Cu toate ca insectele au cea mai mare diversitate dintre toate vietuitoarele, schimbarile biochimice sunt studiate prea putin. Abia la sfarsitul secolului XX a aparut revista BIOLOGIA MOLECULARA A INSECTELOR, unde apar tot mai multe informatii despre structura moleculara a insectelor. Dar nu exista inca o lucrare ampla care sa descrie schimbarile moleculare ale insectelor in timpul metabolismului, care comparativ cu alte organisme este vertiginos si cu multe surprize de transformari a unor substante in altele. Aceste procese sunt in prezent greu de imaginat. e4f9ft
Exista multe specii de insecte monofage, care se hranesc numai cu o singura a specie de plante. Alte insecte sunt polifage, adica se hranesc cu mai multe specii de plante. Dar informatiile pe care le avem despre componentele biochimice ale tesuturilor insectelor sunt unele si aceleasi. Poate ca mai tarziu, analizele facute cu aparate mai sofisticate vor demonstra o anumita diferen?a.
Exista si insecte entomofage, care se hranesc cu alte insecte (carnivore). Compozitia chimica a acestor insecte inca nu este studiata. Dar datele preventive au demonstrat ca ele includ aceleasi substante. Trebuie mentionat faptul ca informatiile existente nu sunt suficiente si cred ca nu in zadar unele specii de insecte monofage se hranesc numai cu o anumita hrana si daca aceasta hrana lipsest,e insectele mor, dar nu se hranesc cu alte plante. Un exemplu clar este Bombyx mori (viermele de matase), care se hraneste numai cu dud. Alta planta, chiar din acelasi gen, nu este acceptata. S-au facut multe incercari de a gasi o alta hrana pentru viermele de matase, dar pana in prezent nu s-a gasit. Exista cateva substraturi nutritive artificiale pentru viermele de matase, dar hrana influenteaza mult calitateea firului de matase.
S-a studiat foarte mult mediul intestinal al multor specii de insecte pentru a l-e creste pe medii artificiale pentru cresterea lor in masa in conditii de laborator. La insectele polifage acest lucru s-a reusit si sunt specii de insecte care se pot creste in laborator pe medii artificiale. Insectele se cresc in cantitati mari cu scopul de a le studia sau pentru a acumula o masa de proteine specifice induse prin baculovirusuri recombinante sau pentru acumularea virusurilor pentru obtinerea preparatelor virale care se utilizeaza in reglarea densitatii populatiilor de insecte nedorite.
Cresterea in masa a insectelor a dat nastere unei directii noi in biologie -; ENTOMOLOGIA TEHNICA, care este preocupata numai de crestere in masa a diferitir saecii de insecte. Aceasta directie se dezvolta intens pentru a creste anumite specii de insecte entomofage, care pot fi utilizate pentru a le folosi in limitarea altor specii de insecte considerate daunatoare . Aceasta directie este numita PROTECTUA BIOLOGICA, care se va dezvolta puternic in viitorul apropia. Noi inmultim insectele in scopul de a extrage in ele a anumitor SBA , care servesc pentru obtinerea multor din creme cosmetologice, farmaceutice si suplimente alimentare. Cu regret inca nu suntem in stare sa crestem in masa multe specii de insecte, mai ales Afidele, multe din Colioptere si Diptere, care pot fi utilizate in prodicerea preparatelor farmaceutice destinate pentru reglarea unor procese vitale ale fiintei umane.
Artropodele unde sunt incluse si insectele inglud in compozitia sa SBA miraculoase. Aceste substante se transforma spectaculos in organismil acestor vietati (Fig.1). Spre exemplu larvele sunt o forma a insectei, care se hraneste intens, acumuland o cantitate mare de lipide -; energie. In procesul de transformare a larvelor in pupe, lipidele se traxsforma in proteine, care dupa greutatea moleculara pot fi grupate in cinci tipuri. Proteinele din pupe se transforma in cheratoze , care constitue 90% din corpul fluturilor (adultilor). Fluturii exista numai 4-5 zule pana se efectueaza fecundarea si depunerea oualor, care au o stuctura biochimica specifica .
Analizele cantutative pentru determinarea proteinelor, lipidelor si a zaharului au demotstrat ca in stadiul de pupa cea mai mare parte din complex este ocupata de proteine, care uneori depasesc 70 de grame la suta ( tab.1). Lipidele ocupa locul doi dupa proteine Zaharul ocupa un loc neinsemnat in componenta complezului.Studiul comparativ cu un extract din oua de prepelita si cu un extras vegetal (extras dun seminte de strugure) demonstreaza o deosebire radicala. In produsul vegetal proteinele si lipidele ocupa o cantitate mult mai mica. In ouale de prepelita proteinele sunt in jur de 40%. Este curios faptul ca in componenta pufului, care acopera oule unor specii de insecte, care se depun pe tulpinele arborilor lipidele lipsesc iar proteunele ocupa mai mult de 50%. In componenta fluturilor zaharul despare definitiv proteine sunt incluse mai mult de 50% din care cea mai mare parte sunt keratozele (tab. 1).
Amprentele fotospectrometrice a complecsilor lipoproteci izolati din diferite stadii de dezvoltare a unor Lepidoptere au indicat la prezenta a mai multor picuri in lungimea de unda cuprinsa intre 150 si 400 de nonametri . Proteinele apar in lungimea de unda cuprinca intre 250 si 3000 de nonametri. In zona de 1540 si 250 de nonametri apar lipidele si alti componenti care nu-i cunoastem inca. Amprentele fotospectronetrice a solutiilor extrase cu apa usor acide se deosebesc radical de extractele obtinute prin eter de petrol, acetona, alcool. Extractiile in alcool produc picuri complexe in zona lungimilor de unda de 200 - 300 nm. In acetona apar complecsi in zona de 280-300 de nm (fig 4).
Unele din cele mai interesante informatii au fost obtinute dupa alalizele componentiei calitative si cantitative a acizilor nucleici cu ajutorul analizatorului de acizi aminici. care a demonstrat urmatoarele date: in componenta proteunelor extrase din Lepidoptere predomina acidul glutamc apoi aspargina, fenilanalina, argenina si lizinele. Pentru Colioptere sunt specifice acidul glutamic, leucina, aspargina lizina si fenilanalina. Pentru Diptere sunt specifici urmatorii acizi aminici: asidul dlutamic, aspargina, lizina si argenina.
Daca urmarim componenta acizilor aminici in timpul morfogenezei insectelor atunci in larve predomina fenilanalina, glutamina, aspargina si aspargina in stadiul de pupa cantitatea de frnilanalina se dubleaza, se mareste si cantitatea de glutamina, lizina si aspargin. In stadiul de ou predomina glutamina, apoi fenilanalina, aspargina si lizin.
In cazuri mai concrete am constatat urmatoarele: specia Pb include o cantitate mare de acid glutamic, apoi asparagina, lizina si argenina.
In pupe predomina acidul glutamic, asparagina fenilanalina si argenina.
In proteinele Gm predomina acidul glutamic, fenilanalina, aspargina si arginina. In proteina C predomina acidul glutamic, leucina, aspargina si lizina, in proteina Mm predomina acidul glutamic, fenilanalina, si asparagina . In proteina Md predomina acidul glutamic, asparagina, lizina si argenina.
In afara de proteine, lipide si zahar in compotentele insectelor se include si cheratina, care constitue aproximativ 4-5% in dependenta de stadiul de dezvoltare si specia insectei.