobinei gliceice HbA1c) - care ia in considerare echilibrul glicemiei din cele trei luni precedente analizei.

Nivelul colesterolului este legat de anumite grasimi care circula in sange. Ficatul produce cea mai mare parte a acestora, restul provine din alimentatie. Masurarea in anasmblu a colesterolului (colesterolul total) este suficienta pentru un examen de rutina. Pentru o analiza mai detaliata, se masoara substantele care transporta colesterolul in sange (lipoproteinele): HDL-urile sunt grasimile "bune", iar LDL-urile sunt grasimile "rele". Pentru aceasta analiza se recomanda ca pacientul sa manance o cina frugala in ajun, iar dimineata sa nu manance nimic. Valoarea normala se situeaza intre 1.50 si 2.50 g/l. Ce depisteaza aceasta analiza? Excesul de colesterol "rau" face sa creasca riscul unui accident cardio-vascular, pentru ca acesta se depune de-a lungul interiorului arterelor, sfarsind prin a le astupa. Vasele de sange din inima, creier, picioare pot fi atinse. Se recomanda o atentie sporita in cazul persoanelor cu un nivel de peste 2.50 g/l. O data cu varsta, este normal ca acest nivel sa fie usor ridicat. Cresterea poate proveni dintr-o dieta bogata in grasimi animale saturate (unt, produse de patisserie, branzeturi, mezeluri) sau dintr-o anomalie familiala. O valoare prea scazuta nu este normala si poate indica un dezechilibru hormonal.

Trigliceridele sunt grasimile prezente in sange, care provin, in principal, din alimentatie. Acestea apar mai ales in urma transformarii zaharurilor de catre ficat. Aceasta analiza se face pe "stomacul gol". Ce depisteaza aceasta analiza? Excesul de trigliceride ameninta sanatatea inimii si arterelor, pentru ca favorizeaza formarea placilor de aterom. Acest lucru se observa in cazul consumului exagerat de zahar, alcool si tutun, precum si in cazul persoanelor obeze si diabetice. Pentru unele femei, pilula anticonceptionala joaca un rol important in cresterea nivelului de trigliceride. In plus, exista niveluri excesive de origine ereditara. Valoarea normala se situeaza sub 1.60 g/l.

In cazul testelor pentru ficat, se analizeaza transaminazele - enzime continute in special de ficat, care intervin in sinteza si dezintegrarea aminoacizilor (care dau nastere proteinelor). Doua dintre transaminaze prezinta interes: SGPT-ul si SGOT-ul. Ce depisteaza aceasta analiza? Nivelul transaminazelor este crescut in cazul unei distrugeri celulare, in principal al celulelor ficatului (ciroza, hepatita etc). Cresterea SGOT-ului poate indica, de asemenea, o distrugere a celulelor cardiace si se observa in cazul unui infarct. Normele variaza de la un laborator la altul. In general, insa, SGOT-ul se situeaza intre 5 si 80 de unitati internationale (UI), iar SGPT-ul variaza intre 5 si 26 UI.

Bilirubina este un pigment galben-maroniu care provine din degradarea hemoglobinei in sange. Este principalul constituent al bilei. Ce depisteaza aceasta analiza? In mod normal, sangele nu contine decat o foarte scazuta cantitate de bilirubina. O crestere a acesteia, care indica o boala a ficatului sau o obstructie biliara, se manifesta printr-un icter. Bilirubina totala normala are un nivel sub 10 mg/l. In cazul testelor renale, se analizeaza nivelul creatininei, care este o substanta azotata provenita din deteriorarea creatinei (un constituant al muschiului). Nivelul sau variaza in functie de varsta si sex, pentru ca depinde de masa musculara, care este mai ridicata in cazul barbatilor. In schimb, nivelul sau este foarte putin influentat de alimentatie. Ce depisteaza aceasta analiza? Atunci cand exista o insuficienta renala, nivelul de creatinina creste mult inaintea nivelului ureei. Este, deci, un indiciu pentru buna functionare a rinichiului. Valoarea normala este sub 120 µmol/l.

Nivelul TSH-ului este masurat in cazul analizelor de tiroida. Acest hormon, numit si tireostimulina, este secretat de o mica glanda aflata in creier, hipofiza. Rolul sau este de a stimula producerea de hormoni de catre tiroida si cresterea celulelor hipofizei. Acest hormon poate fi masurat foarte precis, cu ajutorul unei metode ultrasensibile. Ce depisteaza aceasta analiza? Un nivel anormal se traduce printr-o dereglare a tiroidei. O crestere a THSului indica o hipotiroidie (scadere a secretiei hormonilor tiroidieni). O diminuare arata contrariul - o hipertiroidie (adica o crestere a acestor hormoni). Valorile normale variaza de la un laborator la altul, dar de obicei se situeaza intre 0.1 si 4 mU/l.

Studiile efectuate au confirmat faptul ca prevenirea este o arma eficienta in calea imbolnavirilor. Pentru oricare dintre noi, a face controale medicale periodice inseamna, pe langa o nota buna la capitolul civilizatie, o sansa in plus pentru a avea o viata lunga si sanatoasa.

Acest articol se doreste a fi un mic indrumar pentru toti cei ce doresc sa inceapa o activitate sportiva, de orice natura, si care sunt obligati (parerea mea, care concorda cu a tuturor specialistilor) sa-si verifice starea generala a functionarii organismului. r4j2jz

1- Determinarea indicelui masei corporale. Indicele masei corporale= greutatea (in kg) impartita la patratul inaltimii (in metri). De exemplu: o persoana cu inaltimea de 1,80 m si greutatea de 90 kg are indicele 28. Cum se interpreteaza rezultatul: - mai putin de 20 - deficit ponderal. - de la 20 la 25 - normal. - mai mare de 25 dar mai mic de 30 - supragreutate. - mai mare de 30 - obezitate. - mai mare de 40 - obezitate grav.

2 - Determinarea adipozitatii. Adipozitatea reprezinta procentul de grasime din corp, si constituie un pericol atunci cand valorile sunt mai mari decat cele optime. Procentul de grasime care ne caracterizeaza poate fi aflat prin mai multe metode, cea mai folosita fiind metoda masurarii pliurilor de grasime subcutanata. Ea are avantajul ca nu necesita decat un caliper ( un fel de subler) si da rezultate destul de exacte. Masuratorile se fac la jumatatea fetei posterioare a bratului, sub varful omoplatului, pe marginea pectoralului (la barbati), lateral de ombilic, deasupra crestei iliace, la jumatatea fetei anterioare a coapsei si pe fata laterala a gambei, in treimea sa superioara. De obicei aceste masuratori se fac in cabinete de specialitate, dotate cu un astfel de caliper.

3 - Determinarea indicilor cardiovasculari. Frecventa cardiaca - luata dimineata, in repaus. Valori normale: 60-80 batai pe minut. Sub 60 batai pe minut = bradicardie, constituie semn de antrenare, daca persoana practica exercitiu fizic regulat. Peste 80 batai pe minut = tahicardie, semn ca, din diferite motive, ce trebuie neaparat investigate, inima lucreaza neeconomic. Tensiunea arteriala, luata dimineata in repaos. Dupa cum se stie, tensiunea este data de doua valori, cea maxima si cea minima. Valori normale pentru maxima: intre 10 si 14,5. Sub 10 reprezinta hipotensiune arteriala iar peste 14,5 reprezinta hipertensiune. Valori normale pentru minima: cel mult 8,5. Peste aceasta valoare se considera hipertensiune.

4 - Cum citim analizele de sange. De obicei, cand ne facem analizele, mergem sa le citeasca doctorul, pentru ca nu prea stim ce reprezinta lista aceea de cifre si denumiri pe care o primim de la laborator. Evident ca doar doctorul ne poate spune rezultatul final, dar hai sa intelegem cat de cat aceste analize si sa ne dam seama de starea noastra de sanatate. Hemoglobina: valoarea normala este de 12-14 g la 100 ml de sange. Sub aceste valori= anemie. Glicemia (concentratia glucozei in sange). Valori normale: 60-120 mg la 100 ml de sange. Sub 60= hipoglicemie (intalnita de obicei la infometati). Peste 120= hiperglicemie, semn de diabet. Lipide totale: valori normale cuprinse intre 500-800 mg la 100 ml de sange. Colesterol. Se vorbeste de trei tipuri de valori ale colesterolului: colesterolul total (CT), colesterolul cu densitate crescuta (CDC) si colesterolul cu densitate scazuta (CDS). CDC este asa numitul colesterol "bun" (de aceea este bine cand valorile lui cresc), iar CDS este colesterolul "rau", nefavorabil. Raportul CT/CDC nu trebuie sa fie mai mare de 5.

5 - Alte analize si valori care pot fi indicii pentru starea de sanatate: - numar de leucocite: normal 6000 - 8000 / mm3 de sange. - calcemie: valori normale 9-11 mg/ 100