Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
EVALUAREA FUNCTIONALA A TIROIDEI
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

§ Determinarea nivelului seric al hormonilor implicati in functia tiroidia na : x9t7tz
- Tiroxina (T4 ) cu valori normale de 50-150 nmol/l. Rezultatele sunt influentate de administrarea de salicilati, fenitoina, fenilbutazona, contracep tive, sarcina. Utilizata mai ales in diagnosticul mixedemului.
- Tri-iodtironina (T3) cu valori normale de 1,2-3,1 nmol/l. Rezulta tele sunt influentate de aceleasi medicamente ca si pentru T4 . Este utila mai ales in diagnosticul hipertiroidismului cu valori normale ale T4 .
- T3 si T4 libere, determinate prin radio-imunodozare sunt testele cele mai utilizate deoarece rezultatele nu sunt influentate de factori externi. Valorile normale sunt de 8-26 pmol/l pentru T4 si 3-9 pmol/l pentru T3
- TSH cu valori normale 0,5 - 5 mm/l - determinarea radio-imuno metrica este cea mai utila pentru diagnosticul hipertiroidismului si al hipotiroidis mului
- testul TRF - masoara nivelul seric al TSH dupa administrarea intravenoasa a TRF. Lipsa de raspuns pledeaza pentru hipertiroidism
- testul supresiei TSH - masoara radioiod-captarea dupa adminis trarea exogena de T3. Lipsa de raspuns pledeaza pentru boala Basedow.

§ Radioiod-captarea si scintigrafia tiroidiana. RIC este tot mai putin utili zata in practica din cauza multitudinii de situatii care influenteaza determinarile. In schimb scintigrafia ofera relatii importante despre topografia tiroidei, mai ales in gusile retrosternale, in depistarea nodulilor hiperfunctionali

In cazul unui proces patologic tiroidian
Examenul clinic trebuie sa stabileasca urmatoarele date tiroidiene :
- marimea - conturul - consistenta - mobilitatea la deglutitie
- nodularitatea - sensibilitatea dureroasa - deplasarea traheei
- modificari de fonatie - modificari de deglutitie
- prezenta sau absenta adenopatiei latero-cervicale



EVALUAREA MORFO - CLINICA A UNUI NODUL TIROIDIAN
Nodul tiroidian = modificare morfologica circumscrisa care proemina la nivelul tiroidei.
Se pot decela prin palpare la ? 4% din populatie, 4 F / B
De rutina, acestor pacienti li se indica scintigrafia tiroidiana ====> zona cu fixare modificata a radiotrasorului va fi definita ca “nodul” numai daca ea co- respunde cu nodulul palpat la examenul clinic.
Este obligatorie evaluarea morfo-functionala corecta:
- examen clinic
- examen ecografic
- examen radioizotopic
- examen citologic sau histologic
Orice proeminenta a tesutului tiroidian poate fi un nodul !!!
Orice nodul tiroidian poate fi un cancer !!!

Examenul radioizotopic
!! Nu este specific pentru !! Definirea notiunilor cancerul tiroidian morfoclinice
Nodul functional - este definit de cantitatea de radiotrasor fixata in nodul
Fixarea trasorului in zona nodulara = nodul functional. Acesta contine tesut tiroidian functional - de cele mai multe ori este un adenom.
Un nodul functional care sa contina un cancer tiroidian clinic semnificativ este extrem de rar ====> din ratiuni practice nodulii functionali sunt considerati tumori benigne
Nodul functional = nodul “cald” = nodul care fixeaza radiotrasorul
Nodul autonom = nodul care se dezvolta independent de reglarea prin TSH. Se poate de-monstra prin supresia TSH in urma administrarii exogene de T3 . La repetarea scintigrafiei, numai nodulul va fixa radiotrasorul, restul tesutului tiroidian ramane nefixant.
Nodul toxic = nodul functional + tablou clinic de hipertiroidism
Daca aspectul scintigrafic nu este concludent in sensul caracterului de nodul functional, acesta va fi considerat nodul nefunctional.
Nodul nefunctional = nodul “rece” - semnifica absenta tesutului tiroidian functional, sub stratul morfopatologic este deobicei un chist sau un adenom tiroidian.
Orice nodul cu caractere scintigrafice incerte va fi considerat nodul “rece”. Incidenta can-cerului tiroidian pe un nodul “rece” este de 5-25%. Diferentierea se poate face prin scinti-grafia secventiala:
< la scintigrafia cu 131I - aspect de nodul “rece”
< la scintigrafia cu 99mTc - aspect de nodul “cald”
Semnificatie: formatiunea tumorala este vascularizata, dar nu contine tesut tiro-idian functional =====> suspiciune majora de cancer !!!

Examenul ecografic
!! Nu este specific pentru !! Definirea notiunilor cancerul tiroidian morfoclinice
Avantajeje incontestabile ale metodei:
- cost redus, rezultate reproductibile, permite urmarirea in dinamica
- neinvaziva
- permite localizarea topografica a leziunii
- permite evidentierea caracterului invaziv si al adenopatiei regionale
- faciliteaza, prin eco-ghidare, punctia-biopsie a nodulului

Aspecte morfo-clinice:
- imagine transonica, bine delimitata - continut lichidian, mai probabil chist
- imagine solida, delimitarea variabila, continut omogen sau heterogen

Algoritm diagnostic in prezenta unui nodul tiroidian

1 - Stabilirea prin ecografie a caracterului solid sau chistic
2 - Stabilirea prin scintigrafie a caracterului functional sau nefunctional
3 - Daca nodulul este nefunctional ===> punctia-biopsie si ex.histopatologic
4 - Daca scintigrafia nu confirma nodulul:
- punctia-biopsie cu ac fin si ex.citologic
- testul supresiei TSH va stabili cu mai multa acuratete caracterul func tional

HIPERTIROIDISMUL
§ hipertiroidism = cresterea activitatii metabolice a glandei tiroide
§ tireotoxicoza = efectele sistemice ale excesului de hormoni tiroidieni, care pot avea si origine exogena
BOALA GRAVES-BASEDOW
- reprezinta cea mai obisnuita forma morfo-clinica de hipertiroidism
- apare cu maximum de frecventa intre 20 si 40 de ani
- reprezinta cea mai frecventa cauza de tiretoxicoza la copii si adolescenti
Patogenetic, este o afectiune imunologica cu caracter sistemic
CELULA TIROIDIANA
RECEPTORI PENTRU T S H
De crestere De stimulare

IgG de crestere IgG de stimulare
Defect genetic al celulelor T “supresoare”

Morfopatologic - gusa difuza: tiroida apare global si uniform marita de volum, cu capsula groasa si aderenta, parenchimul tiroidian este intens vascula rizat, de consistenta elastica.
Functional - hipersecretie de hormoni tiroidieni

Tablou clinic
§ Sindromul neuro-vegetativ:
-hiperexcitabilitate psiho-afectiva caracterizata prin iritabilitate, hiperemotivitate, instabilitate psihica, agitatie, astenie, diminuarea atentiei, insomnie. Ulterior pot apare sindroame psihice de tip maniacal sau depresiv.
-tremuraturile - pot interesa tot corpul dar sunt mai evidente la maini, persista in repaus si sunt accentuate de oboseala sau emotii.
§ Sindromul metabolic:
- cresterea temperaturii cutanate, intoleranta la expunerea la caldura
- transpiratii,
- scadere ponderala progresiva, uneori rapida, pana la casexie.
§ Sindromul cardio-vascular:
- tahicardia - este semnul cel mai precoce si mai constant. Ea are doua caractere distincte - este regulata si permanenta. Se accentueaza la efort, diminua la repaus si in somn, dar fara sa dispara.
- cardiotireoza - aparitia tulburarilor de ritm - extrasistole, tahicardie paroxistica sau fibrilatia atriala precipita insuficienta cardiaca rezistenta la cardiotonice
§ Modificari extra-tiroidiene: sunt specifice bolii Graves-Basedow, nu sunt prezente in alte forme de hipertiroidism
- oftalmopatia infiltrativa - se manifesta prin dureri oculare, hiperlacrimatie, ve dere incetosata, diplopie. Obiectiv: retractie palpebrala, edem periorbitar, ne vrita optica, edemul musculatirii perioculare. Exoftalmia se produce atat prin edemul retrobular cat si prin deschiderea accentuata a fantei palpebrale



- mixedemul pretibial - se manifesta prin infiltrarea edematoasa, ferma, a tesu turilor moi pretibiale
§ Alte semne de visceralizare:
- digestive - varsaturi, diaree rezistenta la tratament
- uro-genitale - poliurie, hipo sau amenoree, impotenta sexuala
- locomotorii - miodistrofie, osteoporoza

Explorari paraclinice
Ecografia - evidentiaza o tiroida global marita de volum, cu structura omogena, bine vascularizata sau chiar hipervascularizata
Testele radioizotopice:
- cresterea nivelului seric de T4, T3, T3 RU si radioiod-captarii (RIC)
- testul supresiei T3 pozitiv - dupa administrarea exogena de T3 nu apare scade- rea semnificativa a RIC
- testul TRF pozitiv - dupa administrarea exogena de TRF nu apare cresterea nivelului seric al TSH
- la scintigrafie, aria de fixare marita, cu forma pastrata, fixarea este omogena
Teste biochimice: scaderea colesterolemiei, limfocitoza, hipercalcemie, hipercalciurie, glicozurie

Diagnostic diferential
- tuberculoza
- cardiopatiile
- feocromocitomul
- afectiuni gastro-intestinale cu diaree
- miastenia si alte miopatii
- oftalmopatiile primare
- neuroza anxioasa

BOALA PLUMMER
Este o gusa nodulara insotita de semne clinice de hipertiroidism.
Morfopatologic:
- tiroida este marita de volum, uneori de dimensiuni impresionante, se poate ex tinde in mediastin
- contine multipli noduli alternand cu zone de fibroza si calcificare
- gusa multinodulara este mult mai frecventa decat nodulul solitar

Tablou clinic
- parte din pacienti recunosc originea in zone endemice caracterizate prin carenta
in iod
- marea majoritate a pacientilor sunt eutiroidieni si se prezinta la medic din cauza fenomenelor de compresiune prin masa de tesut tiroidian hipertrofiat - jena res piratorie, jena la deglutitie, aspect estetic particular
- evolutia naturala este in majoritatea cazurilor spre tireotoxicoza

Explorarea radioizotopica
- este dificil de interpretat din cauza alternantei zonelor cu captare diferita a ra diotrasorului
- este importanta evaluarea “nodulului dominant” - cel mai mare nodul dintr-o gusa multinodulara
- daca “nodulul dominant” este rece, va fi tratat in maniera nodulului solitar - da- ca este palpabil va urma biopsia.
- RIC crescuta si captare inomogena pe o arie marita reprezinta modificari semni ficative in gusa multinodulara toxica

Examenul ecografic
- evidentiaza o gusa de mari dimensiuni, cu aspect inomogen, multinodular. Aspec tul nodulilor este de regulta heterogen, cu zone parenchimatoase de ecogenitate diferita din cauza proceselor de fibroza si calcificare. Este importanta stabilirea nodulului dominant si apoi punctia-biopsie cu ac fin ecoghidata.

TRATAMENTUL HIPERTIROIDISMULUI
Indicatia terapeutica va tine cont de: varsta pacientului, starea generala, dimensiunile tiroidei, caracterele procesului patologic, posibilitatile de urmarire postterapeutica.
Medicatia antitiroidiana
- cele mai utilizate sunt propiltiouracilul (300-1000mg/zi) si metimazolul (30-100 mg/zi). Aceste preparate interfereaza cu sinteza hormonilor tiroidieni.
- are avantajul ca inhiba functia tiroidiana fara a distruge parenchimul si fara a cauza un hipotiroidism secundar
- poate fi utilizat fie ca tratament definitiv fie ca pregatire preoperatorie
Tratamentul iradiant - foloseste administrarea 131I la urmatoarele catego rii de pacienti:
- cei care au devenit eutiroidieni dupa administrarea antitiroidienelor de sinteza, pentru consolidarea rezultatului
- pacienti varstnici, femei dupa menopauza
- pacienti cu risc chirurgical inacceptabil
- recidiva hipertiroidismului dupa alte tratamente anterioare

Particularitati
- este mai eficient si mult mai ieftin decat alte metode
- nu s-au semnalat aparitia de leucemii sau alte cancere dupa iradiere
- dupa 10 ani incidenta hipotiroidismului este de 100%
- nu se va administra radio-iod la copii si femei gravide

Tratamentul chirurgical
Avantaje:
- rezolvarea rapida a bolii
- incidenta scazuta a hipotiroidismului

Indicatii:
- pacienti cu gusa mare si radioiod-captare scazuta
- daca exista suspiciunea unei leziuni maligne
- copii si femeile gravide
- femeile care doresc sa devina gravide la mai putin de un de la tratament
- pacienti cu deficite psiho-mentale care nu pot urma timp indelungat o alta forma de tratament

Tratamentul chirurgical
Pregatire preoperatorie:
- un antitiroidian, deobicei propiltiouracilul
- iodura de potasiu sau solutie Lugol
- propranolol daca frecventa pulsului > 100/minut
- dupa 10-15 zile pacientul trebuie sa devina eutiroidian:
• frecventa pulsului in jur de 80/minut
• minimum 8 ore de somn
• curba ponderala ascendenta

Concomitent:
- sedative in doze mari (barbituric + tranchilizant major)
- reechilibrare hidro-electrolitica, oxigenoterapie
- corticoterapie
- tratamentul energic al infectiilor asociate

Operatia indicata = tiroidectomia subtotala
Exista situatii in care un pacient cu hipertiroidim netratat sau tratat incomplet trebuie operat de urgenta pentru o alta afectiune (apendicita acuta).
Controlul de urgenta al hipertiroidismului se va face dupa schema de tratament a crizei tireotoxice, intrucat aceasta poate fi declansata de actul anes tezico-chirurgical:
- blocajul tiroidian prin administrarea de solutie Lugol. In caz de intoleranta gas- trica se vor badijona tegumentele cu tinctura de iod, pe suprafata cat mai mare
- administrarea de beta-blocante adrenergice (propranolol)
- antitiroidiene de sinteza
- sedative in doze mari
- reechilibrare hidro-electrolitica, oxigenoterapie, corticoizi, antibiotice

Tratamentul oftalmopatiei specifice:
- ochelari de culare inchisa sau pansamente protectoare impotriva luminii si pra- fului




- pentru reducerea edemului retrobulbar
• mentinerea capului in pozitie ridicata
• diuretice
• picaturi oculare cu guanetidina 5% sau metilceluloza 1%
• corticoizi in doze mari
- daca boala progreseaza:
• blefarorafie laterala
• iradiere retrobulbara sau decompresiunea chirurgicala a orbitei

Pacientul trebuie atentionat asupra posibilitatii evolutiei nefavorabile a oftalmopatiei in ciuda tratamentului corect al hipertiroidismului

GUSA SIMPLA
Marirea de volum a tiroidei poate sa apara in mod fiziologic la puberate, in timpul menstruatiei, in cursul sarcinii, fara sa produca semne clinice.
Gusa simpla este intalnita cu incidenta maxima in regiunile geografice sarace in iod - regiuni endemice - boala a mai fost numita “distrofie endemica tireopata”.
Tablou clinic
• este dominat de cresterea in volum a tiroidei:
• simetrica, cu suprafata neteda in gusile difuze
• asimetrica, cu suprafata lobulata in gusile multinodulare
• cu timpul apar semnele de compresiune - dispnee, disfagie, jena in circulatia venoasa
Explorari paraclinice
• T3, T4, T3RU sunt in limite normale
• RIC poate fi moderat crescuta
• scintigrafia arata o hipocaptare pe o arie tiroidiana marita
Tratamentul chirurgical - tiroidectomia subtotala, este indicat in:
• prezenta semnelor de compresiune in gusile voluminoase
• suspiciunea de malignitate - descoperirea la palpare a unui nodul dur sau care a crescut rapid - evaluarea “nodulului tiroidian”

TIROIDITELE
Sunt afectiuni inflamatorii acute si subacute ale tiroidei
Tablou clinic:
- hipertrofie tiroidiana difuza, dureroasa
- febra si frisoane
- adenopatie regionala palpabila
- hiperleucocitoza

Investigatii paraclinice:
Evidentiaza o scadere globala a functiei tiroidiene
Tratament
Medicamentos: antibiotice, antiinflamatoare, corticoizi
Chirurgical: in caz de complicatii supurative - evacuare, drenaj

TIROIDITA HASHIMOTO
Este o afectiune inflamatorie cronica a tiroidei
- este considerata o boala autoimuna inrudita patogenetic cu boala Graves-Basdow
- in serul pacientilor cu tiroidita Hashimoto se pot evidentia nivele ridicate de auto-anticorpi antitiroidieni (anti-microzomali si anti-tiroglobulina)
- sunt prezente IgG care stimuleaza cresterea tiroidiana dar lipsesc IgG care sti muleaza functia tiroidiana
- morfopatologic, parenchimul tiroidian este inlocuit in mare parte printr-un in- filtrat limfo-plasmocitar cu zone de fibroza
Tablou clinic
- incidenta maxima la femei intre 30-50 de ani
- gusa difuza, sub tensiune, dureroasa
- lipsesc semnele clinice de hipertiroidism
- evolutia naturala a bolii conduce la hipotiroidism

CANCERUL TIROIDIAN

Tesutul tiroidian normal este format din:
99% celule epiteliale cuboidale, aranjate in foliculi, care sintetizeaza tiroxina
1% celule parafoliculare C care sintetizeaza calcitonina. Aceste celule fac parte din sistemul APUD (Amine Precursor Uptake and Decarboxilation)
Cancerul tiroidian provinde morfopatologic:
- 80% din foliculii tiroidieni (carcinoame papilare si carcinoame foliculare)
- 5% din celulele C parafoliculare (carcinoame medulare)
- 10% sunt carcinoame nediferentiate (carcinoame anaplazice)
- 5% sunt cancere cu alte origini - limfoame, sarcoame, teratoame, metastaze
Carcinomul papilar
Este cea ma comuna forma de cancer tiroidian. Este mai frecvent la femei (3:1) intre 30-70 de ani. Este cancerul cel mai frecvent intalnit:
- in cazurile cu iradiere prealabila a capului si gatului
- la copii
- descoperire incidentala la autopsii
Morfopatologic
- sunt obligatorii doua aspecte: prezenta nucleilor clari sau laptosi si prezenta “psamomelor”(sferule calcificate) in tumora sau tesutul peritumoral
- in 40% din cazuri apare metaplazia scuamoasa
- in 75% din cazuri tumora este multifocala
- tumora creste lent in volum, este nedureroasa, infiltreaza local si da metastaze in ganglionii regionali
- in 50% din cazuri metastazele ganglionare sunt prima manifestare a bolii
Supravietuirea postterapeutica este 90% la 5 ani si 80% la 10 ani
Carcinomul folicular
Este al doilea ca frecventa intre cancerele tiroidiene, incidenta maxima la femei (2-3:1) intre 50-60 de ani

Morfopatologie
- poate avea aspect incapsulat sau invaziv
- poate fi foarte bine diferentiat sau mai putin diferentiat - agresivitatea creste cu scaderea gradului de diferentiere
- este de-obicei unifocal si creste lent, invadand local
- metastazeaza hematogen in oase, plaman, creier
- recurenta locala postterapeutica sau metastazele raman stationare clinic perioa de lungi de timp
- prognosticul depinde de aspectul macroscopic - formele incapsulate au supravie tuirea la 5 ani de 80-90%, formele invazive de 30-80%.

Carcinomul medular
Are originea in celulele parafoliculare C. Apare cu frecventa egala la am- bele sexe, intre 50-70 de ani.
- 90% sunt forme sporadice, 10% au caracter familial
- formele familiale pot apare in copilarie, cele mai multe se incadreaza in sindro- mul MEN 2 (Multiple Endocrine Neoplasia). Sindrom MEN 2 = carcinom tiroi dian medular + feocromocitom + adenom paratiroidian
- tumora are de-obicei aspect nodular, localizata in jumatatea superioara a glandei
- in formele sporadice tumora este de-obicei solitara
- in formele familiale tumora este de-obicei bilaterala sau multicentrica
Microscopic - este caracteristica prezenta amiloidului in stroma tumorala. Histochimic - in celulele tumorale se detecteaza calcitonina sau alti hormoni - ACTH, serotonina, somatostatin, prostaglandine.



In tesutul glandular netumoral se constata o hiperplazie a celulelor C - aceasta modificare poate fi intalnita la membrii familiei fara manifestari clinice si este considerata ca o stare precursoare a carcinomului medular.
Cazurile sporadice si cele familiale au evolutie clinica asemanatoare - cele incadrate in MEN 2 sunt cu mult mai virulente.
Supravietuirea globala la 5 ani este 50%

Carcinomul anaplazic
- reprezinta de cele mai multe ori variante de transformare anaplazica a carci- noamelor foliculare sau parafoliculare
- sunt mai frecvente la femei (4:1) intre 50-80 de ani
- incidenta este mult mai mare in regiunile cu gusa endemica
- tumorile se dezvolta de-obicei pe o gusa preexistenta, sunt de dimensiuni mari si invadeaza rapid regiunile invecinate
- au un grad foarte ridicat de malignitate - omoara pacientul in mai putin de un an de la diagnostic
Etiologie
- iradierea capului si gatului in copilarie pentru timus, amigdale, acnee
- iradierea prin accidente nucleare
- gusile din regiunile endemice prin deficit de iod (mai ales pentru carcinomul anaplazic si sarcoame)
- nivelul ridicat de TSH de diverse cauze
- transmisia genetica (in carcinomul medular)
- tiroidita Hashimoto (in limfoame)
- factorul imunologic (in cancerele asociate bolii Graves-Basedow sau Hashimoto)

Tablou clinic
Cei mai multi noduli tiroidieni sunt asimptomatici, fiind descoperiti de catre pacienti intamplator sau cu ocazia unui examen medical
Modul de prezentare a unui cancer nodular diferentiat poate fi:
- ca un nodul solitar intr-o tiroida de aspect normal
- ca un nodul mai mare intr-o gusa multinodulara
- ca o gusa multinodulara
- ca o adenopatie laterocervicala sau supraclaviculara
Prezenta in tiroida a unui nodul dur, fixat la musculatura, trahee sau laringe, si acompaniat de raguseala (paralizie recurentiala ipsilaterala), dureri faciale sau auriculare - sunt semne certe de malignitate pana la proba contrarie

In caz de nodul tiroidian solitar, incidenta cancerului este mai mare:
- la copii decat la adulti
- la femei decat la barbati
- la ambele sexe peste 50 de ani

ORICE GUSA NODULARA LA UN PACIENT PEDIATRIC TREBUIE TRATATA PRIN TIROIDECTOMIE

Explorari paraclinice
Ecografia - are valoare diagnostica neglijabila evidentiind o structura cu caracter inomogen - poate ghida biopsia.
CT - este importanta mai ales in tumorile cu invazie mediastinala pentru aprecierea topografiei cailor respiratorie si digestiva. Este foarte importanta in urmarirea postoperatorie.
Scintigrafia - valoarea diagnostica este discutabila. Scintigrafia secventia la poate descoperi un cancer prin evidentierea discordantei aspectelor in cele do-ua etape de investigare. Are importanta capitala in monitorizarea postterapeuti- ca a pacientilor.
Biopsia chirurgicala - este alternativa preferata punctiei-biopsie cu ac fin
intrucat pentru un diagnostic de certitudine e necesar un fragment mai mare de tesut
Punctia-biopsie cu ac fin si examen citologic - rata rezultatelor pozitive depinde esential de experienta citologului
Pentru evidentierea determinarilor secundare:
- radiografia pulmonara (pentru metastazele pulmonare)
- ecografia abdominala (pentru metastazele hepatice)
- scintigrafia osoasa (pentru metastazele osoase)
- CT (pentru metastazele cu alte localizari)

Etapele obligatorii ale diagnosticului in cancerul tiroidian :
in cancerul tiroidian trebuie sa cuprinda obligatoriu:
§ anamneza atenta si examenul local
§ ecografia regiunii cervicale
§ testele functionale tiroidiene, inclusiv anticorpii antitiroidieni
§ examen citologic prin aspiratie cu ac fin

Stadializare:
• stadiul I - localizat strict tiroidian
• stadiul II - interesarea tiroidei + metastaze ganglionare regionale
• stadiul III - invazia altor tesuturi ale gatului + / - metastaze ganglionare
• stadiul IV - prezenta metastazelor la distanta.

Cancerul tiroidian anaplazic se considera in stadiul IV indiferent de extensia morfopatologica a leziunii.

Tratament
Pentru carcinomul papilar:
- tiroidectomia totala si limfadenectomie regionala
- postoperator, supresia TSH cu L-tiroxina
- dupa 6 saptamani, investigatie scanner globala pentru depistarea tesutului tiro idian restant
- doza terapeutica de 131I (150-200 mCi)
- iradierea externa va fi utilizata daca tumora invadeaza traheea sau daca evolu- eaza anaplazic si nu concentreaza suficient iod

Pentru carcinomul folicular:
- pentru tumorile incapsulate, protocolul terapeutic este identic cu cel pentru car cinomul papilar
- pentru formele invazive, se tenteaza tiroidectomia totala, indiferent ca aceasta va fi completa sau nu
- postoperator, supresia TSH cu L-tiroxina este obligatorie timp indefinit
- administrarea dozelor mari de 131I
- iradierea externa daca tiroidectomia a fost incompleta sau tumora nu concen- treaza suficient iod

Pentru carcinomul medular:
- tiroidectomia totala si disectia gatului
- supresia TSH si administrarea de 131I nu au indicatie
- radio si chimioterapia au rezultate inconstante
- cazurile cu sindrom MEN 2 au evolutie foarte grava, de-obicei exploziva
- monitorizarea postterapeutica se face prin dozarea calcitoninei

Pentru carcinomul anaplazic:
- tratamentul este in general paliativ
- se incearca extirparea chirurgicala a cat mai mult tesut tumoral
- radioterapie externa cervicala, supraclaviculara si mediastinala cu doze mari
- traheostomia postoperatorie este cel mai adesea necesara
- supresia TSH este necesara - uneori metastazele conc. mai mult iod decat tum.primara.






Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2019 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite