Ansamblul informatiilor transmise de la generatie la generatie se datoreaza cromosomilor care contin molecule de AND a caror segmente constituie genele. v2i16ip
Astfel, cromosomii sunt purtatorii genelor.
Ansamblul genelor constituie genotipul unui individ. Ele sunt prezente in toate celulele organismului.
Aceste gene exprimandu-se determina caracterele proprii pentru fiecare individ, caractere al caror ansamblu constituie fenotipul subiectului.
O gena ocupa, pe molecula de ADN o pozitie foarte precisa denumita locus.
Celulele animale somatice, fiind diploide, exista perechi de cromosomi: unul provine de la tata, celalalt de la mama. Exista deci o pereche de locusuri homologe pe o pereche de cromosomi homologi.
Pe un locus gena poate sa aiba unul, doua sau chiar mai multe aspecte. Aceste forme diferite ale genei pe un locus sunt alelele.
Pentru un locus pot exista fie una, fie doua, fie mai multe alele.
Daca pe un locus alelele sunt asemanatoare (identice) pe 2 cromosomi, se vorbeste de homozigotism.
Daca pe un locus, alelele sunt diferite pe 2 cromosomi se vorbeste de heterozigotism.
Caracterul dominant: doza genei care imprima un anumit caracter este unica.
Caracterul recesiv: doza genei care imprima un anumit caracter trebuie sa fie dubla.
Exista o ereditate transmisa de cromosomi autosomali (autosomala): dominanta si recesiva.
Exista o ereditate transmisa de cromosomul X (gonosomala sau X-linkata): dominanta si recesiva.
Ereditatea autosomal dominanta se caracterizeaza prin urmatoarele:
-Boala apare la heterozigotii cu gena patologica.
-Unul din parintii bolnavului prezinta semne de boala, fiind heterozigot, cu exceptia mutatiilor noi !!
-Riscul transmiterii la descendentii individului este de 50%.
-Ambele sexe sunt afectate in mod egal.
-Penetranta si expresivitatea sunt variabile.

Boli autosomal dominante
Boala Frecventa Comentarii
Boala chistica renala de tip adult 1:2.000 Cromosomul 16
Neurofibromatoza 1:3.000 Cromosomul 17
(50% mutatii noi)
Teleangiectazia hemoragica 1-2:100.000 Angiodisplazie ereditara
Distrofia miotonica - Cromosomul 19
Retinoblastomul familial 1:20.000 Cromosomul 13
Boala Willebrand 1:100 Cromosomul 12
Sferocitoza ereditara 1:5.000 Deficit de spectrina
Sindromul Marfan 1:20.000 Penetranta variabila
Acondroplazia 0,5-1,5:10.000 90% mutatii noi
Hiperlipidemia 1:500 Este posibila prevenirea bolii de inima
Ereditatea autosomal recesiva se caracterizeaza prin urmatoarele:
-Boala apare la homozigotii pentru gena patologica.
-Ambii parinti sunt fenotipic normali, dar sunt heterozigoti, purtand gena patologica.
-Riscul transmiterii defectului este de 50%, iar boala apare la 25% din descendenti; la 25% din descendenti “caracterul” dispare.
-Pot fi afectate ambele sexe.
-Este notata, uneori, cosangvinitatea.

Boli autosomal recesive
Boala Frecventa Comentarii
Hiperplazia congenitala a CSR 1:5.000 pana la 15.000 Cromosomul 6
(deficit de 21-hidroxilaza) (in apropierea HLA)
Fenilcetonuria 1:14.000 Cromosomul 12
Deficitul in a1-antitripsina 1:3.000 Ciroza+Emfizem
Fibroza chistica de pancreas 1:2.000 (la albi) Cromosomul 7
Boala Gaucher 1:2.500 Cromosomul 1
Boala Tay-Sachs 1:3.000 Cromosomul 15
Galactozemia 1:60.000 Cromosomul 9
Insuficienta renala polichistica Chiste renale infantila si hepatice
Boala Wilson 1:200.000 Cromosomul 23

Ereditatea legata de sex, forma dominanta se caracterizeaza, in primul rand, prin aceea ca trasatura este foarte rara si exceptionala in clinica umana, fiind foarte grava.
Barbatul manifesta boala in forma completa. Nici unul din fiii bolnavului nu va fi afectat, dar toate fiicele vor fi afectate, dar vor face forme medii de boala (ereditate incrucisata).
Femeia homozigota va avea o boala foarte severa si toti copiii ei vor fi afectati.
Femeia heterozigota va face o forma moderata de boala si riscul prezentei bolii la copiii ei este de 50% (25% fiice bolnave, 25% baieti bolnavi).

Boli X-linkate dominante
-Hematuria ereditara
-Rahitismul vitamino-D rezistent (unele forme)
-Ichtioza ereditara
Ereditatea legata de sex, forma recesiva se caracterizeaza prin urmatoarele:
-Boala este compatibila cu viata, formele de boala fiind, uneori, mai putin grave.
-Afecteaza baietii aproape constant, acestia fiind hemizigoti; la femei boala apare numai daca ele sunt homozigote.
-Mamele sunt purtatoarele defectului.
-Femeile purtatoare transmit boala la 50% din baietii lor; 50% din fiicele mamelor purtatoare vor fi si ele purtatoare.

Boli X-linkate recesive
Boala Frecventa Comentarii
Hemofilia A si B 1:10.000
Agammaglobulinemia 1:1x105 Infectii recurente
Boala granulomatoasa cronica 1:1x106 Infectii recurente
Distrofia musculara Duchene 1:5.000
Deficitul in G6PDH 10% din Hemoliza americanii negri

Schema patogenetica a bolilor genetice

Mecanism:
I. Alterarea structurala a ADN
Tipul de dezordine: Mutatii
¬ aTalasemie;
¬ ßTalasemie;
¬ Hemoglobinopatii.

Mecanism:
II. Perturbarea unor functii proteice
Tipul de dezordine: Enzime
-Absenta activitatii enzimatice:
¬Galactozemie
¬ Homocistinurie
-Reducerea activitatii enzimatice:
1. Scaderea afinitatii pentru substrat
¬ Deficitul in G6PDH (varianta Freiburg)
¬ Citrulinuria (variante rare)
2. Scaderea afinitatii pentrucofactor
¬ Homocistinuria
3. Structura instabila
¬ Deficitul in G6PDH (cele mai multe variante)
-Proteine non-enzimatice
¬ Deficitul in a1antitripsina (varianta ZZ)

Mecanism:
III. Dezorganizarea functionala a unor celule si organe
Tipul de dezordine: 1. Alterarea fluxului unor cicluri metabolice
-Acumularea unor precursori toxici
¬ Fenilcetonuria
¬ Alcaptonuria
¬ Bolile de stocaj lizozomal
-Deficit in productie
¬ Gusa familiala
¬ Sindroamele adrenogenitale
¬Albinismul
Tipul de dezordine: 2. Dezordini ale reglarii feedback
-Exces de productie a unei substante “finale” datorita scaderii sintezei reglatorului feedback
¬ Porfiria acuta intermitenta
¬ HIpercolesterolemia familiala
Tipul de dezordine: 3. Dezordini ale functiei membranare
-Transport deficient transmembranar
¬ Cistinuria
¬ Boala Hartnup
-Deficit al receptorilor care mediaza endocitoza
¬ Hipercolesterolemia familiala
Tipul de dezordine: 4. Modificari arhitecturale ale celulei
¬ Sferocitoza ereditara
Sfatul genetic are o importanta deosebita si el va rezulta din toata problematica abordata in cadrul patologiei induse prenatal.

Diagnosticul prenatal
- Analize ADN:
- deficitul in a1antitripsina
- talasemia
- distrofia musculara progresiva
- hemofilia A
- hiperplazia congenitala a suprarenalelor
- fenilcetonuria

Ø Studii enzimatice:
- galactozemia
- sindrom Hunter
- boala urinilor cu miros de sirop de artar
- boala Gaucher

- Dezordini cromozomiale
- trisomia 13, 18, 21
- deletii cromozomiale
- sindromul Turner (XO)
- sindromul Klinefelter (XXY)

-a-fetoproteina:
- crescuta
-defecte ale tubului neural
- obstructie intestinala
- hepatita congenitala
- nefroza congenitala
-omfalocel
- scazuta
- trisomia 21
- alte trisomii, posibil
- Ultrasonografia
- hidrops fetalis
- hydronefrosis
- defecte ale tubului neural
- obstructii intestinale
- boala congenitala de cord
- hernie diafragmatica
- omfalocel
- gastroschisis
- Cordonocenteza:
- anemie fetala
- hipoalbuminemie fetala
- trombocitopenie
- deficitul in a1antitripsina
- Biopsie cutanata la fat:
- albinism
- epidermoliza buloasa
- xeroderma pigmentosum
Tot in cadrul sfatului genetic, se fac mari eforturi, in continuare, pentru punerea la punct a unor metode precise de depistare a heterozigotilor.
Importanta depistarii precoce a erorilor innascute de metabolism rezulta si din aceea ca o mare parte a acestor boli pot fi tratate sau mult ameliorate, pana nu apar modificari ireversibile sau agravarea evolutiei.

Exemple de boli metabolice tratabile
Metode terapeutice Boli metabolice
O Restrictie dietetica a substratului
Lactoza Deficitul de lactaza
Galactoza Galactozemia si deficitul de galactokinaza
Fructoza Intoleranta ereditara la fructoza
Grasimi animale Deficitul familial in lipoproteinlipaza
Fenilalanina Fenilcetonuria
Proteine Citrulinuria si alte dezordini ale ciclului ureei

O Tratament substitutiv al deficitului produsului final
Cupru Sindrom Menkes
Vitamina D si fosfat Rahitismul hipofosfatemic (vitamino D rezistent)
Cortizon Sindroame adreno-genitale
Tiroxina Gusa familiala
Uridina Aciduria orotica

O Depletia substantei stocate
Rasini schimbatoare de ioni Hipercolesterolemia familiala
D-Penicilamina Cistinurie
Boala Wilson
Fierul in exces se
indeparteaza prin Hemocromatoza flebotomie

O Amplificarea activitatii enzimatice
Piridoxina (vit.B6) Homocistinuria
Vitamina B12 Aciduria metilmalonica
Fenobarbital Icterul Crigler-Najjar si alte hiperbilirubinemii neconjugate
O Inlocuirea proteinelor deficitare
Gammaglobuline Agammaglobulinemie
Factorul VIII Hemofilie

O Transplant de organe
Rinichi Cistinoza
Sindrom Alport
Boala polichistica renala
(forma adulta)
Maduva osoasa Hipogammaglobulinemia allogenica limfopenica
Sindrom Wisckott-Aldrich
Boala imunodeficientei severe combinate

O Metode chirurgicale
Splenectomia Sferocitoza ereditara
Sunt portocav Glicogenoza tip I
Colectomia Polipoza familiala a colonului
Tiroidectomia Sindromul carcinomatos al medularei tiroidei