Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate





Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 




Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Constipatia
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

I. Definitie b1j10jy
O definitie unanim acceptata a constipatiei nu exista. Cauza se datoreaza in primul rand dificultatii de a defini scaunul normal. Parametrii care se iau in considerare sunt:intervalul intre scaune, consistenta scaunului(avand ca parametru principal hidratarea), volumul, greutatea, hidratarea, timpii de trazit (exprimati prin numarul de markeri ingerati si eliminati pin scaun), . In imensa majoritate, subiectii normali au un numar de scaune intre 3 zi si 3 saptamana; scaunul trebuie sa fie format, de consistenta plastica, cu o greutate intre 150-200 g/ zi, eliminat fara efort si durere.
C defineste existenta unor scaune cu un numar de mai mic de 3 pe saptamana, de consistenta inalta, ferma, dura, cu volum mic si expulzate cu efort , durere sau senzatie incompleta de evacuare. Greutatea scaunului in C este adesea sub 50g, hidratarea sub 75%, iar la timpii de tranzit mai mult de 8/20 de markeri sunt neevacuati la 72 de ore.
Se considera ca pana la 30% din populatia occidentala adulta sufera de C. ; in orice caz circa 10% din populatie consuma laxative; de asemenea un numar foarte mare de persoane care se plang de C. de fapt nu sufera de aceasta boala.
II. Aspecte fiziopatologice
Intr-o zi obisnuita cca 9 litri de de lichide tranziteaza tractul intestinal; 2 litri sunt din aport extern, 1 l saliva, 2 l suc gastric, 4 litri din sectretia biliara, pancreatica, intestin subtire; 4-5 litri se reabsorb in jejun,3-4 litri in ileon, iar in colon ajunge 1 litru de lichid din care se absoarb 800 ml, ceilalti 200 ml fiind eliminati cu scaunul. La nivelul intestinului si colonului apa se absoarbe dependent de absorbtia sodiului si a nutrientelor; in intestinul subtire sodiul este cotransportat cu ionul de clor si glucoza; la nivelul ileonului terminal, este cotransportat cu sarurile biliare; la nivelul colonului prin canalele de sodiu si prin schimbui ionice. Pentru clinica foarte important este mecanismul cotransportului sodiu-glucoza care este neinfluentat de cele mai multe din bolile diareice si are ca si corolar posibilitatea administrarii terapeutice de solutii sodate-glucozate.
Segmentul colorectal al intestinului are, intre altele functia de transport , de concentrare si eliminare a fecalelor.
Functia de transport se realizeaza gratie unui mecanism motor care cuprinde:
1) Tonusul bazal al intestinului
2) Miscarile segmentare - care malaxeaza continutul intestinal in scopuri metabolice; tot miscarile segmentare determina si hustratiile.
3) Miscarile propulsive - peristaltice au o frecventa de 3-5 zi; fiecare unda peristaltica deternmina progresii de cateva zeci de centimetri ai continutului intestinal.
O multitudine de stimuli nervosi si mediatori regleaza motilitatea colonica si trasporturile de apa si ioni. Colonul si rectul sunt inervati de filete ce elibereaza acetilcolina si noradrenalina. Parasimpaticul stimuleaza peristaltismul si secretia de electroliti in timp ce tonusul adrenergic le diminua. De asemenea sistemul nervos autonom al colonului joaca un rol in functiunile descrise. Exista si factori extracolonici implicati in functiunea motorie , de exemplu activitatea fizica, tonusul muculaturii abdominale, reflexul gastro-colic, factori psihici. Stimulul major implicat in peristaltica este insa volumul colonic precum si calitatea chimica a continutului. Parametrii care apreciaza calitatea functiei motorii a colonului sunt timpii de tranzit; ei se apreciaza prin ingestia unor markeri, care sunt mai apoi identificati radiologic la intervale precise de timp; in mod normal timpul de tranzit normal al colonului este de 39 de ore; 13 ore pentru ascendent si transvers, 15 ore pentru colonul stang si 11 ore pentru rectosigmoid. Intr-o C , timpul pentru ascendent si transvers este peste 24 de ore, pentru colonul stang este peste 30 de ore, pentru rectosigmoid 44 de ore. Un indicator echivalent al urmaririi tranzitului este ingestia a 20 de markeri ; daca sunt retinuti 8 la 72 de ore se poate pune dg de C.
In ce priveste functia de eliminare a fecalelor ea este realizata de prin intermediul ampulei rectale si a ultimei parti a sigmoidului care realizeaza aparatul de continenta. Reflexul de defecatie este este initiat prin distensia acuta a ampulei rectale de catre fecale; sfincterul anal intern este relaxat; rectul se contracta si apare cresterea presiunii intraluminale; contractia volitionala a sfincterului anal extern face posibila amanarea defecatiei. In mod normal sigmoidul realizeaza un unghi cu ampula rectala , unghi a carui micsorare in timpul defecatiei colmateaza trecerea dinspre ampula rectala spre sigmoid impiedicand pasajul retrograd al fecalelor.
Din punct de vedere fiziopatologic exista doua mecanisme ce explica constipatia:
1) prin incetinirea tranzitului - inertia colonica - este C de progresiune.
2) prin tulburari de evacuare - dischezie ano-rectala , sau constipatie terminala.




Cauze de constipatie la adulti
1.Mod de viata
- Dieta saraca in fibre
- Ingestie insuficienta de lichide
- Conditii de WC inadecvate
- Dificultatea dea sta pe scaunul WC
- Dificultatea de a se deplasa la WC

2.Medicamente
- Anticolinergice
- Antidepresive
- Neuroleptice
- Antihistamine
- Antiparkinsoniene
- antihipertensive
- Blocanti de canale de calciu
- Clonidina
- Opiacee
- Codeina
- Morfina
- Fier
- Calciu
- Preparate de aluminiu

5. Sarcina
6.Colonul iritabil
3.Boli organice locale
- Fisuri anale
- Hemoroizi
- Rectocelul
- Invaginatia rectala
- Prolapsul rectal
- Ruptura de perineu
- Anismus
- Cancerul de colon
- Stricturi colonice: diverticuli, colita de iradiere, colita ischemica
- Boala Chagas*
- Pseudo-obstructia intestinala cronica idiopatica**
- Megarectul idiopatic***

4.Boli extraintestinale.
- hipotiroidism
- hipercalcemia
- diabetul zaharat
- leziuni de maduva spinarii
- Parkinson
- scleroza in placi
- boala Hirschprung****
- leziuni de plex parasimpatic induse postoperator
- amiloidoza
- dermatomiozita
- sclerodermia sistemica
- starile depresive
6.Constipatia colonica idiopatica
- inertia colonica; se refera la prezenta unui timp prelungit de tranzit la nivelul intestinului gros. Exista cateva explicatii patogenice ale fenomenului de inertie colonica:
- anomaliile de fermentatie microbiana a hidratilor de carbon si a fibrelor alimentare cu diminuarea consecutiva a stimulilor peristaltici.
- o tulburare de motilitate in sensul scurtarii perioadelor contractile postprandiale a colonului.
- scadrea numarului de contractiilor de inalta amplitudine, progresive, ale colonului transvers.
- anomalii ale plexului nervos intrinsec al intestinului.
- scaderea nivelului de peptide la nivelul peretelui intestinal.
- scaderea motilitatii stomacului si a intestinului subtire
- disfunctia planseului pelvian. Este determinata de anomalii ale contractiei si relaxarii muschilor puborectali si sfincterieni determinand o dificultate de evacuare rectala. Uneori contractia exagerata a sfincterului anal (anismus) poate reprezenta cauza; alteori o tulburare a sensibilitatii rectale cu aparitia de anomalii a reflexului de defecare; de asemenea cresterea compliantei rectale poate fi cauza intarzierii reflexului de defecare.

*Infectia parazitara din boala Chagas distruge celulele ganglionare din plexul mienteric.
** este o boala rara cu episoade recurente de pseudo-obstructie intestinala fara blocaje mecanice, adesea familiala, datorata unei neuro-miopatii interesand intestinul si uneori vezica urinara
*** Boala care apare ca urmare unei disfunctii neurogenice
**** Sau aganglionoza este determinata de absenta de neuroni in plexul minteric, la niv colonului distal; ca urmare dificultate a progresiei fecale prin zona respectiva, cu dilatarea segmentului intestinal in amonte.



III. Simptomatologie si investigatii

Anamneza este foarte importanta; sunt importante simptomele dar si durata lor. Sunt importante frecventa scaunelor, simptome legate de defecatie, date despre calitatea scaunului. De asemenea folosirea de laxative. Modificarile recente ale tranzitului intestinal trebuiesc investigate in sensul excluderii unor boli organice cum ar fi neoplasmul colo-rectal. Este necesar de investigat patologia organica digestiva si extradigestiva care poate sa fie implicata in generarea fenomenului; de asemenea trebuiesc inventariati factoii psihici: starile anxioase, emotionale, psihozele. Examenul fizic trebuie sa identifice orice patologie abdominala si pelvina. Prolapsul rectal, fisuri anale, hemoroizi, tumori rectale, fecaloame, deficiente de contractie ale sfincterului anal, pot fi identificate la tactul rectal.
Investigatiile paraclinice utilizate sunt:
- Rectosigmoidoscopia si sau colonoscopia au ca scop principal decelarea unor obstructii cum este cancerul colo-rectal
- Irigografia poate decela , obstructii, megacolonul , megarectul, dilatarea segmentara (ex in boala Hirschprung).
- Tranzitul colonic si timpii de tranzit se investigheaza prin ingestia de markeri radioopaci
- Manometria anorectala investigheaza tulburari de motilitate ale rectului si sfincterelor precum si reflexele de defecatie.
- Studiile electromiografice anorectale sunt utilizate pentru demonstrarea unei patologii musculare intrinseci ale sfincterelor.
- Defecografia este o metoda care investigheaza functia de evacuare; se introduce in rect o substanta baritata de consistenta scaunului si apoi evacuarea ei este urmarita sub ecran fluoroscopic.



IV. Tratament
Trebuie bine individualizat in functie varsta, intensitatea simptomelor, cauze posibile. Inaintea aplicarii tratamentului trebuie sa fim siguri ca nu exista o cauza crectabila (in primul rand trebuie exclus cancerul rectocolonic) .
Prin orice mecanism s-ar produce constipatia, prima etapa de tratament este cresterea proportiei de fibre in alimentatie, chiar daca pacientii au o dieta echilibrata. Prezenta fibrelor determina o crestere a volumului si a hidratarii scaunului fapt ce determina o accentuare a peristalticii. Modificarea in acest sens a dietei determina adesea o ameliorare a fenomenelor. In tarile vestice, acolo unde constipatia este un fenomen des intalnit la consultatia medicala, s-a creat un sistem alimentar care utilizeaza paleta larga de produse naturale bogate in fibre.
Intre clasele de medicamente laxative utilizate :
Laxativele de volum semintele se psyllium metilceluloza
Laxativele hiperosmolare citratul si hidroxidul de magneziu
Lactuloza sorbitolul manitolul
Emolientele
Glicerina docusatul de sodiu uleiuri minerale oleu de parafina
Iritantele preparatele de antrachinona cicolax cortelax ulei de castor ceaiul de crusin
Prokinetice
Cisapride
Metoclopramid




Colt dreapta
Creeaza cont
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)




Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910



 
Copyright© 2005 - 2024 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta