Date anatomo-functionale: n7p13pu
• Cerebelul: situat in loja posterioara, subtentorial (semne de loja posterioara, semne subtentoriale)
• Alcatuit din vermis (portiunea mediana) si emisferele cerebeloase
• Alcatuit din substanta alba si substanta cenusie
• Fata superioara este acoperita de emisferele cerebrale iar fata inferioara vine in contact cu trunchiul cerebral
• Trei perechi de pedunculi, care fac legatura cu mezencefalul, puntea, respectiv maduva
• Nuclei->dintat,emboliform,globiform,fastigii
• Arhicerebel: conexiuni vestibulare
• Paleocerebel: aferente spinale
• Neocerebel: aferente corticale
Rolul cerebelului:
- Mare centru reflex spre care converg impulsuri proprioceptive si labirintice si de la care pleaca impulsuri reglatorii pentru tonus, functiile echilibrului, actiunile voluntare ale trunchiului si membrelor.
- Importanta influenta asupra musculaturii, distribuind tonusul, asigurand ajustarile fine si precise ale miscarilor care fac grupele musculare sa lucreze armonios; reglarea contractiei agonistilor si antagonistilor participanti la o anumita actiune motorie; moduleaza intensitatea, forta, viteza, amplitudinea, continuitatea unei miscari.
Manifestari clinice:
I) Ataxia cerebeloasa:
A) Dismetria: dimensionarea gresita a miscarilor, cu depasirea tintei propuse (dismetrie cu hipermetrie) sau neajungand la ea (dismetrie cu hipometrie). Se poate evidentia prin:
1. Proba indice-nas
2. Proba indice-indice
3. Proba gatului sticlei (Grigorescu)
4. Proba liniilor paralele
5. Proba punctului
6. Proba prehensiunii
7. Proba scrisului->scris diform,dezordonat,linii mari neregulate,inegale
8. Proba calcai-genunchi
9. Proba calcai-creasta tibiei
B) Adiadocokinezia (disdiadocokinezia): incapacitatea de a executa miscari alternative succesive. Evidentiata prin:
1. Proba marionetelor
2. Proba flexiei si extensiei degetelor mainii
3. Proba baterii tobei cu degetele
4. Proba flexiei plantare si dorsale a picioarelor
C) Asinergia: imposibilitatea coordonarii diverselor grupe musculare in vederea realizarii unor actiuni motorii complexe, care astfel se descompun in miscarile componente elementare. Evidentiata prin:
1. Proba rasturnarii pe spate->cerebelosul cade pe spate
2. Proba flexiei gambei pe coapsa si a coapsei pe bazin (calcai-fesa)
3. Proba depunerii piciorului pe scaun
4. Proba indice-nas
5. Proba mersului
D) Modificari de vorbire: vorbirea devine sacadata, scandata, expansiva datorita tulburarilor de coordonare ce intereseaza musculatura fonatorie
E) Tremuratura intentionala (este kinetica, de actiune nu de postura): apare in cursul executiei miscarilor, alterandu-le.Lipseste in repaus. Se datoreaza lipsei actiunii frenatoare a antagonistilor. Contribuie la alterarea mersului
II) Simptome cerebelo-vestibulare:
A) Astazia: imposibilitatea mentinerii ortostatiunii.
B) Mers modificat:
- ebrios, ezitant, titubant
- nu poate mentine linia dreapta
- cu baza larga de sustinere
C) Vertij si nistagmus
D) Proba devierii bratelor: daca se intind bratele si se inchid ochii se observa devieri spre partea leziunii; se poate sensibiliza prin pendularea verticala a bratelor.
III) Tulburari datorate alterarii aferentelor proprioceptive:
A) Hipotonia: se remarca la palpare (flasciditatea musculaturii); miscarile pasive au amplitudine exagerata, iar reflexele miotatice sunt pendulare.
-la mobilizarea pasiva a m.s.->se atinge cu usurinta umarul cu articulatia radio-carpiana
-flexii pasive m.i.->se atinge fesa cu calcaiul;flexia coapsei pe bazin se face cu usurinta cu amplitudine exagerata
-extensia mainii peste limitele fiziologice
-proba pasivitatii Barany->la miscari de rasucire a trunchiului se produce extensia ampla a m.s. din articulatia scapulo-humerala
-proba rezistentei Holmes-Stewart->flexia antebratelor pe brat si opunere;daca se da drumul antebratului pacientul loveste umarul cu mana
-proba reflexelor pendulare->reflex rotulian pendular (serie de miscari mai ample si pendulare de partea bolnava)
-proba simetriei tonice dinamice->pacientul ridica ambele brate si le opreste brusc->pe partea lezata bratul se ridica mai mult
B) Tulburari in aprecierea pozitiilor.
-un membru se ridica la orizontala iar celalalt membru trebuie ridicat la acelasi nivel->membrul de partea afectata se ridica mai sus
IV) Crizele cerebeloase: crize de opistotonus, cu hiperextensia membrelor, care seamana cu cele din decerebrare, dar acestea apar in leziuni cerebeloase masive, acute.
Probleme etiopatogenetice:
-tumorile cerebeloase
-afectiuni infectioase (cerebelite): in cadrul encefalitelor sau independente;pot apare abcese.; determinari tuberculoase.
-boli demielinizante (e.g. scleroza multipla)
-afectiuni vasculare (hemoragii, hematoame, ischemii)
-atrofii cerebeloase
-ataxii toxice (alcool, plumb, mercur, hidantoina)
-sdr. cerebeloase posttraumatice
-ataxia teleangiectazica familiala: sdr. cerebelos + teleangiectazii conjunctivale, cutanate etc. + deficit de IgA.