Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
PATOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

DEZVOLTARE EMBRIOLOGICA

MALFORMATII: n4i9ip
AGENEZIE:
VAGINALA+UTERINA
VAGINALA: bombeaza o masa chistica cu sange menstrual
OVARIANA+TUBARA+CORNUL UTERIN: agenezie renala si ureterala de aceeasi parte
HIPOPLAZIE:
CERVIX: conduce la hematometrie, sarcina poate fi dusa la termen dupa reconstructie
CORP: avorturi repetate in luna tot mai mare, apoi sarcina dusa la termen
ANOMALII DE RECANALIZARE:
HIMEN IMPERFORAT: hematocolpos-->hematometrie--> hematosalpinx-->hemoperitoneu
SEPT VAGINAL TRANSVERSAL: proximal unui himen patent
ATREZIE TUBARA
ANOMALII DE FUZIUNE (ALE DUCTELOR MÜLLERIENE):
DUPLICATIE TOTALA: uter+cervix+vagin dublu±vulva (labii, clitoris, uretra) dubla±fistule (ano-, recto-vaginale)
SEPT SAGITAL INCOMPLET(in uter)
Asociere cu anomalii de tract urinar: agenezie renala unilaterala, uretere drenind in uter, vagin

STARI DE INTERSEXUALITATE:
HERMAFRODITISM ADEVARAT:
Ovotestis: bilateral, sau combinatie cu testicol (ovar) contralateral
Aproape totdeauna are uter
De partea cu testicol-vas deferens
De partea cu ovar-salpinge
60% cariotip 46,XX
Alteori: 46,XY, diferite tipuri de mozaici
<3% dezvolta disgerminom

PSEUDOHERMAFRODITISM MASCULIN:
Masculinizare insuficienta
Sindromul de insensibilitate la androgeni:
Cel mai frecvent
Toti au genotip XY si testicoli
Phm familial incomplet tip 2: absenta de 5-alfa-reductaza
Genitale externe feminine
La pubertate: habitus masculin + marirea falusului
Feminizare testiculara: insensibilitate generalizata la androgeni:
Genitale externe feminine
La pubertate: habitus feminin+marirea mamelelor
Phm familial incomplet tip 1:
Genitale externe masculine, dar cu defecte: hipospadias, testicoli mici imaturi
La pubertate: ginecomastie, spematogeneza insuficienta, sterilitate
Hamartoame-63%
Adenoame cu celule Sertoli-23%
Tumori maligne-9%
Sinteza deficitara de testosteron
Genitale externe feminine sau ambigue
Secretie inefectiva de MIS (substanta inhibitorie mülleriana):
Fenotip masculin+testicole (criptorhidie)+genitale externe masculine
Uter si tube

PSEUDOHERMAFRODITISM FEMININ:
Hiperplazia congenitala suprarenala:
Sinteza insuficienta de hidrocortizon-exces de androgeni
Ovare+uter+tube
Genitale externe ambigue
Administrarea de progesteron la gravida (pentru a preveni avortul):
Masculinizare a genitalelor externe

INFLAMATIILE APARATULUI GENITAL FEMININ

BOALA INFLAMATORIE PELVINA:
D: procese patologice cu tendinta la extindere sau generalizare
INFECTIA GONOCOCICA:
4-10 zile de la contactul infectant: inflamatie cataro-purulenta, cu extindere in suprafata
Bartolinita, endocervicita, uretrita, endometrita, salpingita (tuba in “retorta”, hidrosalpinx, aderente, sterilitate), abcese tubo-ovariene (tuba, uter, ovar, ligamentul larg), ooforita, peritonita, septicemie
FEBRA PUERPERALA:
Dupa avort septic, nastere septica
ETIO: stafilococ, streptococ, anaerobi, germeni telurici, micoze
Endometrita ulcero-necrotica (gangrenoasa), salpingita acuta, septicemie, CID, insuficienta renala acuta
TBC:
Primara: rara-vulva, vagin
Secundara: hematogena
Salpinge (bilateral): TBC miliara, piosalpinx, salpingita chistica (hidro-,hemato-, piosalpinx), abces rece, aderente, sterilitate
Ovar: abces rece
Endometru: miliara, nodulara, vegetanta (confuzie cu cc.), leziuni profunde

INFLAMATII LOCALIZATE: vulvite, vaginite (colpite), cervicite (exo-, endo-), endometrite, metrite, parametrite, salpingite, anexite, ooforite

ENDOMETRITA CRONICA:
3-10% din cazurile biopsiate pentru sangerari neregulate
Tulburari menstruale, dureri abdominale, senzatie de tensiune
Stadiu intermediar intre cervicita si salpingita (avort, nastere, raclaj)
Sterilet-14%
Asocierea cu salpingita-25%
ETIO: Chlamydia trachomatis, Mycoplasma, Listeria, Actinomyces (sterilet), Herpes simplex-2, CMV (imunoincompetente, sarcina-avort)
Infiltrate plasmocitare

MODIFICARI DISHORMONALE ALE ENDOMETRULUI

MENSTRUATIA: sangerare a endometrului secretor, asociata unui ciclu ovulator, ce nu dureaza mai mult de cinci zile
SANGERARI UTERINE ANORMALE:
DE CAUZA ORGANICA: endometrioza, miom submucos, polip endometrial, cancer
DISFUNCTIONALE: in ciclu ovulator, anovulator, in alternanta de cicluri
STIMULARE ESTROGENICA:
Cicluri anovulatorii: menarha, menopauza, sindrom Stein-Leventhal
Faza luteala inadecvata
Hiperproductie (hipofizara) de prolactina (supreseaza productia de progesteron)
Lipsa receptorilor endometriali pentru progesteron-rar
Tumora ovariana, CSR-producatoare de estrogeni
Administrare exogena de estrogeni
Complexul morbid al cancerului endometrial:
Nuliparitate, diabet zaharat, hipertensiune arteriala, obezitate

HIPERPLAZIILE ENDOMETRIALE:
M: endometru ingrosat difuz, catifelat, sau polipoid
HIPERPLAZIA SIMPLA FARA ATIPII:
Inmultire glandulara si stromala
Glande rotunjite, uneori ingramadite
Unele-dilatate chistic: HIPERPLAZIE CHISTICA
Epiteliul glandular de tip proliferativ, fara atipii
Celulele stromale ovalare, dens asezate, fara atipii sau mitoze
HIPERPLAZIA COMPLEXA FARA ATIPII:
Glande inmultite, stroma putina
Arhitectura glandulara complexa (invaginari papilare, protruzii diverticulare)
Celulele epiteliale se stratifica, uniforme, cu polaritatea pastrata
HIPERPLAZIILE CU ATIPII:
Arhitectural: ca in h.simpla, sau in h.complexa
Celulele epiteliale cu atipii

STIMULARE PROGESTERONICA:
Decidualizarea endometrului
ANTICONCEPTIONALE ORALE:
Discordanta: glande inactive/stroma decidualizata
SECRETIE INADECVATA:
Atrofie endometriala: simpla, chistica

INSUFICIENTA OVARIANA:
MENOPAUZA:
Numarul ovulelor scade
Ramane stroma (usor hiperplazica): secreta androgeni
Numarul de cicluri anovulatorii creste
INSUFICIENTA OVARIANA PREMATURA: amenoree si sterilitate inainte de 35 ani
Anomalii cromozomiale
Ablatia ovariana (chirurgicala, medicamentoasa, iradiere)
Menopauza prematura adevarata: depletie prematura de ovule
Ovarul seamana cu cel din menopauza
Sindromul ovarului rezistent:
20% din cazuri
Amenoree primara, secundara
Niveluri inalte de gonadotropine
Rezistenta la gonadotropine (exo-, endogene)
Ooforita autoimuna:
Normal macro, micro: l, p in folicul (teaca)
Asociere cu: B.Addison, hipoparatiroidism idiopatic, B.Hashimoto, hipotiroidism, hipertiroidism, miastenia gravis, diabet zaharat-1, artrita reumatoida juvenila, S.sicca, anemie pernicioasa, anemie hemolitica autoimuna, purpura trombocitopenica idiopatica, candidoza mucocutanata

OVARUL POLICHISTIC (S.Stein-Leventhal):
3,5-7% din populatie
Disfunctie hipotalamica-->eliberare asincrona de LH de catre hipofiza -->stimularea celulelor tecale-->hiperproductie de androgeni
CLINIC:
Decada 3: oligomenoree, infertilitate, hirsutism (rar-virilizare)±obezitate
MACRO: ovare mari (2x), alb-gri, dure, chiste<1 cm.
MICRO: cortexul-capsula fibroasa, chiste cu hipertecoza, foliculi primordiali normali, lipsesc corpii luteali, albicans, endometru hipoactiv, sau proliferat, adenocarcinom bine diferentiat
HIPERPLAZIA STROMALA:
Decada 6-7
Ovare mari bilateral (8 cm)-simuland o tumora, suprafata omogena, ferma, alb-galbui
Asociata cu: hipersecretie de androgeni, obezitate, hipertensiune, diabet, adenocarcinom endometrial
HIPERTECOZA STROMALA:
Decada 6-9
Ovare mari bilateral (8 cm)-simuland o tumora, suprafata omogena, ferma, alb-galbui
Virilizare, obezitate, hipertensiune, scaderea tolerantei la glucoza
Hiperandrogenism, rezistenta la insulina, acantosis nigricans, hiperplazie endometriala, adenocarcinom de endometru
TUMORILE COLULUI UTERIN

POLIPI SI PAPILOAME:
Polipi glandulari
Polipi stromali
Condyloma acuminatum: hpv 20 tipuri- 6, 11

RASPANDIREA CC.DE COL UTERIN:
Spre endometru (prognostic mai prost, histerectomie+Rx)
Spre ureterele vecine pe care le obstrueaza=>hidronefroza, pielonefrita, insuficienta renala (cea mai obisnuita cauza de moarte)
Cale limfatica: ggl.regionali
Rar pe cale sanguina: meta.hepatice si pulmonare la 25%
Jumatate din metastaze apar in primul an
STADIALIZARE:
Stadiu 0: cc.in situ
Stadiul I: strict la col
IA: diagnostic numai microscopic
IA-1: sub 3 mm. in adancime, sub 7 mm.orizontal
IA-2: 3-5 mm. In adancime
IB: leziuni mai mari ca IA-2
Stadiul II: nu a ajuns la peretii bazinului, 2/3 superioare vagin
Stadiul III: a ajuns la peretii bazinului, sau in 1/3 inferior vagin
Stadiul IV: intereseaza vezica urinara, rectul, sau a iesit din bazin

Tumorile corpului endometrial
Polipul endometrial
TUMORILE CORPULUI UTERIN

ADENOCARCINOMUL DE ENDOMETRU:
Mai frecvent decat cc.de col (in tarile industrializate)
La menopauza, dupa menopauza
FACTORI FAV.:
Hiperestrogenismul
Obezitate, infertilitate (nulipare cu ciclu anormal), menopauza tarzie, diabetul zaharat, hipertensiunea
± cc.mamar
Tamoxifenul dupa menopauza
MACRO:
Vegetant in cavitate, masa friabila cenusie-bruna
Invadant in miometru
Extindere la col
MICRO:
80% adenocarcinoame endometrioide
Alte tipuri (fara relatie cu estrogenii, la femeia in varsta, mai agresive):
Adenocc.mucigen
Adenocc.papilar seros
Cc.cu celule clare

STADIALIZARE:
Stadiul I: numai in corpul uterin
Ia: numai in endometru (90%-5 ani)
Ib: invadeaza <1/2 din miometru (70%-5 ani)
Ic: invadeaza >1/2 din miometru
Stadiul II: intereseaza corpul+colul
Stadiul III: extins in afara uterului dar nu in afara bazinului adevarat (15%-5 ani)
Stadiul IV: in afara bazinului
TUMORILE OVARULUI

Al 5-lea cc.la femeie
50% din mortile prin cc.genital
Simptomatologie redusa:
Dureri in etajul abdominal inferior
Marirea abdomenului
Semne gastrointestinale, urinare, ascita
70% din cazuri tumora s-a raspandit in afara bazinului la prezentare
80%-tu.benigne: 20-45 ani
20%-tu.maligne: 40-65 ani
ETIOPATOGENEZA:
Istorie familiala-principalul factor de risc
Cand doua sau mai multe rude de gradul I au avut
Sindroame ereditare/familiale de cc.ovarian:
S.ovar-specific
S.mamela-ovar (gena la 17q12-q23)
S.Linch II (ovar+endometru+colon: fara polipoza)

Teoria proliferarii reparative a epiteliului:
Adeseori la nulipare (risc-1,5-3,2x)
Incidenta crescuta la cele ce au primit tratament pentru inducerea ovulatiei, dar nu au ramas gravide
Risc scazut la cele ce iau contraceptive orale (0,4-0,7)
Nivelurile inalte de gonadotropina cresc riscul (contraceptivele orale le reduc)
Amplificare si supraexpresie c-erb-B-2: 30%, prognostic prost
Mutatii ras: frecvente in tumorile mucoase
Supraexpresie p53: 50-80% din tu.ovariene, prognostic nefavorabil
METODE DE SCREENING:
Marker seric: CA-125
Ultrasonografia pelviana

TUMORI EPITELIAL-STROMALE DE SUPRAFATA:
65-70% din toate tu.ovariene
Peste 90% din tu.ovariene maligne
Dupa 20 ani
Adeseori chistice, uneori papilifere, marimi diferite
Benigne, borderline (de granita), maligne (15%-5 ani)
Criterii macro (clinice) de malignitate:
Proiectii papilare spre exterior
Multilocularitatea
Arii solide
TUMORI SEROASE:
30% din tu epitelial-stromale
CA-125+
Benigne (60%): bilaterale-25%
Borderline (15%): bilaterale-30%
Maligne (25%): bilaterale-60%
Cele borderline si cele maligne: realizeaza implante peritoneale
Acestea pot fi noninvazive sau invazive

TUMORI MUCINOASE:
25% din tu epitelial-stromale
Marker: antigen carcinoembrionic
Benigne (80%): bilaterale-5%
Borderline (10%): bilaterale-10%
Maligne (10%): bilaterale-20%
2-5%-dezvolta pseudomixom peritoneal

TUMORI ENDOMETRIOIDE:
20% din tu epitelial-stromale
40% bilaterale
15-30% +cc.endometru
CA-125 +
TUMORI CU CELULE CLARE:
Mai rare
10% bilaterale
Benigne si borderline: rare, mai ales ca adenofibroame
Chist unilocular cu masa solida ce protrude in lumen

TUMORI CU CELULE TRANZITIONALE:
TUMORI BRENNER:
2-3% din tu ovariene
90% unilaterale
<2% sunt borderline sau maligne
Cele benigne: mici noduli solizi, nodul in perete de chistadenom mucinos (10-25%) m: insule de celule tranzitionale, intr-o stroma densa, in centru- un lumen cu material dens eozinofil, sau mucina
Cele borderline: chistice si papilare, asem.carcinomului papilar grad I de bezica urinara
CARCINOMUL CU CELULE TRANZITIONALE: pe tu Brenner, direct, rar
CARCINOMUL NEDIFERENTIAT:
3-6% din tu ovariene
50% bilateral
Un tip aparte la femeia tanara (22 ani)+hipercalcemie

TUMORI DE CORDOANE SEXUALE-STROMALE:
5-10% din tu ovariene
Functionale: + manifestari endocrine
TUMORA CU CELULE DE GRANULOASA:
75% produc estrogeni
Menometroragii (hiperplazie de endometru), 10-25% cc. endometru
Rareori- androgeni
Mari, solide si chistice, contin cheaguri de sange
<5% bilaterale
MICRO:
Celule mici, ovale, “in bob de cafea”: micro-, macrofolicular, trabecular, insular, etc
Corpi CALL-EXNER: mase de material eozinofil inconjurate de un sir circular de celule-mimand un folicul ovarian
TIPUL JUVENIL: apare prepubertar, foliculi rudimentari, luteinizare, dezvoltare sexuala precoce
90% supravietuiesc 10 ani
FIBROMUL:
6% din tu ovariene
Sindrom Meigs: colectie pleurala, ascita

TECOAME:
Mai rare ca tu de granuloasa
Secreta estrogeni
3% bilaterale
80% postmenopauzal
Masa solida, galbena, 7 cm.
TUMORI CU CELULE SERTOLI-LEYDIG:
Rare, 3% bilaterale, aproape toate benigne
Produc androgeni, altele-nefunctionale, uneori estrogeni
TUMORA DE CORDOANE SEXUALE CU TUBULI ANULARI: 1/3 din cazuri in S.Peutz-Jeghers
GINANDROBLASTOMUL:
Rara, celule de granuloasa-teaca + celule Sertoli-Leydig
Benigna, produce androgeni
TUMORI CU CELULE STEROIDALE

TUMORI CU CELULE GERMINALE:
Gonadice (ovar, testicol)
Extragonagice: de linie mediana (presacrat, retroperitoneal, mediastinal, cervical, epifiza)
Uneori combinate: relatie cu prognosticul
DISGERMINOMUL:
Cea mai frecventa tu ma cu celule germinale
Identica cu SEMINOMUL testicular
MACRO: mare, solida, incapsulata, moale, alb-gri, 10% bilaterale (macro), 10% bilaterale (micro)
MICRO: celule mari,rotunjite, cu citoplasma clara (asem.celulelor germinale primordiale), stroma delicata infiltrata cu limfocite, uneori granuloame tuberculoide
Foarte radiosensibila, suprav.la 5 ani- 70-90%
Marker seric: gonadotrofina corionica
TUMORA DE SAC YOLK:
La cele sub 20 ani aproape la fel de frecventa ca disgerminomul
Marker seric (si tisular): alfa-fetoproteina
M: asem.disgerminomului, arii galbene (necroza), rosii (hemoragie), zone chistice m: corpi Schiller-Duval (glomeruloizi), globule PAS+ (alfa-fetoproteina, alfa-1-antitripsina)
Prognostic prost

CARCINOMUL EMBRIONAL:
Rar, la femeia tanara, masa abdominala, test de sarcina + (gonadotrofine corionice)
Fetitele inainte de menarha: pubertate precoce
Cele mai multe-unilateral
Celule primitive, mari, anaplazice, mase solide, spatii pseudoglandulare, celule gigante multinucleate (sincitiotrofoblast)
Markeri serici (si tisulari): gonadotrofina corionica, alfa-fetoproteina
Foarte malign
POLIEMBRIOMUL:
Corpi embrioizi- (asem.embriomului)

CORIOCARCINOMUL:
NON-GESTATIONAL:
Rar, malign (raspuns slab la chimioterapie)
Masa moale, hemoragica
Sincitiotrofoblast, citotrofoblast
GESTATIONAL

TERATOAME:
Compuse din elemente din cele trei foite embrionare (endo-,mezo-, ectoderm)
5% extrem de maligne: la copil, femeia tanara
BENIGNE:
Majoritatea-95%
La orice varsta: 20-40 ani
8-15% bilaterale
Majoritatea: chistice
Chistul dermoid m:
Malignizare:
Rar
90% din cazuri-cc.epidermoid
Alte: cc.glande sebacee, cc.tiroida, melanom malign, sarcoame (osteosarcom)

IMATURE (MALIGNE):
La copil, femeia tanara: 18 ani
Extrem de rar bilaterale, dar 10% au chist dermoid contralateral
Elemente neuroepiteliale (imature): utilizate in gradare (valoare prognostica)
Marker seric: alfa-fetoproteina
SPECIALIZATE:
Struma ovarii: tesut tiroidian-gusa, hipertiroidism, rareori, cc.
Carcinoide: uneori in amestec cu tesut tiroidian
Tumori neuroectodermale: meduloepiteliom, neuroblastom, ependimoblastom, meduloblastom
Prognostic prost

GONADOBLASTOMUL:
Rar, apare in gonada disgenetica
Fenotipic femeie, genotipic barbat (aproape toti)
Tumora contine: celule germinale imature, celule de granuloasa, celule Sertoli, , celule Leydig, celule luteale, calcificari (Rx)
Majoritatea-benigne, dar in unele se dezvolta tu.cu celule germinale maligne
TUMORI METASTATICE:
10% din tu.ma.ovariene
Mimeaza o tumora primitiva
Mamela, stomacul, colonul
Transtubal: cc.uterin
Prin cavitatea celomica (apendice)
Organe vecine (uter, tube, sigmoid)
Leucemii, limfoame: 25%
Bilaterale, noduli mici superficiali, invazie vasculara, reactie desmoplazica

STADIALIZARE:
Stadiul I: tumora limitata la ovar
Stadiul II: tumora cu extensie in bazin
Stadiul III: implante in peritoneu, ggl + (retroperitoneali, inguinali)
Stadiul IV: meta la distanta

DEZVOLTARE EMBRIOLOGICA
ANOMALII CONGENITALE:
Amastie (uni/bilaterala)
Polimastie, politelie
Tesut mamar accesor in axila
Inversiunea congenitala a mamelonului

HIPERTROFII-HIPERPLAZII:
GINECOMASTIA:
Modificarea raportului estrogeni/androgeni:
La nastere: estrogenii mamei
La pubertate: mai intai cresc estrogenii si in pubertatea tarzie androgenii
Adult: idiopatic, medicamentos, hipogonadism, ciroza, malnutritie, tu.endocrinologic active m: ductele se divid, cresc in lungime, uneori hiperplazie papilara intraluminala (confuzie cu cc.); stroma edematoasa in jur

HIPERTROFIE JUVENILA:
Rara, bilaterala/unilaterala, simetrica, masiva
La scurt timp dupa menarha
Foarte rapida (mai ales in primele 3-6 luni)
Anomalii posturale, staza, necroze
Hiperraspuns la estrogeni
Poate recidiva dupa operatie m: seamana cu ginecomastia
In trecut confuzie cu fibroadenomul juvenil: unilateral si asimetric

INFLAMATIILE MAMELEI

MASTITA ACUTA:
In lactatie: mastita-abces
In afara lactatiei: de regula eczeme, rar inflamatii ale tes.mamar
MASTITA PLASMOCITARA:
Dupa 50 ani, multipare
MACRO:
Un lobul/toata mamela
Nodul prost delimitat
Ducte dilatate cu continut branzos
Tesut conjunctiv dens
MICRO:
Ducte dilatate, secretie acidofila + macrofage+lipide
Epiteliu atrofic, uneori necrozat
In jur infiltrate cu plasmocite,l, h, granuloame de corp strain
TBC, SIFILIS: rar
MASTITA DE CORP STRAIN: parafina, silicon, rasini, bumbac, matase, sarma de otel, nisip, fibre de sticla
Parafinom
Silicon: capsula densa de tes.conj.cicatricial in jur (reactie de corp strain)- poate contracta si deplasa proteza; pariculele de silicon patrund in mamela(r.inflamatorie), uneori in ggl.axilari

NECROZA GRASOASA A MAMELEI:
FACTORI FAV.:
Traumatisme: 1/3-;1/2 din cazuri
Ischemie
Obezitate, mamele mari
CLINIC:
Masa dura, nedureroasa, creste rapid, prost delimitata,uneori- retractia pielii, mamelonului: confuzie cu cc.
MACRO: aspect de citosteatonecroza
MICRO:
Necroza infarctica, reactie inflamatorie acuta in jur, granulom gigantocelular
Apoi: inflamatie cronica, fibroza, calcificare
GALACTOCELUL:
Chist de retentie cu lapte
Cativa cm.-5,5 l
Continut: seros, cremos, suprainfectie, hemoragii, lipogranulom
Apare in : lactatie, la nou nascut, la pubertate, dupa anticonceptionale, derivati de fenotiazine (produc galactoree)
MASTOPATIA DISHORMONALA (TRANSFORMAREA FIBROCHISTICA)

½ din operatiile pe mamela
10% din femei (mai ales premenopauzal) au dureri, sau disconfort si sunt biopsiate
FACTORI DE RISC:
Menarha precoce
Nuliparitatea
Varsta inaintata la prima sarcina
Hiperfoliculinemia
Sensibilitatea la estrogeni
Consumul de cafea (si alte metilxantine)
FIBROZA:
Anomalie unica in 5% din biopsiile benigne
In asociere cu chistele si proliferarile epiteliale
La femeia mai tanara: 35-45 ani uni/bilateral
MACRO: nodul 2-10 cm,, dur, prost delimitat: fibroza

BOALA CHISTICA:
Forma cea mai frecventa
45-55 ani
MACRO: fibroza, chiste (in ductele terminale, in lobuli)
MICRO:
Chistele mai mari: atrofia elementelor acinare, epiteliu simplu
Chistele mici: dilatari multiple in acelasi lobul, metaplazie apocrina
Uneori dezvoltare de papile

BOALA PROLIFERATIVA EPITELIALA:
Similaritate epidemiologica cu cc.mamar
Risc de dezvoltare a cc.mamar
Diversitate morfolezionala
ADENOZA SCLEROZANTA:
Marirea uneia sau mai multor unitati lobulare: cresterea numerica a ductelor alveolare, precum si a stromei intralobulare
35-45 ani
Unilateral, cadran superoextern
Leziuni mici:
Pot ajunge la 1 cm.-leziune stelata
Pot agrega formand o masa neregulata m: ducte alungite, in grupuri concentrice, uneori cu un duct dilatat central. Dublul strat este pastrat
Examinare la marire mica !!!

HIPERPLAZIA DUCTALA:
Apare in ductele trminale si in unitatile lobulare
Cresterea numarului de celule spre lumen
Afecteaza lobulul in totalitate
Uneori aspectul seamana cu cc.ductal in situ: hiperplazie ductala atipica

CICATRICEA RADIALA:
Fibroza centrala, proliferare radiala a unor structuri epiteliale mamare asemanatoare unor ducte
0,2-1,5 cm., unice/multiple
Poate apare orice tip de proliferare epiteliala (atipica-rareori)
Confuzie cu cc., in caz de atipii-premaligna

HIPERPLAZIA LOBULARA:
Proliferare de celule mici, uniforme, in lumenul unitatilor lobulare
Lobulul este afectat in mod uniform, proliferarea se poate prelungi in duct
Cind se apropie de aspectul cc.lobular in situ-hiperplazie lobulara atipica
TUMORILE MAMARE

FIBROADENOMUL MAMAR:
Cea mai frecventa leziune biopsiata pana la 25 ani
25% din leziunile biopsiate in decada 4-a
Frecvent si multiplu: la negrese si in sarcina
Pentru unii hiperplazie localizata (sub estrogeni)
Involuiaza dupa 30 ani (postmenopauzal-nodul hialinizat)
MACRO:
Masa bine delimitata, consistenta elastica (cauciuc)
Unica, multipla (20%)
1 mm.-zeci de cm.(fibroadenom gigant)
Suprafata de sectiune: lobulata, cu crapaturi, dura
MICRO:
Stroma (mixoida-tanara; fibroasa-batrana)
Ducte: epiteliu normal (doua straturi), atenuat, sau hiperplazie papilara intraductala
Intracanalicular, pericanalicular
SEMNIFICATIE: desi exista cc.pe fibroadenom, semnificatie incerta

FIBROADENOMUL JUVENIL:
La adolescenta, masa ce creste rapid, ajunge la dimensiuni mari
Suprafata de sectiune: omogena, galben-bruna
Stroma mai celulara, cu mitoze, hiperplazie papilara intraductala
Leziune unilaterala, solitara, nu recidiveaza dupa excizie (exceptii)
TUMORA PHILLODES:
Adolescenta-decada 5-a-batranete
1% la barbat
Comportament agresiv local- franc malign (la batrane)
MACRO:
Masa mare, creste rapid, consistenta de cauciuc
Suprafata de sectiune: variata (be), omogena (ma)
MICRO:
Componenta epiteliala: ca in fibroadenom, rar hiperplazie atipica, sau cc.in situ
Stroma: foarte celulara, uneori aspecte de la fibromatoza-tu.desmoida-fibrosarcom
Pot coexista alte elemente stromale: grasime, cartilaj
EVOLUTIE:
Benigne-border line (15%)-maligne (20%)
10% metastazeaza: pe cale sanguina, componenta stromala

PAPILOMUL INTRADUCTAL:
35-55 ani
Scurgere mamelonara, masa palpabila (rar)
75-80% in ductele colectoare, restul-mai periferic
Leziuni multiple
0,5-2 cm. uneori aspect papilar, alteori scleroza m: proliferari intraductale epiteliale cu ax conjunctivo-vascular
Necrozeaza frecvent (scurgeri)
Risc de cc.mamar

CARCINOMUL MAMAR

F/B=200/1
Cel mai frecvent cc.al femeii, in crestere (2x-in 40 ani)
Foarte rar (inainte de 25 ani); rar (inainte de 50 ani); frecvent (dupa 60 ani)
Riscul de a face cc.mamar intr-o viata de 80 ani: 10%
FACTORI DE RISC:
GENETICI:
Mama cu cc.mamar inainte de 60 ani: 2x
Doua rude de gradul I cu cc.: 4-6x
HIPERPLAZIE ATIPICA IN ANTECEDENTE:
4-5x
Daca si istorie familiala: 8-10x
EXPUNERE LA ESTROGENI:
Menarha precoce-menopauza tarzie
Nuliparitate, copil dupa 30 ani
Terapie estrogenica
Contraceptive orale
Cc.endometru
ALTI FACTORI: obezitate, iradiere, abuzul de alcool, VIRUS

CARCINOMUL NON-INVAZIV (IN SITU):
10% din toate cc.mamare
Ia nastere din celulele ductelor terminale
Totusi : 80%-cc.ductal, 20%-cc.lobular
CC.DUCTAL IN SITU (CDIS):
48% din CDIS asociate cu cc.invaziv contralateral
10% din mamelele contralaterale uneia cu cc.invaziv- va face cc.invaziv
30% (risc-10x) din mamelele cu CDIS excizat in antecedente- vor face cc.invaziv
TIPUL COMEDO:
3-5% din toate cc. mamare
35-50% din cc.noninvazive solitare
Recidiveaza in 7-20%, jumatate sunt cc.invazive
M: mase de 2-5 cm., relativ bine delimitate, fenomen “comedo” m: proliferari intraductale, cu necroza centrala
TIPURI NON-COMEDO:
5-8% din toate cc.mamare
50-70% dincc.noninvazive solitare
MAI PUTIN AGRESIV
5% recidive locale precoce dupa excizie
Totuti in timp: 30% recidive dupa excizii incomplete, 15% cc.invaziv
NU SE PALPEAZA, calcificari pe mamograma, biopsie cu alt scop m: cribriform, micropapilar, solid, papilar

CC. LOBULAR IN SITU (CLIS):
1-3% din toate cc.mamare
10-30% din cc.noninvazive solitare
NU SE PALPEAZA
Leziune microscopica, intalnita incidental in premenopauza
Riscul de a dezvolta cc.dupa rezectia CLIS este de 1% pe an si 10-20% dupa 20 ani
Riscul este bilateral, se dezvolta cc.ductal (leziune marker, nu premergatoare) m: multicentric
Acinii sunt destinsi de proliferarea unor celule mici rotunde, fara atipii, mitoze rare
Tendinta de a creste pe sub epiteliul ductelor mari vecine

CARCINOMUL INVAZIV:
90% din toate cc.mamare
CC. DUCTAL INFILTRATIV (CDI-fara alta specificare):
Grup heterogen, rezultat printr-un dg. de excludere
60% din toate cc.mamare
70% din cc.invazive
MAI AGRESIV DECAT TIPURILE SPECIALE
Supravietuirea la 5 ani-60% (80%-pentru celelalte tipuri)
Masa dura de 2-3 cm., gri-albicioasa, cu contur stelat, sau lobulat (circumscris)
Mamograma: densitate neregulata cu microcalcificari m: aspecte combinate, uneori foarte celulare, alteori paucicelulare, cu reactie desmoida
Procentul de tubi, pleiomorfismul nuclear si numarul de mitoze-principiile gradarii

CC.LOBULAR INFILTRATIV:
15% din toate cc.mamare invazive
Subtipul clasic: 75%, supravietuire la 10 ani de 80-90%
Restul subtipurilor au prognosticul CDI, si o rata de 10-15% cc.sincron, 20-35% cc.metacron contralateral de tip cc.invaziv
Masa palpabila, sau leziune difuza nedetectabila de palpare sau mamografie; pe sectiune: unele sunt mici, ferme, stelate, altele se pot diagnostica doar microscopic m: celule mici, rotunde, uniforme, in sir indian sau curbandu-se in jurul vaselor ductelor si lobulilor (in tinta)
CLIS insoteste leziunea in 80-90% din cazuri
Alte subtipuri: solid, alveolar, mixt, pleiomorf

CC.MEDULAR:
7% dintoate cc.mamare
Subtipul clasic: are supravietuirea la 10 ani - 80-90%
Restul comparabil cu CDI
Masa mobila, bine circumscrisa, de 2-5 cm., lobulata, albicioasa-bruna, moale, “encefaloida” m: celule bizare, uneori gigante, asezate solid-sincitial, nuclei cu atipii, stroma saraca, infiltrat limfocitar proeminent (peste 90% din tumora)

CC.TUBULAR:
5% din cc.mamare
Varianta tipica: supravietuirea cea mai buna-95-100% la 5 ani (restul 90%)
Cc.sincron sau metacron contralateral-20%
Masa dura de 1 cm. (majoritatea se descopera la mamografie), alba, stelata m: tubi, glande mici, intr-o stroma densa, cu elastoza importanta
CDIS cribriform, papilar se asociaza in 65% din cazuri

CC.MUCINOS (COLOID):
2-3% din toate cc.mamare
La femeia mai in varssta
Forma tipica are prognostic foarte bun: 85-90% la 10 ani
Subtipurile variante:
De trei ori mai frecvente
Prognostic mai prost: 70-80% la 10 ani
Recidive dupa mastectomie: rare, dupa 10 ani
Masa palpabila, aspect nespecific la mamograma
2-3 cm., circumscrisa, bruna, moale-gelatinoasa m: insule celulare solide, sau continand spatii acinare, suspendate intr-un material mucinos extracelular
Aceasta structura reprezinta:
Peste 90% in forma tipica
Intre 75-90% in formele variante
Daca e sub 75% CDI-FAS

ASPECTE CLINICE NEOBISNUITE:
BOALA PAGET:
Tegumentul mamelonului face o modificare eczematoida m: raspandire intraepidermala de celule maligne provenind dintr-o leziune subiacenta (CDIS sau CDI)
CC.INFLAMATOR (MASTITA CARCINOMATOASA):
Tegumentul deasupra unui cc.mamar invaziv este rosu, cald, edematos m: invazia vaselor sanguine dermale si embolizarea limfaticelor dermale
Prognostic prost
CC.AVANSAT:
Piele “in coaja de portocala”
Scurgere mamelonara
Mamelon retractat
Ulcerare tegumentara
FORME RARE DE CC.MAMAR:
Impreuna, mai putin de 1% din toate cc.mamare
Cc.pavimentos, pseudosarcomatos (elemente fibroase, condroide, osoase), cu celule in inel cu pecete, cc.papilar invaziv, asem.cc.de glanda salivara, carcinoid, cu celule clare, etc

METASTAZE:
30% au metastaze ggl.axilare in momentul dg.
10% au deja metastaze la distanta
Micrometastazele ggl (nerecunoscute) scad procentul de supravietuire la 5 ani cu 10%
La recidiva: 50% se prezinta cu metastaze: plaman, ficat, os
PROGNOSTIC:
Gradul (tipul histo)
Stadiul: I-II (boala localizata); III (boala regionala); IV (boala avansata)
In ordine factorii de prognostic prost sunt:
Metastazele la distanta (10%)
Metastazele in ggl.axilari (20-30%)
Marimea tumorii
Factori biologici: receptorii (estrogeni, progesteron), pS2 (proteina indusa de estrogeni), factorii de proliferare, KKKi-67, HER-2/neu, p53,
Sarcini extrauterine
BOALA TROFOBLASTICA GESTATIONALA

MOLA HIDATIDIFORMA (MH):
1/2000 de nasteri
Mama sub 20 ani, sau peste 40 ani
Saptamani de gestatie: 12-15
Greturi, hemoragii, uter prea mare pentru luna sarcinii
MOLA HIDATIDIFORMA COMPLETA (MHC):
Cariotip:
96%: 46,XX
4%:46,XY
Hiperplazie trofoblastica difuza: masa de vezicule-ciorchine de strugure
Nu exista parti fetale m: vilozitati tumefiate, cu edem central, inconjurate de o proliferare de sincitiotrofoblast, citotrofoblast si trofoblast intermediar
Riscul de recidiva: 1%
Riscul de boala persistenta: 10-20%
Riscul de coriocarcinom: 2-8%

MOLA HIDATIDIFORMA PARTIALA (MHP):
Cariotip:
58-70%: 69,XXY
27-40%: 69,XXX
2-4%: 69XYY
Hiperplazie trofoblastica focala: vezicule destinse-focal, membrane fetale, mai rar cordon ombicical sau parti fetale m: vilozitati mari, proliferari parcelare de sincitiotrofoblast
Riscul de recidiva: posibil
Riscul de boala persistenta: 4-13%
Riscul de coriocarcinom: rareori

MOLA HIDATIDIFORMA INVAZIVA:
Frecvent in MHC
Rar in MHP
Vilozitatile si trofoblastul se extind in profunzimea uterului
La femei dupa 40 ani
Mase hemoragice neregulate ce penetreaza/perforeaza peretele uterin
Vilozitatile pot emboliza in creier, plaman (involuiaza-nu sunt metastaze) m: vilozitatile sunt ceva mai mici, proliferare variabila de sincitio-si citotrofoblast
Dg. Dif. Cu coriocarcinomul si placenta accreta.

CORIOCARCINOMUL:
1/20.000-30.000 sarcini-SUA
1/2.500 sarcini-Africa, Asia
Precedat de :
MHC in 50% din cazuri
Avort in 25% din cazuri
Sarcina normala in 24% din cazuri
Sarcina ectopica in 1,5% din cazuri
Exceptional dupa MHP
Cariotip: 46,XY, adeseori cu anomalii numerice sau structurale ale cromozomilor
Masa hemoragica, friabila m: tumora bilaminara-miez de citotrofoblast inconjurat de sincitiotrofoblast
Invadeaza vasele materne, hemoragii necroze
Factori adversi: varsta mamei, localizarea si extinderea metastazelor

<\/div><\/div>
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2019 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite