i1k5kz
Se considera hipertensiune pulmonara daca tensiunea maxima creste cu 30 mmHg, iar minima cu 15 mmHg. Cauza poate fi cunoscuta sau idiopatica (sub 2%), spre deosebire de hipertensiunea sistemica (95%).
Etiopatogenie:
1. Idiopatica -; Cauza o reprezinta suferinta initiala a endoteliului capilar, cu productie redusa de factori vaso-dilatatori, ducand la cresterea rezistentei.
Morfopatogenic, apar:
- Leziuni de tip plexiform: arterele musculare si mici, cu modificari de hipertrofie a mediei si fibroza la nivelul intimei.
- Tromboza arteriala intinsa la nivelul vaselor mici.
2. Secundare -; Leziunile morfopatologice sunt ale bolii primare si ale HTP. Cauzele actioneaza:
- Precapilar:
• Trombembolii pulmonare repetitive
• Leziuni parenkimatoase pulmonare obstructive si fibroase
• Incarcare excesiva cu sange in boli congenitale cu sunt stanga-dreapta (defect septal atrial.)
• Spasm, mai frecvent la bolnavii cu insuficienta respiratorie si hipoxie.
- Postcapilar: suferinte ale inimii stangi, cu cresterea presiunii in circulatia venocapilara pulmonara, cu raspuns al arterei pulmonare (constrictie):
• Insuficienta cardiaca stanga si stenoza mitrala (HTP de staza)
• Obstructie a venelor pulmonare (sindrom veno-ocluziv)
- Capilar: Emfizem pulmonar (distrugerea septurilor alveolare).
Manifestari clinice proprii ale HTP:
- Dispnee
- Durere toracica cu /fara caracter de durere ischemica cardiaca (VD).
- Pierderi de cunostinta: sincopa si lipotimie datorita scaderii debitului VD.
- Hemoptizii repetate
- Simptome si semne de fortare, apoi de insuficienta cardiaca dreapta.
Manifestarile bolii de baza
Sunt importante in HTP secundara: boli pulmonare, obstructii vasculare, cardiace.
Manifestari paraclinice:
- Radiologic:
• Arcul mijlociu stang cardiac devine convex

• Creste dimensiunea arterelor pulmonare in hil
• Dispare desenul peribronhovascular in treimea externa a campului pulmonar
- EKG: P pulmonar (inalt cu baza ingusta), devierea axei undei P la dreapta. Unde R inalte in precordialele drepte.
- Echografic: marimea presiunii in circulatia pulmonara (Doppler).
Insuficienta respiratorie de cauza pulmonara
Sindromul poate fi acut sau cronic, clasificat in:
- Insuficienta respiratorie hipoxica: scade pO2 arterial sub 55 mmHg
- Insuficienta respiratorie hipercapnica: pCO2 creste peste 50 mmHg.
Uneori pot apare concomitent. In prezent se determina pO2 in conditii de imbogatirea aerului de la 21% la 61 % in oxigen. Hipoxia se considera la o saturatie arteriala sub 90%.
Sindromul de detresa respiratorie acuta (ADRS) este asemanator unui sindrom ce apare la copiii cu deficient de surfactant pulmonar.
In insuficienta respiratorie hipercapnica acuta pH-ul scade repede sub 7,3 deoarece rinichiul nu are timp sa epureze (normal 3 zile). pH-ul este normal (activitate renala de compensare) in insuficienta respiratorie hipercapnica cronica.
Etiopatogenie:
- Boli pulmonare bilaterale severe
- Leziuni toracice: forma
- Alterarea controlului nervos al respiratiei
- Plaman sanatos cu centrii respiratori afectati, obezi sau suferinte de perete toracic
Insuficienta respiratorie hipoxica apare in ADRS (plaman de soc): suferinta severa, produsa de boli pulmonare sau cu rasunet pe plaman, care afecteaza epiteliul alveolar sau endoteliul capilar. Ex. Pneumonii intinse; afectiuni endoteliale in soc septic, traumatic sau chirurgical; boli digestive (pancreatite acute); aspiratii de lichid gastric in cantitate mare, inec. In parenkimul pulmonar apare exces de lichid in interstitiu datorita hiperpermeabilizarii peretilor alveolo-capilari, cu sensibilizarea lor la HTP si edem pulmonar. Edemul este necardiogen.
Insuficienta respiratorie poate fi produsa si de:
- Stari obstructive: bronsita cronica obstructiva, emfizem, astm bronsic sever
- Trombembolism pulmonar acut sau cronic repetitiv
- Fibroze pulmonare intinse
- Leziuni destructive pulmonare: bronsiectazii generalizate, boli pleurale severe (pneumotorax), suferinta parietala, miastenie, leziuni neurologice (nervi sau SNC; sedativele reduc activitatea automata)
Manifestari:
Apar: alterari ale gazelor sangvine (hipoxie, hipercapnie) si leziuni cauzale.
Hipoxia
- Neurologic: alterarea activitatii intelectuale si neuromotorii (ebrios), stare confuzionala, pana la coma, encefalopatie hipoxica (asterixis -; flapping tremor)
- Cardiovascular: HTA reflexa, asociat cu HTP. In cazuri severe apare hTP si bradicardie, prin alterarea functiei cordului.
- Cutanat: cianoza (pO2 sub 50 mmHg) si temperatura scazuta
- Eritrocitoza: prin producere de eritropoietina
Hipercapnia
- Neurologic: dezorganizarea starii psihice (confuzie, coma), asterixis, cefalee, modificari ale fundului de ochi (edem papilar), mioclonii, miscari convulsive
- Cardio-vascular: TA poate fio crescuta, normala sau scazuta, pulsul este variabil, temperatura - posibil crescuta (cianoza centrala), transpiratii abundente, nelegate de efort sau temperatura
Umoral: creste bicarbonatul sangvin (cronic).