Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Traumatismele buco-maxilo-faciale
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

n1z21zb

-sistematizate:
-leziuni faciale de parti moi
-fracturi ale masivului facial
-leziuni traumatice ale articulatiei temporo-mandibulare
-leziuni traumatice endobucale
A. Leziuni traumatice de parti moi
-cel mai frecvent sunt:
-echimoze
-hematoame
-escoriatii
-plagi contuze
-rar alte tipuri:
-plagi intepate / taiate
-foarte rar plagi despicate / impuscate
-in general la nivelul fetei;mecanismul de producere poate fi:
-hematom cu echimoze orbitopalpebrale->lovire activa
-leziuni pe partile proeminente->mecanism activ si pasiv (nas,sprancene)
-manifestari ale unor leziuni de gravitate ?:
-echimoze orbito-palpebrale + epistaxis + otoragie in fracturi de baza de craniu
-leziunile grave de parti moi pot determina modificari faciale cu prejudiciu estetic temporar / slutire
B. Fracturile masivului facial
1. fracturile oaselor proprii nazale
-pot fi active sau pasive (cadere)
-diagnostic->examen clinic si radiologic
-clinic:
-tumefactia piramidei nazale,leziuni primare->echimoze,escoriatii,plagi
-epistaxis
-palpare->cracmente osoase
-destul de des echimoze palpebrale inferioare bilaterale,simetrice
-morfologic:
-fisuri
-fracturi liniare,fracturi cu deplasare
-fracturi cominutive cu deplasare si infundare
-zdrobirea piramidei nazale
-timp de ingrijire medicala foarte variat
-in general,in formele simple 14-16 zile sau in formele cu deplasare > 20 zile
-in evolutie:
-sechele morfologice cu prejudicii estetice / slutire (deformari ale piramidei nazale)
-tulburarea functiei respiratorii,a mirosului
2. fracturile osului malar->rare
-prin lovire activa,mai rar cadere
-morfologic : fracturi liniare,fracturi cominutive uneori cu infundarea unor fragmente osoase->tratament chirurgical dificil


-in evolutie se pot complica cu sinuzite,uneori deformari faciale cu prejudicii estetice,chiar slutire
-timp de ingrijire medicala < 20 zile (12-15 zile in fracturile liniare)
3. fracturile arcadei temporo-zigomatice
-se produc prin lovire activa,cadere sau compresiune
-fracturile pot fi bilaterale in caz de compresiune
-morfologic->fracturi unice,multiple
-ingrijiri medicale < 20 zile
4. fracturile maxilarului superior
-usu.mai rare din cauza pozitiei ascunse a oaselor->necesare traumatisme faciale complexe
-pot fi fracturi complete sau incomplete
-fracturile incomplete pot interesa:
-marginea alveolara->asociere cu leziuni traumatice dentare
-tuberozitatea
-peretele anterior al sinusului maxilar
-foarte rar palatul dur
-clasificarea fracturilor complete dupa directie:
-verticale->mediane / paramediane
-oblice
-orizontale:
-tip inferior Guerin
-tip mijlociu Lefort I
-tip superior Lefort II
-mecanism de producere:
-lovire activa
-compresiune
-cadere->aproape exclus
-timpul de ingrijire medicala este variabil in functie de aspect,gravitate->usu. > 20 zile,in cazuri grave > 60 zile
5. fracturile mandibulei
-des intalnite datorita:
-pozitiei anatomice a osului
-formei de potcoava->vulnerabilitate la agentii traumatici
-pot fi:
-directe->in zona de impact
-indirecte->prin modificarea curburii osului in compresiune
-morfofunctional:
-fracturi incomplete->pot interesa marginea alveolara,mai rar gonionul
-fracturi totale->ramura orizontala a gonionului,regiunea submandibulara,mai rar ramura ascendenta, condilul si apofiza coronoida
-fracturile pot fi : unice / multiple,unilaterale / bilaterale,cominutive (evolutie cu complicatii)
-consolidarea fracturilor este in general mai lenta,adesea cu sechele datorita vascularizatiei mai ?
-toate fracturile ce intereseaza rebordul alveolar asociaza constant si leziuni traumatice dentare
-timpul de ingrijire medicala este variabil
-usu. > 20 zile;in cazuri grave > 60 zile
-in evolutie:
-complicatii septice : osteite,osteomielite
-pseudartroza posttraumatica
-consolidari vicioase->deformari faciale cu prejudiciere estetica,slutire si uneori tulburari functionale de masticatie si fonatie
-uneori fracturile condilului mandibulei determina anchiloze temporo-mandibulare posttraumatice
C. Leziuni traumatice ale articulatiei temporo-mandibulare
-usu.luxatii indirecte prin traumatismele mandibulei:
-lovire pe menton cu gura deschisa->luxatie anterioara bilaterala
-cadere pe menton->luxatie de tip posterior
-lovire la nivelul gonionului->luxatie de tip anterior / lateral
-de multe ori se reduc spontan
-usu.necesita interventii de specialitate
-timp de ingrijire medicala < 20 zile
-extrem de frecvente recidive spontane dupa prima luxatie
D. Leziuni traumatice endobucale
1. leziuni de parti moi
-leziuni ale mucoasei buzelor,obrajilor:
-prin lovire directa
-echimoze,hematoame,plagi contuze usu.superficiale
-leziunile mucoasei gingivale->echimoze,plagi superficiale
-indicat Rx pt.a depista eventualele leziuni dentare asociate
-leziunile limbii:
-indirect prin lovirea mandibulei cu comprimarea intre arcadele dentare->plagi muscate de profunzime variabila,pana la sectionare completa
-au forma curba cu concavitatea posterioara->diagnostic diferential cu plagile hetero-muscate care au concavitate anterioara
-leziunile palatului moale:
-rar instrumente intepatoare taietoare sau proiectile
-usu.insotite de leziuni osoase (palatul dur),avand caracter penetrant cu comunicare intre cavitatile nazala si bucala
2. leziuni traumatice dentare
-frecvente in practica medicinii legale
-mecanismul cel mai frecvent = lovire directa cu corpuri dure->usu.insotite de leziuni ale buzelor, mucoasei obrajilor (echimoze,plagi superficiale),dar aceste leziuni pot lipsi in:
-lovire cu gura deschisa
-prognatism extrem de pronuntat
-foarte rar indirect prin lovire pe menton sau pe ramura orizontala a mandibulei
-cele mai frecvente leziuni->dintii frontali : incisivi,canini
-leziunile molarilor,premolarilor->in asociere usu.cu o leziune osoasa fiind consecutive acestor leziuni
-aspectul leziunii:
-fracturi:
-coronare->partiale / totale
-de colet
-radiculare
-corono-radiculare
-luxatii->in functie de gravitate exista 4 grade
-avulsii:
-per primam
-de necesitate->dupa traumatism apar leziuni traumatice grave cu singurul tratament extractia
-diagnostic:
-examen clinic cu examinarea mucoasei gingivale,a buzelor,a obrajilor,a motilitatii dentare
-Rx obligatorie
-in interpretare,medicul legist trebuie sa tina cont de patologia dentara preexistenta care poate avea un rol favorizant:
-fracturi coronare,de colet apar cu usurinta pe dintii cariati
-luxatii,avulsii apar cu usurinta in parodontoza
-ingrijirile medicale se acorda in functie de:
-numarul dintilor lezati;
-felul tratamentului : protetic / conservator
-starea acuta a dentitiei
-slutirea si infirmitatea posttraumatica
Traumatisme vertebro-medulare
-usu.in accidente de circulatie->pietoni,persoane din autovehicule
-frecvente in precipitare
-leziuni:
-luxatii
-fracturi
-leziuni disco-ligamentare
-in functie de interesarea lezionala a maduvei:
-traumatisme vertebrale mielice->cu leziuni medulare
-traumatisme vertebrale amielice->fara leziuni ale maduvei
A. Luxatiile coloanei vertebrale
-conformatia anatomica particulara a coloanei vertebrale determina luxatii cu mai mare usurinta in regiunile expuse miscarilor bruste,de flexie-extensie
-cel mai frecvent este interesata regiunea cervicala
-dupa modul de deplasare a vertebrelor->luxatii anterioare / posterioare / laterale
-luxatiile coloanei cervicale sunt cel mai frecvent la nivelul C5-C6 prin hiperflexie anterioara sau laterala sau prin hiperextensia gatului
-in functie de tip (anterior,posterior,lateral) uneori se asociaza cu fracturi de coloana vertebrala
-evolutia depinde de grad
-prognosticul este rezervat in luxatiile complete datorita fenomenelor de compresiune medulara->deces prin edem medular ascendent
-luxatia atlasului:
-prin lovire directa se asociaza usu.cu fractura apofizei odontoide
-prin hiperflexie->insotita de smulgere de ligamente
-in majoritatea cazurilor sunt luxatii de tip anterior
-luxatiile posterioare sunt posibile numai cand se produce si fractura apofizei odontoide
-prognostic rezervat->usu.deces rapid prin leziuni bulbare
-luxatia axisului:
-hiperflexie / hiperextensie fortata->cadere pe cap (precipitare / proiectare)
-deces rapid prin leziuni bulbare
-luxatia partiala:
-evolutie mai putin grava
-clinic->sdr.Gourdon : durere vie cu torticolis
-luxatiile coloanei dorsale si lombare
-mult mai rare
-mai des D11-D12 sau D12-L1


-apar cel mai frecvent in accidente de circulatie->consecinta unor schimbari bruste ale curburii coloanei pe aceasta regiune
-intensitatea luxatiei coloanei depinde de integritatea ligamentului posterior comun;daca acesta se rupe->dizlocari importante cu leziuni medulare si leziunile plexurilor nervoase
B. Fracturile coloanei vertebrale
-pot fi:
-fracturi de arc vertebral:
-apofize transverse
-apofize spinoase
-apofize articulare
-lame vertebrale
-fracturi de corp vertebral->partiale / totale
1. fracturile lamelor vertebrale
-apar rar ca leziuni izolate
-pot fi unilaterale sau bilaterale
-mecanism de producere:
-lovire directa cu obiecte grele esp.pe regiunea cervico-dorsala
-cadere pe cap->primele vertebre cervicale
-hiperflexie fortata->fractura arcului posterior al atlasului
2. fracturile apofizelor transverse
-lovire directa pe regiunea cervico-dorsala
-indirect->contractura musculara violenta esp.pe regiunea lombara
-usu.nu produc fenomene neurologice medulare dar pot determina in schimb iritarea radacinilor nervoase
3. fracturile apofizelor spinoase
-mai frecvent ultima vertebra cervicala,primele vertebre toracice
-lovire directa
-mai rar smulgere prin contractie musculara violenta->smulgerea apofizelor
-usu.nu se insotesc de fenomene neurologice imediate
4. fracturile apofizelor articulare
-usu.insotite de alte leziuni traumatice
-unilaterale / bilaterale
-usu.se asociaza cu fractura de corp vertebral
-usu.fenomene de compresie medulara
5. fracturile partiale de corp vertebral
-mai rare decat fracturile totale
-se produc prin hiperflexie sau cadere in ax
-morfologic->aspecte diferite:
-fisuri ale corticalei
-fracturi ale marginilor vertebrale
-fracturile planseului / plafonului vertebrelor
-fracturile partiale transversale
6. fracturile totale de corp vertebral
-clasificare in functie de mecanism:
-fracturi prin mecanism direct:
-lovituri puternice cu corpuri dure
-compresiune de ex.calcare in accidente rutiere
-actiunea proiectilelor
-instrumente despicatoare,mai rar taietoare sau taietoare-intepatoare
-fracturi prin mecanism indirect:
-strivirea corpilor vertebrali in caderi de la inaltime in ax vertical->strivirea cu tasarea unuia sau mai multor corpi vertebrali
-hiperflexie anterioara->zdrobirea portiunii anterioare a corpului vertebral urmata de ruperea ligamentelor intervertebrale si uneori fracturi ale apofizei spinoase prin smulgere
-hiperflexie laterala->zdrobirea partii laterale a corpului vertebral
-hiperextensie->usu.se fractureaza arcurile posterioare apoi se rupe ligamentul vertebral comun apoi corpul vertebral si fracturi pe o linie orizontala->se produce o tasare posterioara si deschidere anterioara cu forma triunghiulara
-rasucire->fracturi cu aspect spiroid ce intereseaza 1 sau mai multe vertebre
C. Leziuni traumatice disco-ligamentare
-usu.se asociaza cu fracturi sau luxatii de coloana vertebrala
-aspectul leziunii:
-rupturi ligamentare
-lezarea discurilor intervretebrale->de la fine fisuri pana la zdrobire completa a discului
-hernia de disc posttraumatica->prin ruperea ligamentelor vertebrale posterioare cu patrunderea discului in canalul rahidian->fenomene de compresiune pe maduva spinarii
D. Leziuni meningo-medulare
-aceleasi ca in cazul leziunilor meningo-cerebrale
-contuzie / dilacerare medulara
-revarsat sanguin intrarahidian:
-extradural
-subdural
-subarahnoidian
-intramedular
-edem medular posttraumatic->traumatisme ale coloanei vertebrale
-apare in zona traumatismului si se extinde ascendent->deces prin comprimarea trunchiului cerebral
-clinic:
-depinde de localizarea,gravitatea leziunii
-tulburari motorii,senzitive,vegetative
-aspectul evolutiv al traumatismelor vertebro-medulare:
-amielice->fara probleme deosebite
-mielice->in cazuri grave deces:
-direct:
-traumatismele coloanei cervicale->leziunile bulbului prin edem medular ascendent
-secundar->complicatii septice de tip meningite,bronhopneumonie,stari toxico-septice,escare de decubit
-in caz de supravietuire dupa leziuni meningo-medulare->tulburari neurologice
-sechele -; infirmitate,invaliditate posttraumatica
Traumatismele gatului
1. inchise
-loviri directe cu corpuri contondente
-compresiuni (asfixii mecanice)
-aspectul leziunilor:
-echimoze
-hematoame
-rupturi musculare
-infiltrate sanguine difuze in partile moi (musculatura)
-sinus sinocarotidian->traumatisme de intensitate ?->deces prin inhibitie
-compresiuni (strangulare)->fracturi ale osului hioid;ruptura cartilajelor laringiene
-lovire cu forta mare->leziuni ale coloanei vertebrale cervicale
2. deschise
-produse prin instrumente taietoare,intepatoare-taietoare,mai rar despicatoare,arme de foc
-arme albe->plagi profunde : musculatura,uneori cartilajele laringiene sau prima portiune a traheei,in caz de lovire puternica chiar coloana vertebrala
-lezarea vaselor->hemoragii externe masive esp.in sectionarea carotidelor + embolie aeriana cand sunt sectionate jugularele esp. incomplet
-decapitarea : leziune profunda ce intereseaza partile moi (laringe,trahee) + coloana vertebrala
-poate fi partiala / totala
-mecanisme:
-calcare de tren (asociaza fracturi de corpi vertebrali)
-rar instrumente despicatoare,taietoare
-aspect judiciar->leziunile gatului produse prin arme albe
-omucidere / sinucidere->diferentiere intre autoproducere si heteroagresiune
-sunt necesare un examen minutios la locul faptei si un examen al aspectului lezional
-autoproducere:
-arma usu.la locul faptei
-plaga unica sau plagi multiple:
-usu.1 plaga profunda
-celelalte plagi superficiale (plagi de tatonare,incercare)
-usu.de la stanga la dreapta
-uneori mai multe puncte de atac,usu.plaga mai profunda
-heteroproducere:
-plaga unica / multipla
-usu.de la dreapta la stanga
-de profunzime mare pe tot traiectul
Traumatisme toracice
A. Traumatisme inchise
-pot afecta peretii cutiei toracice (partile moi,scheletul) si viscerele intratoracice
1. leziuni de parti moi
-echimoze
-hematoame
-infiltrate sanguine difuze in musculatura
-pot fi unica expresie lezionala in traumatismele de intensitate ?
2. leziuni scheletice
-apar in traumatisme de intensitate ?
-fracturile sternului->in general transversale
-usu.directe->in aria de impact
-indirecte-> hiperflexie puternica in leziuni de proiectare pe vertex sau caderi pe cap
-la locul de unire a corpului cu manubriul (unghiul sternului)
-fracturile costale:
-directe->lovire cu / de corpuri dure contondente->desfacerea arcului costal cu ruperea compactei interne
-numar ? de coaste (1-3) localizate in zona de impact
-fracturi multiple cel mai frecvent prin compresiune toracica->este afectat un numar ? de coaste (3-10),usu.in 2 planuri (axilar interior si paravertebral);bilaterale in caz de compresiune puternica



-fracturi prin smulgere->tuse violenta
-fracturile pot fi:
-fara deplasare
-cu deplasare->fragmentul osos se deplaseaza->se pot leza viscerele:
-leziuni pleuropulmonare cu hemopneumotorace consecutiv
-leziuni la nivelul cordului->hemopericard / hemotorace
-fracturi costale multiple->esp.volet costal->tulburari grave in dinamica respiratorie->deces prin insuficienta respiratorie acuta severa
3. leziuni viscerale
-traumatisme contuzive puternice->precipitare,compresiune,proiectare
-secundar dupa fracturi osoase cu deplasare->lezarea viscerelor
-consecutiv se produce ruptura viscerelor:
-pleura + plaman->hemo,pneumotorax
-bronsii->emfizem (mediastinal,subcutanat),mediastinita subacuta
-inima->la nivelul atriilor si VD:
-hemopericard->sac pericardic integru->deces prin fenomene de tamponament cardiac
-hemotorace->sac pericardic rupt
-vase mari->hemoragie interna masiva->deces
B. Traumatisme deschise
-plagi penetrante intratoracic:
-obiecte intepatoare / taietoare
-rar arme de foc
-leziunile pot interesa : parti moi,coaste,pleura,viscere
-sectionarea de vase intercostale->hemoragie externa masiva
-leziuni pleura + plaman->hemopneumotorace
-leziunile inimii->hemopericard / hemotorace
-aparitia unor leziuni viscerale in traumatismele toracice deschise sau inchise->incadrare in leziuni primejdioase pt.viata,tentativa de omor
-leziunile prin arme albe la nivelul toracelui esp.in regiunea precordiala->probleme de diagnostic diferential al modului de producere
-autoproducere->usu.plagi multiple care de cele mai multe ori nu au corespondent pe imbracaminte
-1 plaga profunda,celelalte superficiale,usu.grupate
-heteroproducere->plaga unica / multipla
-toate plagile profunde,usu.cu corespondenta pe imbracaminte,dispuse intamplator
Traumatisme abdominale
A. Traumatisme inchise
1. simple->leziunile peretelui abdominal
2. grave->leziuni viscerale
-cele mai frecvente mecanisme de producere sunt : compresiunea puternica,precipitarea,proiectarea-> traumatisme contuzive puternice
-foarte des se produce ruptura organelor intraabdominale care intereseaza esp.organele parenchimatoase, mai rar organele cavitare si tubulo-cavitare
-rupturi superficiale->fisuri capsulo-subcapsulare
-rupturi profunde->pot ajunge pana la explozie de organ
-mai frecvent afectate sunt ficatul si splina,rar rinichiul si foarte rar pancreasul
-consecinta leziunilor depinde de organ:
-splina,ficat->hemoperitoneu
-rinichi,pancreas->hematom retroperitoneal (perirenal,peripancreatic)
-ruptura particulara = ruptura in 2 timpi
-dupa traumatism se produce un hematom subcapsular->? in dimensiuni->dupa un interval liber se rupe capsula->hemoperitoneu->cel mai frecvent la nivelul ficatului,splinei
-aspect asemanator la nivelul intestinului subtire->mica ruptura a unei anse intestinale,acoperita initial cu epiploon si anse din jur->? presiunii intraintestinale->revarsarea continutului intestinal ->peritonita
-ruptura organelor cavitare este data de compresiunea pe coloana vertebrala->este influentata de gradul de plenitudine
-cel mai frecvent este afectat intestinul subtire,rar stomacul si intestinul gros
-prin ruptura organelor cavitare->peritonita
B. Traumatisme deschise
-plagi abdominale nepenetrante / penetrante in cavitatea abdominala (depasesc peritoneul parietal)
-plagi simple / grave (cand asociaza leziuni viscerale)
-plagi penetrante +/- interesare viscerala->etichetate ca leziuni care pun in pericol viata victimei
-cavitatea abdominala este greu de explorat imagistic
-uneori este necesara chiar o laparotomie larga pt.examinare directa:
-rezolvarea leziunilor
-lavaj al cavitatii
-consecintele leziunilor viscerale:
-leziuni prin arme albe->omucidere / sinucidere
-autoproducere:
-plaga unica / multipla;1 plaga profunda restul superficiale
-plaga profunda prezinta mai multe traiecte prin rasucirea instrumentului pt.producerea unor leziuni cat mai grave
-heteroproducere:
-plaga unica / multipla,toate plagile profunde
-usu.fiecare plaga are 1 traiect si lezarea tesuturilor si organelor se produce numai pe traiectul plagii
Cauzalitatea si tanatologia traumatismelor mecanice
-este necesara stabilirea pe baze stiintifice a raportului intre un traumatism si producerea decesului
-exista 2 tipuri de cauzalitate:
1. directa (primara)
• neconditionata
-traumatismul = complex morfofunctional cauzator al mortii (genereaza nemijlocit leziuni de gravitate ? ce duc rapid la deces)
-ex.decapitarea,zdrobirea craniului,impuscarea cordului,a plamanului
• conditionata
-traumatism + factori conditionali->complex morfo-functional ce duce la deces
-factorii conditionali pot fi:
-adjuvanti->endogeni / exogeni->nu se poate rupe raportul de cauzalitate
-determinanti->se rupe raportul de cauzalitate
-ex.TCC cu leziune de scalp,fractura de calota,baza,hematom subdural,leziune de contuzie cerebrala
-cauza mortii = leziuni meningocerebrale
-sub influenta alcoolului->? permeabilitatea vasculara = factor adjuvant exogen
-modificarile aterosclerotice->vase mai fragile->factor adjuvant endogen
-actiune traumatica redusa (pumn in cap)->TCC dar infiltrat ? la nivelul scalpului
-hemoragie subarahnoidiana difuza->anevrism cerebral rupt (factori determinanti)
2. secundara->intotdeauna conditionata
-traumatism complex morfofunctional ce nu produce decesul->complicatii ce pot duce la deces
-ex.plaga penetranta abdominala cu lezarea anselor intestinale
Caderea / precipitarea
-reprezinta pierderea echilibrului si izbirea de un plan dur a corpului
-caderea (de la acelasi nivel)->schimbarea pozitiei cu izbirea de acelasi plan (planul de sustinere)
-precipitarea->caderea de la un nivel la altul situat mai jos,sub actiunea gravitatiei
-exista leziuni produse prin lovirea pasiva a corpului de planul dur
-forta izbirii este proportionala cu:
-inaltimea caderii
-greutatea corpului
-+/- forta de propulsie ce se imprima corpului
-pierderea echilibrului poate avea cauze endogene sau exogene:
1. cauze endogene
-boli ce duc la pierderea starii de cunostinta:
-epilepsii
-sincopa cardiaca
-AVC
-afectiuni labirintice
-tulburari de vedere
-afectiuni neurologice
-autopropulsia
2. cauze exogene
-cauze determinante->heteropropulsia
-cauze favorizante:
-teren alunecos
-obscuritate
-obstacole
-influenta alcoolului
-caderea / precipitarea se pot produce cu sau fara interventia unor forte externe fie in repaus,fie in miscare
-in cursul unei precipitari exista 3 faze:
1. pierderea echilibrului->modificarea pozitiei spatiale a centrului de greutate raportat la pozitia de sustinere


2. caderea propriu-zisa
3. izbirea de un plan dur
-in cazul caderii simple sau de la inaltimi mici (1-2 m),faza 2 lipseste
-in cazul caderii de pe un plan inclinat->izbirea duce la rostogolire / alunecare
-gravitatea leziunii este direct proportionala cu:
-viteza de cadere->greutatea corpului,inaltimea caderii
-caracteristicile planului de contact
-zona cu care se realizeaza impactul
A. Caderea (cadere simpla,cadere pe acelasi plan)
-mecanism de producere->stationare (origine endogena) / mers sau fuga (origine exogena)
-starea de ebrietate este foarte importanta
-leziunile sunt in general reduse ca si gravitate:
-echimoze
-hematoame
-plagi contuze
-fracturi
-escoriatii
-leziunile se expun prima data pe regiunea ce vine prima in contact->se situeaza pe partile proeminente ->frunte,nas,barbie,coate,genunchi
-leziunile sunt localizate frecvent pe un singur plan->cu exceptia caderii si rostogolirii ulterioare pe un plan inclinat
-decesul se produce foarte rar:
-in caz de caderi cu heteropropulsie mare (lovire activa urmata de cadere)
-in caz de caderi dupa pierderea starii de constienta->miscarile de aparare si redresare a corpului sunt abolite
-leziuni cranio-cerebrale prin lovirea capului de un plan dur
-foarte rar poate surveni prin hemoragii interne (rupturi de organe interne parenchimatoase->ficat, splina)
B. Precipitarea (caderea de la inaltime)
-determina leziuni grave,cu mortalitate ?
-d.p.d.v.medico-legal:
-sinucidere->locul 3 ca si forma de suicid (dupa intoxicatii,spanzurare)
-accident
-omucidere->foarte rar,greu de probat medico-legal
-mecanism de producere:
1. direct
-primar->leziuni ce apar in zona corpului ce vine prima in contact cu planul dur
-secundar->izbirea ulterioara a restului corpului de planul dur dupa contactul initial
-mediat->precipitarea in ax vertical cu impact fie pe segmentul inferior,fie pe extremitatea cefalica ->energia traumatica se transmite la distanta (prin structurile osoase : coloana vertebrala)->leziuni la distanta
-in timpul caderii se produce uneori si izbirea de obstacole intalnite in traiectoria de cadere (stalpi, arbori, balcoane)
2. indirect
-la distanta de aria de impact
-consecinta dezacceleratiei bruste
-exista mai multe posibilitati de impact cu planul dur:
-impactul segmentului cranian concomitent cu restul corpului->in plan anterior,posterior sau lateral
-impactul in ax vertical:
-impactul cu segmentele inferioare->impact pe picioare,genunchi,ischioane
-impactul pe segmentul cefalic (cadere pe vertex)
1. contactul segmentului cranian concomitent cu restul corpului
-contact pe o suprafata mare
-frecvent leziuni pe un singur plan
-in caz de cadere pe un plan inclinat cu rostogolire si in caz de cadere cu lovire de obstacole->leziuni pe mai multe planuri
-leziuni externe variate;aspectul tine de particularitatile planului de impact,de haine,forta de izbire
-leziuni +/- solutie de continuitate
-frecvent discordanta intre leziunile externe (putin grave : escoriatii,plagi contuze,echimoze,hematoame) si leziunile interne (grave,extrem de variate)
-la nivelul extremitatii cefalice:
-fracturi liniare de bolta cu iradiere la baza (in precipitarea de la inaltimi mici,iradierea nu depaseste acest etaj,iar in precipitarea de la inaltimi mari->iradiere meridionala,dehiscenta maxima in regiunea mijlocie,asemanatoare cu compresiunea)
-fracturi cominutive cu infundare (caderi pe plan neregulat)
-asemanatoare cu lovirea cu corpuri dure cu suprafata mica
-caderi > 10 m->fracturi cominutive de bolta, baza
-caderi > 15 m -> frecvent explozie craniana
-frecvent leziunile osoase craniene se insotesc de leziuni meningo-encefalice,frecvent grave->deces
-usu.fiind dezacceleratie,leziunile meningo-encefalice sunt bipolare (focar-contralovitura)
-hematoamele extradurale sunt mai rare->moartea se produce foarte rapid sau traumatismele sunt deschise
-leziunile coloanei vertebrale:
-frecvent in caz de precipitare de la inaltimi mari
-fracturi directe prin izbire de planul dur sau prin modificarea curburii coloanei vertebrale (fracturi de corpi vertebrali)
-frecvent leziuni meningo-medulare
-leziuni de schelet toracic->fracturi costale ce imita frecvent aspectul leziunilor produse prin compresiune (numar mare de coaste,2 planuri uneori bilaterale cu 4 linii de fractura)
-fracturile bazinului:
-frecvent in caderi de la inaltimi mari
-in caz de inaltimi < 10 m->impact lateral->fracturi de creasta iliaca si mai rar de creasta superioara a pubelui;uneori disjunctii sacro-iliace
-in caz de inaltimi > 10 m apar fracturi multiple de bazin->indiferent de planul in care se realizeaza impactul
-fracturi asemanatoare cu compresiunea->impact in plan anterior sau posterior
-fracturi de membre->depind de inaltime:
-1-1.5 m->nu exista fracturi
-1.5-5 m ->fracturi la nivelul unui membru
-5-10 m->fracturi multiple in > 50% din cazuri
-peste 10 m->fracturi atat de membru superior cat si de membru inferior (deplasari + lezari secundare de parti moi)
-leziuni viscerale->depind de inaltime:
-sub 5 m->rupturi viscerale rare (daca apar exista fond patologic preexistent)
-5-10 m->leziuni viscerale frecvente
-peste 10 m->leziuni viscerale constante,afecteaza mai multe organe (in general organe parenchimatoase)
2. contactul pe segmentele inferioare
-contactul se poate produce cu:
-picioarele->membrele inferioare in extensie
-genunchii->gambele flectate
-ischioanele->coapse flectate pe abdomen
-contactul cu picioarele:
-infiltrate sanguine difuze in plante
-luxatii tarso-metatarsiene
-fracturi de calcaneu
-fracturi uni / bimaleolare
-contactul cu genunchii:
-platou tibial
-fracturi de rotula
-epifiza distala a femurului
-contactul cu ischioanele:
-fracturi de bazin
-infiltrate sanguine difuze fesiere
-infiltrate sanguine sacro-iliace
-leziuni tipice:
-fracturi mediate->transmiterea fortei traumatice prin structurile osoase la nivelul bazei craniului
-fractura mediata de baza de craniu in etajul posterior cu fracturarea circulara a gaurii occipitale + telescopare intracraniana a coloanei cervicale->deces rapid prin leziuni bulbare
-leziuni secundare->usu.de parti moi
3. contactul cu extremitatea cefalica (pe vertex)
-cel mai tipic->fractura mediata de baza de craniu->seamana cu cea de mai sus,dar are un diametru mai larg +/- fractura de clivus
-fracturi pe vertex (liniare,cominutive) cu iradiere in baza (asemanator cu fracturile prin compresiune)
-fracturi prin tasarea coloanei cervical,fracturile sternului prin hiperflexia capului
-inaltime > 15 m->explozie craniana cu zdrobirea craniului si continutului





Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2019 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite