g5y10yj
-streptococii sunt coci G (+),sferici
-dispusi in lanturi sau perechi
-imobili,nesporulati
-usu.aerobi,facultativ anaerobi
-exista numeroase specii de streptococi patogeni
-exista multiple cai de intrare in organism
-exista un numar mare de purtatori de streptococi
-clasificare dupa tipul de hemoliza:
1. hemoliza ß (completa)->majoritatea streptococilor de grup A
2. hemoliza a1 (incompleta,partiala)
3. hemoliza a->streptococ viridans
4. streptococii ? nu produc hemoliza
-clasificare dupa habitatul preponderent:
1. lactici->produse lactate
2. orali->cavitate bucala,conditionat patogeni
-pot patrunde in sange->endocardite
3. fecali->intestin;enterococi
4. S.pyogenes->caile respiratorii
-clasificare dupa criteriul antigenic->exista antigen polizaharidic in peretele bacterian->19 grupuri (A-H, K-T)
1. streptococii de grup A->aprox.90%
-produc ß-hemoliza
-reprezentativ = S.pyogenes
-habitat->faringe,cai respiratorii
-sdr.clinice->angine,scarlatina,erizipel,piodermite,septicemii
-pe baza proteinei M->80 tipuri serologice
2. streptococii de grup B
-produc hemoliza ß si a1
-habitat->faringe,tub digestiv,tract urogenital
-reprezentativ = S.agalactiae
-clinic->infectii perinatale (bronhopneumonii,meningite,septicemii)
-adult->septicemii,infectii urinare
3. streptococii de grup C
-produc ß-hemoliza
-habitat->faringe
-clinic->faringite,glomerulonefrite
4. streptococii de grup D
-nu produc hemoliza
-enterococi,S.fecalis
-habitat->esp.intestin
-clinic->endocardite,infectii urinare si biliare
-usu.rezistenti la penicilina
5. S.viridans->hemoliza de tip a cu inverzirea mediului
-habitat->cavitatea bucala +/- faringe

-clinic->endocardite
6. S.anaerobi->Peptostreptococcus
-habitat->cavitatea bucala,intestin,tract genital
-clinic->abcese amigdaliene,flegmoane necrozante,septicemii,infectii post partum
-sensibilitatea la antibiotice:
1. Grup A
-100% sensibili la penicilina
-in procent mare sensibili la macrolide (eritromicina)
-cloramfenicol
-fluoroquinolone
-rifampicina
-cefalosporine generatia I si II
2. Grup B
-mai sensibili la ampicilina decat la penicilina
-este recomandata asocierea unui aminoglicozid
3. Grup D
-sensibilitate variata
-orientare dupa antibiograma
-rezistenti la penicilina,cefalosporine
-ampicilina + aminoglicozid
-macrolide
-cloramfenicol
4. S.viridans
-usu.rezistent la penicilina
-ampicilina + aminoglicozid
-macrolide
-cefalosporine (?)
-microbiologie: a) componente endocelulare
1. capsula->acid hialuronic
-roluri->aderenta,rol antifagocitar
-acoperita de fimbrii ce pleaca din proteina M
2. peretele celular
• proteina M
-asigura rezistenta la fagocitoza
-constituent antigenic important
• polizaharidul (substanta C)
-substanta antigenica puternica
-clasificare in cele 19 grupuri majore
-apar atc.usu.tardiv,esp.in cadrul bolilor poststreptococice
• peptidoglicanul
-rol antigenic
-poate determina leziuni cardiotoxice
3. membrana citoplasmatica->componente proteice si lipoproteice b) componente extracelulare
1. toxine i. toxina eritrogena
-eliberata de streptococii de grup A
-responsabila de manifestarile clinice din scarlatina
-exista 5 tipuri,majoritar este tipul A
-scarlatina->tipurile A,B,C ii. hemolizinele
-streptolizina O->determina hemoliza ß
-capacitate antigenica
-determina aparitia de atc.specifici->rol in diagnosticarea bolii (apar relativ precoce,dupa 2 saptamani;valoare maxima la 4 saptamani;? dupa 6 saptamani)
-V.N. < 200 unitati
-streptolizina S->actiune hemolitica si toxica
2. enzime i. hialuronidaza->depolimerizeaza acidul hialuronic->factor de virulenta si raspandire ii. streptokinaza->activator al sistemului fibrinolitic iii. streptodornaza->scindeaza proteinele dezoxiribolice iv. proteinaza v. difosfopiridinnucleotidaza->patogenia glomerulonefritei acute
-patogenie:
-depinde de streptococ si de capacitatea organismului de a raspunde
-porti de intrare:
-tegument
-nazofaringe
-tub digestiv
-propagare:
-contiguitate
-regionala->ganglioni limfatici->limfangita + limfadenita
-cale sanguina
1. infectii cu caracter predominant local
-tegumente si tesut celular subcutanat:
-streptocociile cutanate
-impetigo
-ragadele comisurii bucale
-erizipelul
-celulitele
-flegmoane
-abcese
-limfangite si limfadenite
-oase:
-artrite
-osteomielite->rar
-nazofaringe:
-rinita
-amigdalita
-sinuzita
-aparat respirator->bronsita,pneumonii,abcese pulmonare
-aparat cardio-vascular->endocardite,pericardite
-aparat digestiv->toxinfectii alimentare,infectii ale cailor biliare
-aparat uro-genital:
-cistopielita
-glomerulonefrita
-infectii post partum->metrita,anexita
-SNC->meningita
2. infectii cu caracter general
-septicemii
-scarlatina
3. boli poststreptococice
-reumatism articular acut
-glomerulonefrita acuta poststreptococica
-coreea acuta sau minora
-eritem nodos
-purpura poststreptococica
-diagnostic pozitiv:
1. date epidemiologice
2. date clinice
3. date de laborator
-izolarea streptococilor->recoltare de exudate nazale,faringiene,produse patologice
-mediu de cultura->geloza simpla
-test cu bacitracina->evidentierea streptococilor de grup A ß-hemolitici
-test cu hipurat de Na->evidentierea streptococilor de grup B
-diagnostic de certitudine:
-metode de precipitare
-imunoelectroforeza,imunodifuziune
-latex-aglutinare
-coaglutinare
-tratament:
-diagnostic corect clinic si bacteriologic
-streptococi de grup A:
-penicilina
-macrolide
-durata : 10 zile
-la sfarsitul tratamentului->penicilina de depozit (Moldamin,Retardpen)
-alti streptococi:
-antibiograma
-ampicilina + gentamicina
-profilaxia bolilor poststreptococice->dispensarizare 3 luni
-in prima luna->control clinic si de laborator (secretie faringiana,examen de urina)
-S4->titru ASLO,VSH,fibrinogen,PCR
-masuri de crestere a rezistentei organismului
-tratament chirurgical->flegmoane,abcese
Anginele bacteriene
-etiologie:
-streptococ ß-hemolitic grup A->30% din anginele bacteriene
-streptococ de grup C +G->10% din anginele bacteriene
-stafilococ,pneumococ,meningococ
-bacili G (-) esp.H.influenzae
-anaerobi->Bacteroides
-Mycoplasme,Chlamydii
-bacilul difteric->angina cu false membrane
-BK,Treponaema pallidum->usu.angine ulceroase
-patogenie:
1. angine primare
-infectii exogene (aerogene)
-autoinfectii cu tulpini conditionat patogene->? apararii locale sau generale
2. angine secundare (simptomatice)
-tabloul clinic al anumitor boli infectioase
-anumite boli hematologice->leucemii
-factori iritanti chimici:
-substante caustice
-intoxicatii cu metale grele
-badijonari locale cu substante iritante
-clinic:
-debut brusc cu:
-frisoane,febra (39°C)
+/- cefalee,varsaturi
-odinofagie,disfagie
-dureri abdominale esp.la copii
-uneori evolutie spre angina flegmonoasa->se accentueaza odinofagia si disfagia,relativ frecvent trismus,voce nazonata,fenomene de dispnee
-examen obiectiv:
-adenopatii latero-cervicale (esp.in angina difterica->”gat de taur”)
-halena fetida->anaerobi
-examen local al faringelui:
1. angina eritematoasa->streptococi de grup A
-eritem intens,relativ bine delimitat
2. angina eritemato-pultacee->depozite albicioase cu puroi->foliculi limfatici,cripte amigdaliene
3. angina flegmonoasa->usu.unilaterala
-se impune incizia
-se poate deschide spontan in faringe->asfixie (esp.la copii)
4. angina pseudomembranoasa->difterie,dar si infectia streptococica,infectia cu EBV (mononucleoza infectioasa)
-difterie:
-membrane greu detasabile
-sangerari dupa detasare
-se refac rapid
-consistenta foarte crescuta
-mononucleoza infectioasa:
-membrane usor detasabile
-nu sangereaza
-friabile
-nu se refac repede
5. angina ulcero-necrotica
-distrugere tisulara
-se poate acoperi de false membrane
-se realizeaza ulcere penetrante
-adenopatii pronuntate
-usu.halena fetida
-usu.asocieri microbiene (streptococ de grup A + anaerobi)
-bacil carbunos,TBC,sifilis
-poate fi si secundara->scarlatine severe (angina Henoch) + febra tifoida
6. angina fusospirilara
-spirili G (+) si bacili fuziformi G (-)
-usu.ulceratie unilaterala
7. angina Ludwig (flegmonul planseului bucal)
-usu.asocieri bacteriene (streptococ,stafilococ,anaerobi)
-tumefierea regiunii sublinguale si a gatului
-deglutitie dificila,trismus,stridor
8. angina gangrenoasa->anaerobi (bacteroides,clostridium)
-complicatii:
1. precoce
-otite
-sinuzite
-mastoidite
-flegmon periamigdalian
-limfadenite supurate
-tromboflebite
2. tardive
-reumatism articular acut
-glomerulonefrita
-diagnostic pozitiv:
1. date epidemiologice
-scarlatina,difterie
-detectarea purtatorilor de streptococi sanatosi
2. date clinice
3. metode de laborator
-stabilirea etiologiei:
-frotiuri din exudat nazal si faringian->difterie
-culturi pe mediu agar sange in aerobioza si anaerobioza
-hemoculturi->formele severe
-teste serologice
-titru ASLO
-sdr.inflamator bio-umoral (VSH,fibrinogen,PCR)
-leucocitoza + neutrofilie
-diagnostic diferential:
1. angine virale
-senzatie de iritatie locala
-asociaza rinoree si obstructie nazala
-congestie faringiana difuza
-desen vascular mai accentuat
-vezicule + mici exulceratii->v.herpetic,v.Coxsackie
-mononucleoza infectioasa->pseudomembrane
-HIV->congestie intensa laringiana
-adenopatii exprimate
-metode serologice->detectarea antigenelor virale
-imunofluorescenta,reactia de fixare a complementului,reactia de hemaglutinare
-culturi de virusuri->pe fibroblasti,celule renale de maimuta
2. angine micotice
-uneori aspect eritematos,chiar pultaceu
-depozite alb-cenusii,alb-galbui
-aspect pseudomembranos,ulcero-membranos
-etiologie:
-candida
-streptomyces (leptotrix):
-amigdale hipertrofiate
-mucoasa palida
-depozite albe si dure in criptele amigdaliene (asemanatoare cu capetele de cui)
3. angine neinfectioase
-boli hematologice->leucemii,agranulocitoza
-LES
-pemfigus
-tratament:
1. local
-ceai de musetel
-faringosept
2. simptomatic
-antipiretice
-analgezice
3. etiologic a) angine bacteriene
-penicilina G 2-4 milioane UI/zi
-penicilina V 4-8 milioane UI/zi
-penicilina de depozit dupa 7-10 zile : 1.200.000 UI Moldamin la adult si 600.000 UI la copil, 1 data pe saptamana sau Retardpen 1 data pe luna
-macrolide:
-eritromicina 30-50 mg/kg/zi la copii;2 g/zi la adult
-claritromicina sau roxitromicina de 2 ori/zi
-cefalosporine de generatia I:
-cefalexina
-cefadoxil
-forme severe->angina ulcero-necrotica,angina Ludwig:
-metronidazol
-cefalosporina de generatia III b) angine virale
-aciclovir->v.herpetic,v.varicelo-zoosterian
-amantadina c) angine micotice->antifungice:
-nistatin 3-5 milioane U/zi 7-10 zile
-clinamicin 2-4 milioane/zi 7-10 zile
-fluconazol 50-100 mg/zi 1 priza
Erizipelul
= infectie tegumentara determinata de streptococul ß-hemolitic de grup A (95%),rar streptococ de grup B,C, stafilococ
-epidemiologie:
-apare sporadic esp.in zonele temperate,mai frecvent in sezonul rece
-sursa de infectie->bolnavi cu boli streptococice (angine,otite,sinuzite)
-purtatori sanatosi
-transmitere->directa (cale aeriana) / indirecta
-contagiozitate redusa
-poarta de intrare:
-solutie de continuitate la nivel tegumentar
-mucoase->erizipelul fetei
-nu determina imunitate;se presupune ca ramane predispozitie
-patogenie:
-solutie de continuitate->multiplicare in vasele limfatice ale tegumentului si dermului:
-dermite->vasodilatatie + edem
-propagare din aproape in aproape
-flictene (bule)->acumulare de serozitate in derm
-zone de necroza ale tegumentului
-afectarea hipodermului->edem,procese supurative (flegmon,abcese)
-factori favorizanti:
-? bruste de temperatura
-microtraumatisme
-? rezistentei organismului
-boli cronice si alergizante
-clinic:
1. erizipelul streptococic al membrelor
-incubatie : 1-3 zile,maxim 1 saptamana
-debut->sdr.infectios (frison,febra 39-40°C)
-adenita a ganglionilor de la radacina membrului (inghinali,axilari)
-traiecte de limfangita
-dupa 24-48 h->dermita (placard erizipelatos)
-placard unic
-tendinta de extensie rapida
-placard rosu,sensibil la palpare,caldura locala
-margini ridicate->burelet
-tensiune la palpare;sensibilitate dureroasa ? daca supureaza
-pot apare relativ frecvent flictene sau bule care se sparg->cruste de culoare galbuie
-zone de necroza ale stratului tegumentar
-edem asociat esp.la nivelul fetei
-daca nu se trateaza->erizipel migrator
2. erizipelul stafilococic al membrelor
-prima data apare placardul,ulterior sdr.infectios
-placard de culoare violacee,rece
-stafilococul determina microtromboze vasculare
3. erizipelul fetei
-placard simetric,pe ambii obraji si piramida nazala->aspect de fluture
-fenomene celsiene foarte exprimate:
-edem masiv->ingustarea fantei palpebrale
-foarte dureros
-respecta buza superioara
-regresiune prompta la antibiotice
-nu sunt indicate inciziile->ar duce la diseminarea infectiei ->meningite streptococice,stafilococice; tromboza de sinus cavernos->etiologie stafilococica
4. erizipelul pavilionului urechii->dureri foarte mari
5. erizipelul post partum,periombilical->forme grave
6. erizipelul recidivant
-lipsa imunitatii
-predispozitie genetica->DZ,ciroza,etilism cronic
-micoze interdigitale
-complicatii:
1. locale->extinderea procesului inflamator : celulite,abcese,flegmoane
2. generale
-diseminare hematogena->septicemii
-limfangite + adenite supurate
-diagnostic pozitiv:
1. date epidemiologice
2. date clinice->esp.prezenta sdr.inflamator si a placardului
3. examene de laborator
-sdr.inflamator bioumoral->VSH,PCR,fibrinogen
-leucocitoza + neutrofilie
-hemoculturi
-erizipel bulos->examen bacteriologic din plaga
-exudate nazale si faringiene
-diagnostic diferential:
1. eczeme esp.eczema fetei
-nu exista sdr.infectios
-sensibilitatea dureroasa este minima sau absenta
-usu.prurit intens
-leziuni polimorfe
2. stafilococia maligna a fetei
-placard cu tenta rosie-violacee
-usu.respecta linia mediana
-usu.prinde buza superioara,asemanator cu „buza de tapir”
-semne celsiene reduse
3. LES->izolarea celulelor lupice
4. adenoflegmonul fetei->esp.la copii
-unilateral
-fenomene celsiene foarte exprimate
-dupa 48 h->colectie purulenta (daca nu este tratat)
5. herpes-Zooster in faza de debut->placard eritematos in primele ore,ulterior vezicule
6. flebite si tromboflebite->usu.nu exista sindrom infectios
7. antraxul cutanat la debut->placard ce se acopera ulterior de o crusta neagra
8. erizipeloid Rosembach
-usu.localizat la nivelul degetelor->intepare cu oase de porc
-edem gelatinos,culoare roz a tegumentelor
-extindere lenta
-prognostic:
-bun sub tratament
-risc de recidive multiple->edem cronic asemanator cu elefantiaza
-tratament:
-formele obisnuite nu necesita spitalizare
-masuri de asepsie
-repaus la pat
-regim hidric pe perioada febrila
-tratament etiologic:
1. etiologie streptococica
-penicilina G
-primul episod : 2 milioane UI/zi
-urmatoarele episoade : 4-6-10 milioane UI/zi
-durata medie : 7 zile
-membrele inferioare->pana la 3 saptamani
-macrolide->eritromicina 2 g la adult si 30-50 mg/kg/zi la copil
-la sfarsitul tratamentului->peniciline de depozit 3 saptamani
2. etiologie stafilococica
-oxacilina 4-6 g/zi
-exista tulpini rezistente
+/- gentamicina f.a 80 mg 2 fiole/zi
-rifampicina
-in primele zile->tratament antiinflamator:
-100-150 mg HHC determina remiterea edemului
-tratament simptomatic:
-antialgice
-sedative
-tratament local->comprese cu solutie de rivanol;tegumentul se lasa liber 4 ore
-procese supurative (aparitia fluctuentei)->tratament chirurgical esp.la membrele inferioare