Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
 
despre:
 
AUTISMUL INFANTIL
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 


UNIVERSITATEA BABES BALYAI i6n8np
FACLUTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTE ALE EDUCATIEI
SECTIA: PSIHOPEDAGOGIE SPECIALA

AUTISMUL INFANTIL

INTRODUCERE

Istoria stiintifica a autismului incepe cu un secol si jumatate inaintea lui Kanner, mai exact in secolul al XIX-lea cand, un copil, numit "copilul salbatic" de catre doctorul Itard, constituia un obiect al curiozitatii in literatura de specialitate. Acest copil, pe nume Victor, crescut in mijlocul naturii prezenta urmatoarele caracteristici:
- privirea i se fixa doar pe obiecte care-i foloseau propriei sale existente;
- trasaturile fetei sale ii erau animate uneori de hohote de ras nemasurate fara a avea o cauza evidenta;
- afectiunea lui se indrepta spre o serie de obiecte si alimente care+i creau satisfactie, iar indepartarea acesteia ii provoca adevarate crize de furie;
- nu dadea dovada de nici un fel de sensibilitate, nici la cald, nici la rece;
- avea urechea foarte selectiva si sensibila, ca de exemplu zgomotul unei nuci sparte il facea sa reactioneze, in schimb ce un zgomot foarte puternic ii era indiferent.
Toate aceste observatii sunt dovada existentei unor similitudini intre caracteristicile "copilului salbatic" si unii copii pe care actualmente stiinta ii denumeste autisti.
De-a lungul timpului, asupra autismului s-au elaborat mai multe teorii cum ar fi cea a lui E.Bleuler, cel care a creat acest termen si pe care-l defineste ca o "detasare de realitate insotita de o predominare a vietii interioare".
O alta teorie este cea a lui Kanner (1943) care a descris pentru prima data comportamentul a 11 copii autisti, avand o combinatie de grave deficite de vorbire marcate de anormalitati in interactionarea sociala si o inclinatie spre comportamente stereotipe, repetitive si ritualistice.
Un alt specialist in domeniu, in 1944, a descris sindromul cu numele sau Hans Asperger, care ar putea fi considerat o subgrupa a "spectrului autistic" prezentat de catre Kanner caracterizandu-se prin:
- limbajul dobandit fara intarziere cu continut bizar, stereotip;
- comunicare nonverbala;
- slaba expresivitate faciala;
- voce monotona;
- gestica inadecvata;
- interactiunile sociale nu sunt reciproce, se remarca prin empatii;
- rezistenta la schimbare;
- preferinta pentru activitatile repetitive;
- coordonare motorie, posturi bizare;
- capacitate de a memora numere, serii.
Andreas Rett a definit in 1966 "sindromul fetelor cu tulburari neurodegenerative". Se manifesta prin incetinirea dezvoltarii craniene, pierderea partiala sau completa a limbajului si capacitatii de folosire a mainilor. Simptomele acestui sindrom survin intre 7 si 24 de luni.
In 1999, Graham afirma ca autismul infantil se caracterizeaza prin debutul precoce (inainte de 3 ani) a unor tulburari sau devieri care intereseaza cel putin trei arii de dezvoltare:
- abilitatea de a imita si dezvolta relatiile sociale, de a exprima interes si emotii;:
- incapacitatea de a folosi limbajul (verbal sau nonverbal) si comunicarea;
- prezenta uni comportament stereotip, incluzand un repertoriu comportamental restrictiv si repetitiv.
Cea mai actuala definitie a tulburarii autiste este cea a lui Kaplan (2000) care o defineste ca o afectare permanenta a capacitatii de relationare sociala printr-o deviere a comunicarii si pattern-uri comportamentale restrictive si stereotipe.
Ca urmare a celor prezentate mai sus nu putem da o definitie exacta a autismului deoarece aceasta nu este o boala, ci o tulburare complexa de dezvoltare care se manifesta individual.

CAUZELE IPOTETICE ALE APARITIEI AUTISMULUI

Printre principalele cauze care duc la aparitia acestei tulburari complexe amintim:
- cauze genetice
- boli netratate cum ar fi sindromul X fragil, fenilketonuria (PKU), rubeola congenitala.

In urma actiunii acestora asupra individului sunt afectate urmatoarele parti ale creierului: cerebelul, amigdala, hipocampul, septumul, corpii mamilari, cat si trunchiul cerebral. Neuronii din aceste regiuni se prezinta ca avand dimensiuni mai mici decat cele normale. De asemenea, este afectat nivelul serotoninei (nucleul Rafeului)si dopaminei.

RATA DE APARITIE A TULBURARII AUTISTE

Prevalenta autismului la baieti este de 4 ori mai mare decat la fete. Tulburarea apare in aceeasi masura in familiile apartinand tuturor culturilor, claselor si conditiilor sociale indiferent de nivelul de instruire a parintilor.
In Marea Britanie, cu 5 ani in urma existau mai putine persoane autiste decat in prezent. In SUA prevalenta este de 1 la 250 nasteri, iar in Romania nu exista o statistica care sa arate numarul de persoane cu autism sau prevalenta acestuia.
Autist Society of America considera ca studiile din tara cat si cele din lume demonstreaza faptul ca este vorba de o criza nationala si internationala.

CRITERII PENTRU DIAGNOSTICAREA AUTISMULUI

SIMPTOMELE pot include:

- dificultate in comunicare: limbajul vorbit se dezvolta de obicei greu sau deloc, cuvintele fiind adesea folosite necorespunzator; folosirea mai multor gesturi decat cuvinte; tendinta de a repeta cuvinte si fraze (exemplu repetarea fara greseala a stirilor de la TV); imposibilitatea de a-si concentra atentia si de fi coerent.
- nesociabilitatea: lipsa de interes fata de interactionarea cu altii (unii bolnavi se izoleaza, refuzand sa schimbe mediul in care traiesc); tendinta de nu privi in ochii interlocutorului; prefera singuratatea; lipsa empatiei.
- simturile diminuate sau prea dezvoltate: unii bolnavi de autism abia daca raspund la impulsurile celor cinci simturi (daca se loveste nu plange), iar unii pot avea simturi dezvoltate (poate auzi un zgomot, iar apoi sa-si acopere urechile pentru mult timp).
- excese in comportament: poate avea reactii exagerate sau poate fi extrem de pasiv; poate trece cu usurinta de la o extrema la alta; pot prezenta interes obsesiv pentru un lucru (obiect sclipitor sau care se roteste sau activitate: rasfoitul unei carti sau a unei reviste); pot prezenta comportamente stereotipe (bat din palme, isi balanseaza corpul sau capul); pot fi agresivi cu ei insusi sau cu altii; pot avea crize de epilepsie sau depresie.
Simptomele autismului apar in primii trei ani de viata si pot dura pe tot parcursul acesteia, insa deseori, pot fi ameliorate prin interventii corespunzatoare si prin tratament adecvat. O persoana care are simptome de autism trebuie examinata de o echipa de specialisti care trebuie sa includa un medic psihiatru, un psiholog, un neurolog, un logoped si un consultant in probleme de educatie. Sunt necesare si alte analize cum ar fi: analiza sangelui, scanare TC a creierului, scanare RMN a creierului, electroencefalograma.

TRATAMENTUL autismului se bazeaza in primul rand pe educatie. Acesta trebuie adaptat fiecarei persoane in parte, in functie de simptome si nevoi, deoarece fiecare autist prezinta particularitati proprii. Tratamentul poate include:
- Terapie comportamentala: pentru a ajuta bolnavul sa se adapteze conditiilor sale de viata (sa se imbrace singur, sa manance singur, sa foloseasca toaleta);
- Programe de integrare: care sa ajute bolnavul sa se adapteze lumii inconjuratoare pe cat posibil (socializarea);
- Asigurarea unui mediu organizat de viata: este foarte important sa urmeze o rutina a activitatilor zilnice;
- Terapie audio-vizuala: pentru a-i ajuta in comunicare (pentru bolnavii de autism la care comunicarea verbala este absenta se vor cauta metode alternative de comunicare, cum ar fi comunicarea non-verbala: gesturi, imagini etc);
- Controlarea regimului alimentar (unii dintre ei mananca foarte multa paine);
- Medicamente: recomandate de medicul psihiatru;
- Terapie fizica: pentru a-i ajuta in a-si controla stereotipiile; le place foarte mult apa si unii inoata foarte bine;
- Terapia limbajului: logopedie.

Tratamentele mai pot sa includa educarea autistului de a se descurca in situatii noi (sa ceara ajutor, indrumare etc). O persoana care sufera de autism are nevoie de indrumare in obtinerea unei slujbe si in ceea ce priveste modul de a se acomoda cu rutina muncii zilnice. Familiile si prietenii bolnavilor de autism au, de asemenea, nevoie de sprijin. Cu cat sunt incurajati mai mult, cu atat se obisnuiesc mai bine sa traiasca alaturi de un bolnav de autism. O persoana care sufera de o forma mai grava de autism trebuie sa se astepte la simptome noi sau la o inrautatire a celor deja existente, avand nevoie de program permanent de terapie. Autismul trebuie tinut sub observatie permanenta, iar tratamentul trebuie mereu imbunatatit. O persoana care sufera de o forma mai putin grava de autism poate sa iti imbunatateasca starea odata cu inaintarea in varsta. Un om bolnav de autism depinde de un asistent personal care sa le controleze comportamentul si sa-i ajute in activitatile zilnice.

TULBURARILE ASOCIATE AUTISMULUI

Autismul si deficienta mintala
- Se stie ca 67-81% dintre copiii autisti sunt si deficienti mintali, deficienta care este stabila de-a lungul anilor cu sau fara ameliorarea problemei comportamentale. De asemenea, gradul autismului, competenta in domeniul limbajului si prognosticul variaza si in functie de nivelul intelectual.
- Pentru a diagnostica drept autist un autist cu deficienta mintala severa sau profunda trebuie realizata o evaluare precisa a prezentei deficientelor sociale si de comunicare ale subiectului, relative la nivel intelectual, general al acestuia.

Autismul si sindromul Rett
- Sindromul Rett este o tulburare descrisa pana in prezent doar la subiectii de gen feminin, avand cauze inca incerte.
- Dezvoltarea sociala si cea a jocului stagneaza inca din primii 2-3 ani, dar interesul social este mai ridicat decat la autisti.
- In mod tipic acesti copii pastreaza un gen de "privire prin", caracteristica si autismului.
- Automutilarile deliberate si preocuparile stereotipe complexe sunt rare in cadrul acestei tulburari, contrar a ceea ce se observa in autism.

Autismul si tulburarea semantic-pragmatica
- La acesti copii s-a constatat prezenta problemei de comprehensiune a ecolaliei, a deficientei de concepere verbala si a inabilitatii de folosire a gesturilor.
- In ciuda unor asemanari evidente, specialistii sustin ca acesti copii nu sunt autisti.

Autismul si epilepsia
- In ultimii ani cercetarile realizate asupra autismului au demonstrat faptul ca neregularitatile in activitatea electrica a creierului pot induce o gama larga de efecte.
- S-a formulat astfel ipoteza legata de posibilitatea ca unele simptome autistice sa fie manifestarea crizelor epileptice.
- In legatura cu tipurile de epilepsie cum ar fi spasmele infantile (sindromul West) prezinta un risc crescut de a dezvolta un comportament autistic.

CURIOZITATI: "Captivi in inchisorile mintii"

Autistul traieste intr-o lume a lui, in care singurele elemente care ai atrag atentia sunt cartile, desenele si documentarele. O categorie mai speciala este a celor cu tulburarea Asperger. Aproape toti cei care sufera de acest sindrom au dat dovada de capacitati iesite din comun. Multi dintre ei s-a dovedit a fi genii, care, in ciuda faptului ca nu au fost acceptati de societate, au reusit sa intervina decisiv in schimbarea cursului istoriei. Thomas Jefferson si Albert Einstein sunt doar doua dintre personalitatile despre care se stie ca au avut psihopatie autista, adica tulburarea Asperger.
Spre deosebire insa de autisti, cei care au tulburarea Asperger sunt mai inteligenti decat media, putand acumula si prelucra o mare cantitate de informatii. Aceasta acumulare se face insa numai intr-un anumit domeniu si uneori se intampla sa fie realizate mecanic si fara utilitate. Nu toti cei care sufera de tulburarea Asperger pot ajunge la performante notabile, fiind destule cazurile celor care ajung intr-un stadiu de regres, cand nu mai pot comunica cu mediul inconjurator. Insa, chiar si in conditiile cele mai bune, aceasta raportare a lor la lumea dinafara este destul de dificila, deoarece cei care sufera de sindromul Asperger nu au capacitatea de a place pe cineva sau chiar de a iubi. Ei sufera mai mult, de exemplu, daca le dispare o carte sau un caiet cu insemnari, decat daca le moare o ruda sau oricine altcineva apropiat.

IDEI FALSE DESPRE AUTISM:

• Autismul este o boala psihica sau mentala. o Autismul este o tulburare de dezvoltare de natura neurobiologica.

• Parintii sunt devina pentru ca copilul lor are autism. o Cercetarile sugereaza drept cauza primare factori genetici si disfunctii biologice, neurologice la nivelul sistemului nervos central.

• Copiii cu autism sunt retardati. o Desi retardul mintal coexista frecvent cu autismul, nu toti copiii cu autism au retard. Coeficientul de inteligenta al copiilor cu autism poate varia de la foarte scazut pana la foarte ridicat.

• Oamenii se pot vindeca sau depasi autismul. o La aceasta data nu se cunoaste nici un leac pentru autism. Acesta este o conditie pe viata. Insa. Cu interventie timpurie, programe terapeutice si educationale adecvate, se pot face multe pentru maximizarea independentei persoanei cu autism, iar caracteristicile vizibile asociate autismului pot deveni mai putin pregnante, in unele cauze chiar invizibile pentru cei neavizati. Cu toate acestea, dificultatile de relationare sociala, de comunicare sociala ramane pe toata durata vietii.

• Persoanele cu autism evita contactul vizual cu ceilalti. o Persoanele cu autism pot evita contactul vizual sau pot privi catre cineva intr-un mod atipic. Pot folosi de exemplu privirea periferica atunci cand vorbesc cu cineva.

• Persoanele cu autism prefera sa fie izolate, singure sau fara prieteni. o Persoanele cu autism ca toti ceilalti oameni cu nevoi si preferinte individuale referitoare la modul de a-si petrece timpul liber. Unii dintre ei prefera sa fie singuri in cea mai mare parte a timpului, altii cauta companie, insa le lipseste abilitatea de a interactiona cu usurinta cu cineva.

• Autismul este un handicap atat de grav si fara scapare incat nu se pot face prea multe lucruri pentru aceste persoane. o Autismul este o tulburare complexa, dar toate persoanele cu autism pot invata abilitati care sa le permita sa traiasca, sa munceasca si sa se distreze in cadrul comunitatii. Printr-o educatie adecvata, prin cunoasterea nevoilor si preferintelor individuale, prin sprijin tintit si acces la toate oportunitatile comunitatii, persoanele cu autism pot duce o viata satisfacatoare si productiva.

CONCLUZIILE AUTORILOR

"Nu putem vorbi asta-i despre o vindecare a autismului, recuperarea partiala a unor cazuri, datorita efectelor complementare ale investigatiei medicale si psihologice multiple si ale tehnicilor capabile sa realizeze evitarea excluderii sau supraretardarii copiilor atinsi de autism. Observatia cotidiana pare a demonstra faptul ca ingrijirile si o educatie specializata timpurie sunt susceptibile de a favoriza sau accelera in mai multe cazuri, stabilirea unor relatii cu ceilalti si achizitia unui limbaj bazal urmat de cunostiinte scolare minime. Cauza primara a autismului este deocamdata necunoscuta, iar acelasi lucru se poate spune despre existenta vreunui remediu miraculos, fiind vorba despre medicamente care sa trateze unul sau mai multe simptome, nicidecum sindromul. Daca nu se poate vorbi despre vindecarea autismului se poate incerca, insa ameliorarea tulburarilor comportamentale, conferindu-i subiectului autist o acceptare crescuta pentru anturajul sau, dar si pentru el insusi. Nu este vorba de a normaliza, interventiile sunt intotdeauna concepute in spiritul valorizarii persoanei, vizand asigurarea unei calitati a vietii cat mai aproape de cea normala." (Cristina Muresan, Autismul Infantil).

"Autistii sunt un model de virtute. Ei nu pot minti, insela, pretinde. Ei se instraineaza, nu pot comunica, nu se pot amuza sau juca.
Individul dispune de mijloace de exprimare sonora nearticulata ca rasul. Oftatul, tusea semnificativa precum si foarte multe semnale acustice cu inteles bine determinat pentru care nu exista o denumire." ( Dinu Mihai, Teoria comunicarii).

"Autistul nu poate comunica, nu-si poate imagina trairile celuilalt. Autistii nu dispun de imaginatie. Ei se orienteaza dupa indicatori perceptivi din contextul real in care se desfasoara realitatea. Ei nu au o directionare precisa, inainteaza fragmentar, sacadat, cu stagnari si erori pana la obtinerea unui rezultat oarecare.
Procesul de obtinere prin imaginatie, a noului implica interactiuni cu toate componentele psihicului uman, cum ar fi: dorintele, aspiratiile, profunzimea intelegerii, orientarile dominante, trairile profunde ale evenimentelor, experienta proprie, dinamica temperamentala, intreaga personalitate." (Popescu Neveanu, Psihologie).

CONCLUZIILE NOASTRE

Andrei Cosmin: Nu toti acesti copii sunt retardati, unii pot avea un IQ peste medie. Cazuri celebre de astfel de copii care au sfidat lumea sunt personalitati care si-au pus amprenta in istorie. Ex: Enstein, Thomas Jefferson. Chiar daca nu-i putem considera egalii nostri trebuie sa-i acceptam ca facand parte din lumea noastra.
Costache Anca: In mod normal oamenii empatizeaza unuii cu altii. Isi inteleg gandurile, expresiile faciale, modul de actiune unii altora. Autistii sunt fiinte care nu pot comunica, relationa cu cei din jur, nu pot intelege atitudinile oamenilor, ca urmare, acesti copii nu sunt capabili de a lega prietenii. Pentru ei „prietenul” inseamna doar o simpla companie, companie care nu intotdeauna este acceptata.
Csapo Andreea: Pentru a acorda atentia de care au nevoie copiilor autisti consider ca ar fi bine ca organele specializate sa-si concentreze studiile asupra tratamentelor acestei afectiuni.acesti copii cer ajutorul societatii ca orice cetatean civil si acest ajutor n-ar trebui sa intarzie deoarece sunt oameni care se lupta sa fie exact ca ceilalti.
Man Andreea: Putem vorbi de copii autisti ca fiind persoanele unei piese de teatru, persoane nu-si cunosc si inteleg rolul dar nici continutul piesei. Practic acesti copii i-au parte la spectacolul vietii fara a o intelege, de fapt viata. Ei traiesc intr-o lume proprie, fixata pe ceea ce pentru ei reprezinta obtinerea existentialitatii. Acestea sunt in mare parte obiecte materiale, ei fiind aproape incapabili sa cunoasca, sa inteleaga intentiile si emotiile omului normal.
Misan Claudia: Se poate vorbi de o integrare a copiilor autisti dar nu a tuturora, aceasta depinzand de anumite caracteristici individuale si de factori de mediu care le influenteaza dezvoltarea. Printre acesti facotri putem include: familia, institutia scolara din care fac parte, prejudecatile populatiei, cat si tratamentul aplicat acestor copii.

BIBLIOGRAFIE

1. Cristina Muresan -; „Autismul infantil”, Cluj, Presa Universitara Clujeana

2. Weiks, T.J. -; „Sa-i ajutam iubindu-i”

3. Neamtu C, Ghergut A. -; „ Psihopadagogie Speciala”, 2000

4. „Revista Romana de psihiatrie”, 2003, nr. 3-4

5. „Child Development”, Martie-Aprilie, 2000, Vol. 71, pag. 447-456

6. DSM IV -; „Diagnostic and Statistic Manual Of Mental Disorder”

 
 
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


 
Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2014| Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite