I. Definitie b1j10jy
O definitie unanim acceptata a constipatiei nu exista. Cauza se datoreaza in
primul rand dificultatii de a defini scaunul normal. Parametrii care se iau
in considerare sunt:intervalul intre scaune, consistenta scaunului(avand ca
parametru principal hidratarea), volumul, greutatea, hidratarea, timpii de trazit
(exprimati prin numarul de markeri ingerati si eliminati pin scaun), . In imensa
majoritate, subiectii normali au un numar de scaune intre 3 zi si 3 saptamana;
scaunul trebuie sa fie format, de consistenta plastica, cu o greutate intre
150-200 g/ zi, eliminat fara efort si durere.
C defineste existenta unor scaune cu un numar de mai mic de 3 pe saptamana,
de consistenta inalta, ferma, dura, cu volum mic si expulzate cu efort , durere
sau senzatie incompleta de evacuare. Greutatea scaunului in C este adesea sub
50g, hidratarea sub 75%, iar la timpii de tranzit mai mult de 8/20 de markeri
sunt neevacuati la 72 de ore.
Se considera ca pana la 30% din populatia occidentala adulta sufera de C. ;
in orice caz circa 10% din populatie consuma laxative; de asemenea un numar
foarte mare de persoane care se plang de C. de fapt nu sufera de aceasta boala.
II. Aspecte fiziopatologice
Intr-o zi obisnuita cca 9 litri de de lichide tranziteaza tractul intestinal;
2 litri sunt din aport extern, 1 l saliva, 2 l suc gastric, 4 litri din sectretia
biliara, pancreatica, intestin subtire; 4-5 litri se reabsorb in jejun,3-4 litri
in ileon, iar in colon ajunge 1 litru de lichid din care se absoarb 800 ml,
ceilalti 200 ml fiind eliminati cu scaunul. La nivelul intestinului si colonului
apa se absoarbe dependent de absorbtia sodiului si a nutrientelor; in intestinul
subtire sodiul este cotransportat cu ionul de clor si glucoza; la nivelul ileonului
terminal, este cotransportat cu sarurile biliare; la nivelul colonului prin
canalele de sodiu si prin schimbui ionice. Pentru clinica foarte important este
mecanismul cotransportului sodiu-glucoza care este neinfluentat de cele mai
multe din bolile diareice si are ca si corolar posibilitatea administrarii terapeutice
de solutii sodate-glucozate.
Segmentul colorectal al intestinului are, intre altele functia de transport
, de concentrare si eliminare a fecalelor.
Functia de transport se realizeaza gratie unui mecanism motor care cuprinde:
1) Tonusul bazal al intestinului
2) Miscarile segmentare - care malaxeaza continutul intestinal in scopuri metabolice;
tot miscarile segmentare determina si hustratiile.
3) Miscarile propulsive - peristaltice au o frecventa de 3-5 zi; fiecare unda
peristaltica deternmina progresii de cateva zeci de centimetri ai continutului
intestinal.
O multitudine de stimuli nervosi si mediatori regleaza motilitatea colonica
si trasporturile de apa si ioni. Colonul si rectul sunt inervati de filete ce
elibereaza acetilcolina si noradrenalina. Parasimpaticul stimuleaza peristaltismul
si secretia de electroliti in timp ce tonusul adrenergic le diminua. De asemenea
sistemul nervos autonom al colonului joaca un rol in functiunile descrise. Exista
si factori extracolonici implicati in functiunea motorie , de exemplu activitatea
fizica, tonusul muculaturii abdominale, reflexul gastro-colic, factori psihici.
Stimulul major implicat in peristaltica este insa volumul colonic precum si
calitatea chimica a continutului. Parametrii care apreciaza calitatea functiei
motorii a colonului sunt timpii de tranzit; ei se apreciaza prin ingestia unor
markeri, care sunt mai apoi identificati radiologic la intervale precise de
timp; in mod normal timpul de tranzit normal al colonului este de 39 de ore;
13 ore pentru ascendent si transvers, 15 ore pentru colonul stang si 11 ore
pentru rectosigmoid. Intr-o C , timpul pentru ascendent si transvers este peste
24 de ore, pentru colonul stang este peste 30 de ore, pentru rectosigmoid 44
de ore. Un indicator echivalent al urmaririi tranzitului este ingestia a 20
de markeri ; daca sunt retinuti 8 la 72 de ore se poate pune dg de C.
In ce priveste functia de eliminare a fecalelor ea este realizata de prin intermediul
ampulei rectale si a ultimei parti a sigmoidului care realizeaza aparatul de
continenta. Reflexul de defecatie este este initiat prin distensia acuta a ampulei
rectale de catre fecale; sfincterul anal intern este relaxat; rectul se contracta
si apare cresterea presiunii intraluminale; contractia volitionala a sfincterului
anal extern face posibila amanarea defecatiei. In mod normal sigmoidul realizeaza
un unghi cu ampula rectala , unghi a carui micsorare in timpul defecatiei colmateaza
trecerea dinspre ampula rectala spre sigmoid impiedicand pasajul retrograd al
fecalelor.
Din punct de vedere fiziopatologic exista doua mecanisme ce explica constipatia:
1) prin incetinirea tranzitului - inertia colonica - este C de progresiune.
2) prin tulburari de evacuare - dischezie ano-rectala , sau constipatie terminala.
Cauze de constipatie la adulti
1.Mod de viata
- Dieta saraca in fibre
- Ingestie insuficienta de lichide
- Conditii de WC inadecvate
- Dificultatea dea sta pe scaunul WC
- Dificultatea de a se deplasa la WC
2.Medicamente
- Anticolinergice
- Antidepresive
- Neuroleptice
- Antihistamine
- Antiparkinsoniene
- antihipertensive
- Blocanti de canale de calciu
- Clonidina
- Opiacee
- Codeina
- Morfina
- Fier
- Calciu
- Preparate de aluminiu
5. Sarcina
6.Colonul iritabil
3.Boli organice locale
- Fisuri anale
- Hemoroizi
- Rectocelul
- Invaginatia rectala
- Prolapsul rectal
- Ruptura de perineu
- Anismus
- Cancerul de colon
- Stricturi colonice: diverticuli, colita de iradiere, colita ischemica
- Boala Chagas*
- Pseudo-obstructia intestinala cronica idiopatica**
- Megarectul idiopatic***
4.Boli extraintestinale.
- hipotiroidism
- hipercalcemia
- diabetul zaharat
- leziuni de maduva spinarii
- Parkinson
- scleroza in placi
- boala Hirschprung****
- leziuni de plex parasimpatic induse postoperator
- amiloidoza
- dermatomiozita
- sclerodermia sistemica
- starile depresive
6.Constipatia colonica idiopatica
- inertia colonica; se refera la prezenta unui timp prelungit de tranzit la
nivelul intestinului gros. Exista cateva explicatii patogenice ale fenomenului
de inertie colonica:
- anomaliile de fermentatie microbiana a hidratilor de carbon si a fibrelor
alimentare cu diminuarea consecutiva a stimulilor peristaltici.
- o tulburare de motilitate in sensul scurtarii perioadelor contractile postprandiale
a colonului.
- scadrea numarului de contractiilor de inalta amplitudine, progresive, ale
colonului transvers.
- anomalii ale plexului nervos intrinsec al intestinului.
- scaderea nivelului de peptide la nivelul peretelui intestinal.
- scaderea motilitatii stomacului si a intestinului subtire
- disfunctia planseului pelvian. Este determinata de anomalii ale contractiei
si relaxarii muschilor puborectali si sfincterieni determinand o dificultate
de evacuare rectala. Uneori contractia exagerata a sfincterului anal (anismus)
poate reprezenta cauza; alteori o tulburare a sensibilitatii rectale cu aparitia
de anomalii a reflexului de defecare; de asemenea cresterea compliantei rectale
poate fi cauza intarzierii reflexului de defecare.
*Infectia parazitara din boala Chagas distruge celulele ganglionare din plexul
mienteric.
** este o boala rara cu episoade recurente de pseudo-obstructie intestinala
fara blocaje mecanice, adesea familiala, datorata unei neuro-miopatii interesand
intestinul si uneori vezica urinara
*** Boala care apare ca urmare unei disfunctii neurogenice
**** Sau aganglionoza este determinata de absenta de neuroni in plexul minteric,
la niv colonului distal; ca urmare dificultate a progresiei fecale prin zona
respectiva, cu dilatarea segmentului intestinal in amonte.
III. Simptomatologie si investigatii
Anamneza este foarte importanta; sunt importante simptomele dar si durata lor.
Sunt importante frecventa scaunelor, simptome legate de defecatie, date despre
calitatea scaunului. De asemenea folosirea de laxative. Modificarile recente
ale tranzitului intestinal trebuiesc investigate in sensul excluderii unor boli
organice cum ar fi neoplasmul colo-rectal. Este necesar de investigat patologia
organica digestiva si extradigestiva care poate sa fie implicata in generarea
fenomenului; de asemenea trebuiesc inventariati factoii psihici: starile anxioase,
emotionale, psihozele. Examenul fizic trebuie sa identifice orice patologie
abdominala si pelvina. Prolapsul rectal, fisuri anale, hemoroizi, tumori rectale,
fecaloame, deficiente de contractie ale sfincterului anal, pot fi identificate
la tactul rectal.
Investigatiile paraclinice utilizate sunt:
- Rectosigmoidoscopia si sau colonoscopia au ca scop principal decelarea unor
obstructii cum este cancerul colo-rectal
- Irigografia poate decela , obstructii, megacolonul , megarectul, dilatarea
segmentara (ex in boala Hirschprung).
- Tranzitul colonic si timpii de tranzit se investigheaza prin ingestia de markeri
radioopaci
- Manometria anorectala investigheaza tulburari de motilitate ale rectului si
sfincterelor precum si reflexele de defecatie.
- Studiile electromiografice anorectale sunt utilizate pentru demonstrarea unei
patologii musculare intrinseci ale sfincterelor.
- Defecografia este o metoda care investigheaza functia de evacuare; se introduce
in rect o substanta baritata de consistenta scaunului si apoi evacuarea ei este
urmarita sub ecran fluoroscopic.
IV. Tratament
Trebuie bine individualizat in functie varsta, intensitatea simptomelor, cauze
posibile. Inaintea aplicarii tratamentului trebuie sa fim siguri ca nu exista
o cauza crectabila (in primul rand trebuie exclus cancerul rectocolonic) .
Prin orice mecanism s-ar produce constipatia, prima etapa de tratament este
cresterea proportiei de fibre in alimentatie, chiar daca pacientii au o dieta
echilibrata. Prezenta fibrelor determina o crestere a volumului si a hidratarii
scaunului fapt ce determina o accentuare a peristalticii. Modificarea in acest
sens a dietei determina adesea o ameliorare a fenomenelor. In tarile vestice,
acolo unde constipatia este un fenomen des intalnit la consultatia medicala,
s-a creat un sistem alimentar care utilizeaza paleta larga de produse naturale
bogate in fibre.
Intre clasele de medicamente laxative utilizate :
Laxativele de volum semintele se psyllium metilceluloza
Laxativele hiperosmolare citratul si hidroxidul de magneziu
Lactuloza sorbitolul manitolul
Emolientele
Glicerina docusatul de sodiu uleiuri minerale oleu de parafina
Iritantele preparatele de antrachinona cicolax cortelax ulei de castor ceaiul de crusin
Prokinetice
Cisapride
Metoclopramid