y4q20qn



Traumatologia coloanei vertebrale

Anatomie si biomecanica
• 33-34 vertebre
• structura unei vertebre
• discul intervertebral
• curburile coloanei - normale/ patologice
- in plan sagital -; cifoze/ lordoze
- in plan frontal
• funct iile coloanei vertebrale:
- statica
- dinamica
- de protectie a maduvei spinarii
• maduva spinarii
- intindere (pana la L2)
- raportul maduva/ canal vertebral
- radacini - anterioara/ posterioara

Etiopatogenie
• mai frecvente la barbati adulti
• mecanism de regula indirect:
- flexie
- extensie
- rotatie
- inclinare laterala

- compresiune verticala (axiala)
- asocierea mai multor miscari
• agenti traumatici:
- accidente rutiere
- caderi de la alt nivel
- accidente de munca -; constructii, mine
- accidente sportive
• factori favorizanti:
- osteoporoza/ osteomalacia
- tumori vertebrale primitive/ metastatice
- spondilita anchilopoietica

Anatomie patologica
• entorse
• luxatii
• fracturi
• fracturi-luxatii
• leziuni medulare:
- comot ia
- contuzia
- sectiunea traumatica
- compresiuni/ ischemie

Clasificare
• Putti: mielice/ amielice
• Nicole: stabile/ instabile
• Arseni, Constantinovici, Panozza;
- fracturi ale corpului
- fracturi ale arcului neural
- fracturi mixte
• criterii de stabilitate -; teoria tri-columnara

Simptomatologie
• anamneza -; dificila la politraumatizat i/ la pacientii cu alterarea starii de constienta
• Inspectie
- marca traumatica
- pozitii particulare:
ß cifoza/ scolioza posttraumatica
ß capul sustinut in maini
• palpare
- sediul durerii
- contractura paravertebrala
- mobilitate anormala
• examen ORL:
- fistula LCR
- hematom retrofaringian
• examen neurologic:

 

- sensibilitate
- motilitate
- reflexe cutanate si tendinoase
- para/ tetraplegii
- retentie de urina si materii fecale
- decalaj intre nivelul leziunii vertebrale si nivelul neurologic afectat

Imagistica
• examen radiologic AP, LL, oblic
• radiografii in flexie-extensie
• tomografia computerizata
• mielografia cu substanta de contrast -; inlocuita de RMN (dg.leziunilor mieloradiculare)

Diagnostic
• pozitiv: semne clinice si radiologie; identificarea leziunii primare in fracturile pe os patologic
• diferential: malformatii, spondiloza, spondilolisteza, spondilita, hernia de disc

Evolutie, prognostic, complicatii
• grav in leziunile mielice cu leziuni fizice ale maduvei:
- intreruperea partiala/ totala a functiei de transmisie
- abolirea locala a functiei senzitive, motorii si reflexe
• socul medular -; este reversibil in 48 de ore
• automatismul medular -; se instaleaza in circa 3 saptamani
• leziunile fizice ale maduvei sunt ireversibile:
- sindromul motor -; tetra/ paraplegia
- sindromul urinar si digestiv -; retentia de urina si materii fecale
- sindromul distrofic -; tulburari metabolice, edeme cronice, escare
- tulburari de termoreglare - hipertermie

Tratament
Primul ajutor, imobilizare, transport:
• aplicarea unui guler Schantz/ saci de nisip
• extragere in bloc a accidentatului
• manipulare prin sprijin multiplu/ targa cu lopeti
• combaterea hipotensiunii arteriale, bradicardiei s i hipotermiei
• combaterea edemului medular
• tratamentul leziunilor craniocerebrale, cardiovasculare sau toracoabdominale concomitente

Tratament de specialitate
• leziunile amielice stabile -; imobilizare:
- guler Schantz
- corset gipsat
- imobilizare pe pat tare
• leziunile amielice instabile
- reducere prin tractiune
- imobilizare cu

ß corset gipsat
ß fixare externa (halotractiune)
- tratament chirurgical:
ß reducere sangeranda
ß spondilodeza
ß osteosinteza prin abord anterior, posterior sau mixt
• leziunile mielice reversibile:
- decompresiune de urgenta
- spondilodeza
- stabilizare chirurgicala/ prin halotractiune
• leziunile mielice ireversibile:
- masuri igieno-dietetice
- kinetoterapie -; masaj, mobilizare articulara
- protectia zonelor de sprijin
- controlul functiei excretorii: sondaj urinar permanent, educarea reflexului de masa
- psihoterapie, suport social

Coloana cervicala

Anatomie, biomecanica
• atlas, axis -; particularit ati anatomice
• mobilitate in plan sagital, frontal si in rotatie

Clasificare
Luxatia atlantooccipitala
• foarte rara
• instabila
• frecvent fatala
• artrodeza cervicala precoce

Fracturile atlasului
• clasificare:
- fracturi ale arcului anterior
- fracturi ale maselor laterale
- fracturi ale arcului posterior
- fracturi ale proceselor transversare
- fracturi cominutive
- fracturi ale ambelor arcuri, cu separarea corpilor vertebrali (fractura Jefferson)
• cele mai multe -; tratament ortopedic
• fracturile cominutive sau instabile -; tratament chirurgical

Fracturile odontoidei axisului
• clasificare:
- fracturi ale varfului
- fracturi ale bazei
- fracturi cu fragment corporeal
• tratament

- conservativ in fracturile varfului odontoidei
- tratament chirurgical in fracturile bazei odontoidei cu deplasare
- tratament chirurgical sau halotractiune in odontoidei cu fragment corporeal

Spondilolistezisul traumatic al axisului
• fractura pediculilor axisului asociata cu subluxatia C2-C3
• apare prin:
- spanzurare judiciara
- accidente rutiere
• frecvent fatala
• necesit a spondilodeza precoce

Fracturile vertebrelor C3-C7
• leziuni foarte instabile
• tratament
- conservativ -; corset gipsat Minerva sau guler ortopedic
- consolideaza in circa 8 saptamani

Leziunile ligamentare
• mecanismul de hiperflexie-hiperextensie ("lovitura de bici")
• se complica cu instabilitate cronica
• tratament chirurgical -; spondilodeza

Coloana toracica

Anatomie, biomecanica
• relativ putin mobila, mobilitate mai ales in plan sagital
• stabilizare secundara prin grilajul costal
• canal vertebral ingust
• vascularizatie deficitara a maduvei spinarii

Tratament
Fracturile stabile, fara leziuni mielo radiculare
• repaus pe pat tare, urmat de imobilizare gipsata:
- corset Minerva (cu sprijin pe pube, regiunea lombara, stern si mandibula) in fracturile dorsale superioare
- corset Böhler (cu sprijin pe pube, regiunea lombara si stern) in fracturile dorsale inferioare

• fracturile instabile (tasare mai mare de 1 cm, angulare peste 15°) - reducere prin lordozare urmat a de imobilizarea cu corset pentru 3 luni
• fracturile instabile (angulare > 30°) si fracturile stabile cu stenozarea canalului vertebral mai mare de 50% - tratament chirurgical:
- reducere indirecta decompresie si spondilodeza pe cale posterioara, cu osteosinteza
Harrington sau Cotrel-Dubousset, sau
- reducere directa prin abord anterior, decompresie si spondilodeza anterioara, eventual s i posterioara

Coloana lombara

Anatomie, biomecanica
• foarte mobila in plan sagital si frontal
• canalul vertebral larg, ocupar de conul medular si de radacini -; leziunile neurologice sunt rare

Tratament
Fracturile stabile, fara leziuni mielo-radiculare
• repaus pe pat tare, urmat de imobilizare gipsata cu corset Böhler (cu sprijin in trei puncte)
• fracturile instabile (tasare mai mare de 1 cm, angulare peste 15°) - reducere prin lordozare urmat a de imobilizarea cu corset pentru 3 luni
• fracturile instabile (angulare > 30°) si fracturile stabile cu stenozarea canalului vertebral mai mare de 50% - tratament chirurgical:
- reducere indirecta decompresie si spondilodeza pe cale posterioara, cu osteosinteza
Harrington sau Cotrel-Dubousset, sau
- reducere directa prin abord anterior, decompresie si spondilodeza anterioara, eventual s i posterioara

Traumatologia bazinului

Anatomie si biomecanica
• coxal
- ilion
- ischion
- pube
• sacru
• acetabul
• articulat ia sacroiliaca
• zone de rezistenta crescuta
- corpul pubelui
- sacrul
- segmentul retrocotiloidian
• zone de rezistenta redusa
- linia gaurilor sacrate
- cavitatea cotiloidiana
- gaura obturatorie

• conceptul de "inel pelvin"

Etiopatogenie
• mai frecvente la adulti
• traumatism de mare energie -; politraumatizati
• mecanisme:
- indirect, transmiterea fortei in axul membrelor inferioare (accidente rutiere, caderi de la inaltime)
- direct, prin strivire (prabusirea unei cladiri, rasturnarea unui vehicul) sau loviture
(agresiuni)
• agentul vulnerant poate actiona
- transversal
- vertical
- oblic
- prin intermediul femurului sau coloanei vertebrale

Anatomie patologica
• fracturi/ luxatii/ disjunctii
• fracturi intra/ extraarticulare
• deplasari prin rotatie/ prin translat ie

Clasificare
Clasificarea Judet: articulare/ nearticulare

Clasificarea Troianescu -; clasificare anatomopatologica
• fracturi izolate ale oaselor bazinului, care nu intrerup continuitatea inelului pelvin
• fracturi care intrerup continuitatea inelului pelvin
- fracturi ale arcului anterior
ß simpla verticala anterioara (fractura de ramura ilio- si ischiopubiana)
ß dubla verticala anterioara
- fracturi ale arcului posterior
ß transiliaca
ß transsacrat a
- fracturi duble verticale homolaterale
ß fractura de arc anterior si iliac (Malgaigne)
ß fractura de arc anterior si sacru (Voillemier)
- fracturi duble verticale incrucisate
- fracturi duble verticale bilaterale
- fracturi atipice
• fracturi ale cotilului
- fracturi elementare
- fracturi mixte
• disjunctii
- izolate
ß pubiana
ß sacroiliaca
- luxatii
ß luxatia unui hemibazin

ß luxatia sacrului
ß disjunctia celor trei simfize
- conjunctia simfizara
• decolari epifizare

Clasificarea Tile -; in functie de stabilitate
• tip A - fracturi stabile
- A1 - care nu intrerup continuitatea inelului pelvin
- A2 - care intrerup continuitatea inelului pelvin
• tip B -; fracturi rotational instabile
- B1 - ale inelului anterior ("open book")
- B2 - ipsilaterala prin compresie laterala
- B3 - contralaterala prin compresie laterala
• tip C -; fracturi rotational si vertical instabile
- C1 - unilaterale de arc anterior si posterior
- C2 - bilaterale de arc anterior si posterior
- C3 - cu component a acetabulara

Simptomatologie
• politraumatizat i -; soc traumatic/ hemoragic
• denivelarea aripii iliace cu ascensiunea hemibazinului
• crepitatii osoase
• mobilitate anormala
• durere localizata
• manevra Verneuil, manevra Ericsen
• durere la mobilizarea soldului
• simptomatologia complicatiilor


Imagistica
• radiografii
- AP si LL "de sacru"
- oblica alara si oblica obturatorie
- abdominala
• tomografia computerizata (in fracturile acetabulare)
• alte examina ri, pentru diagnosticul complicatiilor (ecografie, urografie, etc.)

Diagnostic
• diagnostic pozitiv: semne clinice, imagistica; trebuie facut un bilant lezional complet
• diagnostic negativ: contuzii, luxatii de sold, leziuni traumatice lombare

Evolutie, prognostic, complicatii
• rezervat in fracturile complexe si in fracturile articulare
• complicatii imediate
- generale
ß soc
- locale
ß complicatii viscerale (urinare, rectale, genitale)

ß fractura deschisa
ß complicatii vasculare, nervoase
• Complicatii tardive
- generale
ß trombembolia
- locale
ß osteit a
ß instabilitate
ß coxartroza
ß consolidare vicioasa cu tulburari de statica si dinamica, distocie mecanica

Tratament
• Masuri de prim ajutor
- imobilizare cu pantalon pneumatic
- stabilizare hemodinamica
- transport adecvat
• Tratament ortopedic -; indicat in fracturile Tile A si exceptional in fracturile Tile B si C
• Tratament chirurgical:
- osteosinteza interna; suruburi, placa si suruburi, bara posterioara
- fixator extern de bazin
- procedee combinate
• Indicat ii de tratament:
- fracturile Tile A
ß imobilizare prin repaus la pat 4-6 saptamani
- fracturile Tile B
ß imobilizare in hamac
ß osteosinteza interna/ externa
- fracturile Tile C1 si C2
ß extensie continua prin tractiune transosoasa supracondiliana si imobilizare in hamac pentru 8 saptamani
ß osteosinteza interna, externa sau combinata
- fracturile Tile C3
ß tractiune transosoasa supracondiliana in fracturile fara deplasare sau la pacientii inoperabili
ß osteosinteza in fracturile cu deplasare

Tratamentul complicatiilor:
• ruptura de uretra/ vezica
• ruptura de vagin
• ruptura de rect
• osteita
• tromboflebita
• coxartroza

Politraumatisme

Definitie
• politraumatismul - acea stare patologica posttraumatica caracterizat a printr-o asociere de leziuni, dintre care cel putin una, netratata, poate pune via ta pacientului in pericol, in mod direct, sau printr-un lant fiziopatologic oarecare.
• Socul - acea stare patologica care rezult a prin perfuzie tisulara inadecvata.

Anatomie patologica
• leziuni osteoarticulare grave
• traumatisme abdominale
• traumatisme toracice
• traumatisme craniocerebrale
• traumatisme vertebromedulare

Epidemiologie
• principala cauza de deces la adultii sub 35 de ani
• 20% din internarile in serviciile de chirurgie

Etiopatogenie
• La politraumatizati socul este de obicei hipovolemic, insa uneori poate fi vorba si de un soc neurogen, cardiogen sau septic

Socul hipovolemic
• se datoreaza unui volum circulant redus, datorat de obicei pierderii de singe, exteriorizat a sau nu (hematom fracturar, cavitate abdominala, toracica, etc.)

• simptomele:
- paloare, piele rece si umeda, hipotensiune, tahicardie
- pacienti de obicei constienti s i agitati
- poate sa fie prezent a oliguria sau anuria
- in cazul socului grav, pot sa apara coma, aritmii cardiace si stop cardiac

Socul neurogen
• apare printr-o scadere a rezistentei arteriale mediate de stimuli nervosi
• apare in traumatismele craniocerebrale sau vertebromedulare
• simptomele si semnele principale sunt reprezentate de hipotensiune si bradicardie tranzitorie, eventual lipotimie.
• aceasta forma de soc este tranzitorie si auto-limitanta.
• diagnosticul diferential cu socul hipovolemic
- dificil (prezenta concomitenta a hemoragiei)
- in socul neurogen nu apar tahicardie si vasoconstrictie periferica
• aceasta forma de soc trebuie suspectat a la pacientii cu TCC sau TVM atunci cand valorile tensionale nu raspund la administrarea initiala de lichide.

Socul cardiogen
• este declansat la politraumatizati de tamponada cardiaca, rupturi ale aparatului valvular, leziuni ale miocardului, aritmii sau infarcte induse de traumatismul cardiac.

Socul septic
• nu apare de regula de la inceput in cazul politraumatizatilor, ci reprezinta o complicatie a gangrenei gazoase, a unei fracturi deschise infectate, etc.

Diagnostic clinic
• anamneza:
- se obtine de la pacient, personalul ambulantei, sau alti martori
- va cuprinde ora accidentului, tipul acestuia, nivelul de constienta al pacientului imediat dupa accident si modific arile sale ulterioare
- pierderi de singe
- tratamente efectuate la locul accidentului si dupa aceea
- antecedente patologice, incluzind administrarea cronica de medicamente si alergizare
- detalii asupra ingestiei de alimente, alcool, medicamente sau droguri.
• examinarea preliminara;
- evaluarea nivelului de constienta - Glasgow Coma Scale (GCS).
- a respiratiei
- a palorii sau cianozei
- se vor lua pulsul si tensiunea arteriala
- se va aprecia travaliul respirator
- Se va explora sistematic pacientul pentru a descoperi leziuni ignorate la examinarile anterioare
- se va verifica posibilitatea mobilizarii active a membrelor, etc.

Explorari complementare
• teste sanguine:
- uree
- electrolit i
- glicemie
- singe pentru grup sanguin
- eventual gaze sanguine
• radiografii ale craniului, coloanei vertebrale cervicale, toracelui, precum si ale altor zone traumatizate

Evolutie, prognostic, complicatii
• decesul prin politraumatism poate sa apara intr-una din urmatoarele trei faze:
- imediat dupa traumatism - leziuni cerebrale sau cardiovasculare grave, incompatibile cu viata
- in primele minute sau ore dupa traumatism - prin mecanisme diverse: hemoragie, pneumotorace compresiv, tamponada cardiaca, etc.
- la zile sau sapta mini de la accident - prin insuficienta multipla de organe.

Tratament
• mortalitatea prin politraumatisme poate fi redusa prin:
- o buna pregatire si dotare a echipelor de prim-ajutor
- transport prompt si adecvat al traumatizatului ("ora de aur"; 30 de minute in
Germania)
- organizarea de centre specializate in traumatismele grave

• conduita in politraumatisme va fi initiata de echipa de prim-ajutor, inca de la locul accidentului:
- formula ABC: A-airway, asigurarea libertatii cailor respiratorii; B-breathing, asigurarea functionarii respiratiei; C-circulation, mentinerea unei circulatii care sa asigure o perfuzie si oxigenare tisulara adecvata si evaluarea necesitatii hemostazei
- evaluarea rapida a leziunilor, cu diagnosticul acelor leziuni care prezinta risc vital imediat, urmata de tratamentul lor de urgenta
- extragerea pacientului de la locul accidentului si protectia sa fata de factorii de mediu
- combaterea socului
- imobilizarea provizorie a pacientului si a membrelor fracturate
• asistenta la nivelul centrului spitalicesc cu competenta in managementul politraumatismelor
- stabilizarea pacientului
- reevaluarea starii acestuia si bilant lezional
- tratament: antibioterapie profilactica, profilaxie antitetanica, tratament chirurgical adecvat, etc.

Traumatismele craniocerebrale (TCC)
• clasificarea leziunilor cerebrale
- leziuni cerebrale primare:
ß comot ie
ß contuzie
ß dilacerarea cerebrala
- leziuni posttraumatice secundare:
ß hemoragiile meningeene (epidurale, subdurale si subarahnnoidiene)
ß hemoragiile intracerebrale
ß caracter progresiv
ß interval liber
• masuri de prim-ajutor
- evaluarea leziunilor (bose, plagi, hematoame)
- pierderea de LCR sau singe din nas sau ureche
- se vor examina atit nervii cranieni, cit si nervii cu distributie la nivelul membrelor
- hipotensiunea va fi atribuita, pana la proba contrarie, pierderii de singe: numai in cazul excluderii unei hemoragii va putea fi atribuit a socului neurogen
- se vor trata de urgenta hipoxia, hipercapnia, socul hipovolemic si anemia
• conduita de urgenta la nivelul serviciilor specializate
- consta in revizuirea diagnosticului
- radiografii ale craniului, coloanei vertebrale cervicale, toracelui, eventual
- punctie LCR sau tomografie computerizata craniana
- combaterea edemului cerebral:
ß restrict ie lichidiana
ß administrare de diuretice hiperosmolare, ca de exemplu Manitol
ß hipocapnie controlata
ß administrarea de steroizi - controversata
- identificarea si tratamentul leziunilor localizate, hemoragiei intracraniene, debridarea cerebrala
- identificarea precoce si combaterea colectiilor intracraniene:

ß semne de alerta: inegalitate pupilara, reflexe pupilare anormale, manifestari motorii asimetrice la nivelul membrelor, semne de focar, deteriorarea nivelului de constienta,
ß conduita: intubarea pacientului, ventilat ia cu oxigen 100%, administrarea intravenoasa de manitol, pentru a induce diureza si a reduce edemul cerebral, interventie de urgenta: trepanatie craniena si evacuarea hematomului

Traumatismele toracice
• sunt responsabile pentru 25% dintre decesele prin traumatisme; mai putin de 25% dintre pacienti necesita toracotomie pentru tratamentul leziunilor pe care le prezinta.
• clasificare:
- traumatisme toracice deschise
ß de regula cauzate de arme albe sau arme de foc

ß pot duce la hemoragii catastrofale prin penetrarea cordului sau vaselor mari
ß pot sa apara hemotorace, pneumotorace, tamponada cardiaca si leziuni viscerale, cu mediastinit a secundara
- traumatisme toracice inchise
ß de regula produse prin lovire, strivire sau decelerare
ß cea mai frecvent a cauza a traumatismelor inchise o reprezinta accidentele rutiere
ß fracturi costale, pneumotorace, hemotorace, volet costal sau torace moale, leziuni aortice, contuzii ale miocardului, rupturi ale diafragmului, ale esofagului, contuzii pulmonare si hemoragii.
• complicatiile rapid fatale ale traumatismelor toracice si care necesita tratament imediat:
- tamponada cardiaca
- pneumotoracele compresiv
- hemoragii la nivelul cordului sau hemoragii ale vaselor mari
• alte complicatii cu risc vital
- obstructia cailor aeriene
- pneumotoracele deschis
- rupturile traheei sau laringelui
- toracele moale
- embolia aeriana
• diagnostic
- durere
- dispnee
- cianoza
- eventual soc
- sensibilitate la palparea coastelor
- deviat ia traheei
- modificarea sonoritatii pulmonare
- reducerea sunetelor respiratorii sau zgomote cardiace atenuate
- hipotensiune, vasoconstrictie periferica, puls paradoxal
• explorarile complementare:
- hemoleucogramei
- determinarea grupei sanguine
- pe radiografia toracica:
ß fracturi costale sau sternale

ß largirea mediastinului
ß largirea umbrei cardiace
ß semne de hemo- sau pneumotorace
ß emfizem subcutanat sau mediastinal
ß rupturi de diafragm
- lavaj peritoneal
- tranzit baritat
- electrocardiograma
• conduita in traumatismele toracice:
- efectuarea unei resuscitari adecvate
- asistarea ventilatorie, prin ventilare cu presiuni intermitent pozitive
- drenajul toracic
- se vor acoperi sau inchide cu drenaj plagile toracice
- (hemo)pneumotoracele
ß deschis/ inchis, simplu/ compresiv
ß traumatopnee, cu detresa respiratorie si pendularea mediastinului
ß conduita: se va obstrua de urgenta cu leucoplast plaga toracica, se va drena cavitatea pleurala respectiva; in cazul prezentei detresei respiratorii se va administra oxigen pe masca sau, dupa caz, se va intuba si asista ventilator pacientul; imediat ce se poate, se va interveni chirurgical
- voletul costal
ß respiratie paradoxala, cu pendularea aerului dintr-un plaman in celalalt si detresa respiratorie
ß rar, aspect de torace moale -; de obicei rapid fatal
ß conduita: intubatie oro-traheala cu asistenta ventilatorie, asociata cu drenajul cavit atii pleurale cu un sistem de aspiratie toracica; eventual traheostomie si osteosinteza costala
- fracturile costale simple
ß pot fi foarte dureroase si pot inhiba tusea si respiratia, determinind infect ii pulmonare, mai ales la varstnici
ß asociere cu rupturi ale splinei sau ficatului
ß conduita: combaterea durerii prin bloc nervos intercostal cu anestezice cu efect prelungit; bandajul toracic nu se mai recomanda
- traumatismul cardiac:
ß leziuni ale miocardului cu infarct
ß leziuni valvulare, cu insuficienta valvulara acuta
ß leziuni ale sistemului de conducere, cu tulburari de ritm si aritmii
ß ruptura miocardica, cu tamponada cardiaca
ß conduita: initial tratament conservativ, cu exceptia tamponadei cardiace, caz in care trebuie efectuata punct ie pericardica sau toracotomie

Traumatismele abdominale
• clasificare
- inchise (de exemplu mecanismul centurii de siguranta)
- penetrante
ß prin arma alba
ß prin proiectil de mica/ mare energie
• diagnostic

 

- plagi, escoriat ii si amprente ale imbracamintei sau ale unor obiecte diverse pe piele
- hipotensiune arteriala
- sensibilitate si distensie abdominala
- tuseul rectal sau vaginal
• explorari complementare:
- teste sanguine: uree, electroliti, glicemie, singe pentru grup sanguin, eventual gaze sanguine
- radiografie abdominala simpla
- radiografie toracica
- punctie simpla sau punctie-lavaj peritoneal
- ecografia abdominala
- urografia i.v. sau uretrografia
• conduita in urgenta:
- se va pansa plaga, daca exist a
- se va asigura o linie venoasa
- se va combate durerea si socul hipovolemic
• conduita la nivelul serviciului specializat:
- bilantul lezional
- tratamentul s ocului
- antibioterapie profilactica
- explorarea chirurgicala a leziunilor

Politraumatisme cu componenta osteoarticulara
• tratamentul leziunilor membrelor nu reprezinta de regula o prioritate
• socul, daca exist a, este de obicei hipovolemic
• conduita la locul accidentului:
- combaterea socului
- reducere prin tractiune usoara in ax
- imobilizate pe atele simple/ cu tractiune/ pneumatice
- fracturile deschise se panseaza cu pansamente sterile
• conduita la nivelul centrului de asistenta a politraumatizatului:
- bilantul lezional
- pulsurile periferice, arteriale si capilar
- arteriografia selectiva este indicata mai ales in:
ß luxatiile genunchiului
ß fracturile de paleta humerala
ß fracturile supracondiliene de femur
ß fracturile deschise ale gambei
ß traumatismele penetrante din imediata vecinatate a unei artere importante
- la politraumatizati prezenta unor fracturi multiple constituie indicat ie majora de osteosinteza, mai ales a oaselor lungi majore si a scheletului axial
- osteosinteza se face imediat ce pacientul este stabil hemodinamic; tratamentul chirurgical al leziunilor craniocerebrale, toracice si abdominale are prioritate fata de osteosinteza
- profilaxia trombozei venoase profunde
ß metodele fizice (ciorapi elastici, compresie intermitenta, mobilizare pasiva continua) -; pot fi inaplicabile

 

ß anticoagulante orale, heparina nefractionata in doze mici, administrata subcutan, heparina in administrare ajustat a continuu -; problematice la politraumatizati
ß heparinele cu greutate moleculara mic a - sunt la fel de eficiente ca si heparina in prevenirea trombozei venoase profunde, insa cu un risc hemoragic considerabil mai mic
- tratamentul TVP odata constituite se face cu heparina, in dozaj ajustat continuu