i8d16ds

-dupa OMS-> „boala traumatica”
-a 2-a cauza de deces dupa afectiunile cardio-vasculare
-definitie = orice accident produs de un vehicul pe caile publice de transport (autovehicule,carute,biciclete, utilaje agricole)
-exista drumuri interzise pt.circulatia publica care nu se incadreaza in accidentele de circulatie
-factori cauzali:
-factorul uman (conducator auto,pieton)->cel mai frecvent
-vehicul
-sosea
Nerespectarea normelor de circulatie pe drumurile publice (conducatori auto,pietoni)
1. factorul sofer
-excesul de viteza,nerespectarea acordarii prioritatii,depasiri periculoase / nepermise
-conducere sub influenta alcoolului,stare de oboseala,consum de psiholeptice
-lipsa de experienta in atentia discriminatorie
-tulburari de auz,vaz,deficiente ale reflexelor
-consumul de alcool->interzisa conducerea sub influenta bauturilor alcoolice
< 1 g ‰->contraventie (amenda contraventionala + suspendarea permisului pe o perioada variabila : 1-3 luni)
> 1 g ‰->infractiune->pedeapsa penala indiferent daca s-a comis sau nu un accident
-accident si conducere sub influenta alcoolului:
< 1 g ‰->circumstanta agravanta
> 1 g ‰->cumul de pedeapsa (infractiune)
2. factorul pietoni
-traversari in locuri nepermise,fara asigurare
-stare de ebrietate
-lipsa de supraveghere a copiilor
3. factorul autovehicul
-deficiente tehnice:
-sistem de franare,directie
-semnalizare,iluminare,pneuri
-verificare tehnica periodica (la 2 ani pt.persoanele fizice)
4. factorul sosea
Accidentarea pietonilor
-exista 3 factori:
-forta->energia cinetica a autovehiculului in miscare
-rezistenta opusa de victima
-punctul de aplicare a fortei->depinde de tipul si forma autovehiculului:
-autovehicule mari cu partea din fata verticala (autobuze,autocare,camioane)->aplicarea fortei se face deasupra centrului de greutate->capul victimei este proiectat inainte pe planul de deplasare->calcare de catre autovehicul
-autovehicule mici (autoturisme)->forta loveste sub centrul de greutate->partea inferioara este aruncata inainte iar partea superioara basculata inapoi->lovire de parbriz,capota
-daca lovitura este puternica (viteza mare a autovehiculului)->proiectare in aer inapoi
-mecanisme de lovire:
1. mecanisme simple a) lovire
-lovirea fara alte mecanisme este rara->viteza mica a autovehiculului
-tipuri de leziuni : echimoze,hematoame,escoriatii,plagi contuze localizate in zona de impact
-gravitate ? b) compresiune
-calcarea cu roata
-comprimarea victimei intre partile joase ale autovehiculului si sol
-frecvent este asociata cu lovirea si proiectarea
-calcare simpla doar daca victima este culcata pe carosabil (stare de ebrietate avansata,suicid)
-gravitatea leziunilor depinde de:
-greutatea autovehiculului
-garda la sol
-viteza de deplasare a autovehiculului
-leziunile prin calcare sunt foarte grave->frecvent duc la moarte si constau in fracturi cominutive la diferite nivele +/- leziuni viscerale (pana la zdrobire de organe),calcarea craniului duce la zdrobirea lui si a continutului
-frecvent apar urme de roti pe haine,iar pe tegumente echimoze ce reproduc urmele rotilor
-calcarea prin roata blocata (franare) determina leziuni foarte grave (uneori amputarea unor extremitati)->ABS
-leziuni prin comprimare->fracturi grave,in 2 planuri opuse->fracturi multiple + leziuni de organe (rupturi de organe)
-compresiunea capului in caz de autovehicule usoare->fracturi craniene tipice de compresiune (iradiere meridionala in baza,dehiscenta maxima in regiunea mijlocie),iar in caz de autovehicule grele->fracturi multieschiloase->explozie craniana,fracturi de masiv facial
-leziunile osoase sunt insotite de leziuni meningo-encefalice grave
-fracturi costale tipice de compresiune (numar ? de coaste,in 2 planuri : medioaxilar, paravertebral;bilaterale in caz de compresiune puternica);frecvent fracturi cu deplasare->leziuni pleuro-pulmonare si hemopneumotorace
-compresiunile toracice puternice pot duce la rupturi de cord adesea cu aspect exploziv si de vase mari
-compresiunea abdomenului->rupturi de aspect exploziv ale organelor parenchimatoase (ficat,splina,rinichi),rupturi de diafragm cu patrundere intratoracica a organelor abdominale
-compresiunea bazinului->fracturi duble de bazin (de compresiune),cu lezarea organelor din bazin (vezica urinara,uter) c) tarare
-neasociata rara
-placarde escoriate,escoriatii liniare si paralele cu aspectul unor dungi de frecare localizate pe tegumente
-denudari pe tegument pe partile descoperite
-scalpari partiale
-leziuni ale partilor proeminente ale oaselor
2. mecanisme asociate->asocierea a 2 mecanisme simple a) lovire + proiectare->lovire + proiectare pe un plan dur (viteza > 40-50 km/h)
• leziuni de lovire->impact direct
-tipuri de leziuni:
-echimoze
-hematoame
-escoriatii
-plagi contuze
-rupturi musculare
-fracturi
-gravitatea leziunilor este direct proportionala cu:
-forta de izbire (viteza autovehiculului)
-suprafata de impact
-zona lovita
-cel mai frecvent lovirea se face cu partea din fata a autovehiculului (bara de protectie,capota de la motor,rama de la far),rar cu partile laterale (oglinzi,partea laterala a aripilor)
-uneori apar leziuni ce reproduc particularitatile zonei ce loveste (echimoze ce reproduc rama de la far)
-cel mai des loviturile au localizare pe planul posterior al corpului sau pe unul din planurile laterale
-nivelul leziunilor depinde de tipul autovehiculelor:
-autoturisme->zone joase (sub regiunea lombara):
-lovire cu bara de protectie->fracturi la nivelul gambelor transversale
-lovire cu capota sau de catre autovehicule de teren->leziuni la nivelul coapselor,bazinului
-autovehicule mari cu partea din fata verticala->leziunile se intind pe suprafata mare,mai frecvent la nivelul capului,trunchiului,membrelor superioare
-uneori lovirea determina infiltrate sanguine profunde in musculatura (uneori imbracamintea duce la limitarea leziunilor externe)->sectiuni seriate pe diferite zone ale corpului pt. depistarea infiltratelor sanguine
-pe imbracaminte pot ramane fragmente de vopsea,plastic din far,semnalizatoare
-pe autovehicul pot ramane urme biologice : pete de sange,fire de par,fragmente tisulare, fragmente textile
• leziuni de proiectare->usu.mai grave decat leziunile de lovire
-se extind pe suprafata mai mare
-leziunile externe au gravitate ? dar cele interne (osoase si viscerale) sunt grave
-frecventa mare a leziunilor meningo-cerebrale care prin gravitatea lor constituie frecvent cauza mortii
-localizarea depinde de nivelul de lovire:
-lovire sub centrul de greutate->leziunile sunt in acelasi plan cu leziunile de lovire
-lovire deasupra centrului de greutate->leziunile sunt in plan opus celui de lovire
-loviturile joase,cu viteza < 50 km/h duc la basculare pe capota si proiectare pe sol->3 focare:
-leziuni de lovire
-leziuni de basculare si izbire de capota
-leziuni de proiectare pe planul de rulare b) lovire + cadere->rar (viteza mica a autovehiculului)
-leziuni de lovire asemanatoare cu cele de mai sus (gravitate mai ?):
-echimoze
-hematoame
-escoriatii
-plagi contuze
-rar rupturi musculare
-fracturi
-leziuni de cadere:
-escoriatii
-plagi contuze
-echimoze
-hematoame pe partile proeminente
-rar fracturi
-leziuni meningo-cerebrale rare si de gravitate ? c) calcare + tarare d) calcare + comprimare
3. mecanisme complexe
-lovire + proiectare + calcare
-lovire + proiectare + tarare
-lovire + proiectare + comprimare
-lovire + proiectare + comprimare + tarare
-exista o multipolaritate
-gravitate mare
-prezenta obligatorie de leziuni osoase plurifocale
-imposibilitatea individualizarii fiecarei leziuni in parte raportat la mecanismul de producere
Accidentarea persoanelor din autovehicule (conducator auto,pasageri)
-se produce in caz de coliziune intre autovehicule sau intre autovehicul si obstacol
-impact usu.anterior,rar lateral sau posterior
-cele mai grave accidente sunt in plan frontal
-adeseori coliziunea implica rasturnare si rostogolire;rasturnarea fara impact produce leziuni mai putin grave
-in cazul accidentelor se produce dezacceleratie brusca,proiectarea pasagerilor de peretii interni,uneori in afara autovehiculului (prin parbriz,portiere,lovire de diferite obstacole),realizandu-se o succesiune de impacte
-proiectarea in exterior este mai grava
-in timpul coliziunii se elibereaza energii enorme (echivalent cu precipitarea)
-la 75 km/h->dezacceleratie brusca echivalenta cu caderea de la 22 m inaltime
-? greutatea aparenta (in dinamica) a organismului cu rupturi viscerale (ficatul normal are 1-1.5 kg iar la 40 km/h ajunge la 28 kg)
-lezarea persoanelor din autovehicul se poate produce:
-prin mecanism direct->lovire de corpuri dure din interior,proiectare in afara autovehiculului
-prin mecanism indirect->datorita dezacceleratiei bruste cu modificarea greutatii dinamice a organelor si a pozitiei anatomice a organelor:
-leziunile coloanei cervicale + leziuni meningo-medulare->hiperflexie,hiperextensie
-hematom subdural datorita ruperii venelor meningee (miscari vibratorii imprimate capului)
-rupturi de pedicul splenic,hepatic
-dezinsertii de mezenter
-leziunile depind de locul persoanelor in autovehicul:
1. conducator auto
-leziuni traumatice toraco-abdominale prin impact brusc cu volanul:
-fracturi costale + stern
-rupturi pulmonare
-rupturi cardiace
-rupturi de vase mari,de ficat
-leziuni de membre inferioare->gambe,genunchi (fractura de rotula prin izbire de bord)
-rar fracturi de col femural,fractura cotiloida a coxalului
-cand nu se foloseste centura si exista volan telescopic->TCC grave + leziuni de masiv facial prin izbire de parbriz sau de stalpii parbrizului
2. ocupantul locului de langa sofer
-leziuni traumatice cranio-cerebrale + leziuni faciale grave->izbire de parbriz,stalpul parbrizului
-traumatisme toraco-abdominale->izbire de bord->fracturi costale
-fracturi de gambe,genunchi->lovire de bord
-lezarea inimii,ficatului,rinichiului,stomacului
-rupturi de vase mari
-daca nu exista centura->proiectie externa prin parbrizul spart sau deschiderea portierelor
-utilizarea centurii de siguranta este obligatorie,dar este discutabila->uneori rol nefast (leziuni produse de centura de siguranta,blocarea centurii cu imposibilitatea iesirii din vehicul)
-utilizarea airbag-ului
3. ocupantii din spate
-izbire de spatarul scaunului din spate + peretii autovehiculului
-leziuni grave->izbirea de stalpii laterali
-proiectie in afara->deschiderea portierelor,spargerea parbrizului
-judiciar->accidente (foarte rar sinucidere)
-incercari de disimulare a unui accident de circulatie:
-aruncarea victimei in apa
-asezarea victimei pe calea ferata
-expertiza medico-legala:
1. examenul la fata locului->Biroul Politiei Rutiere
2. examenul victimei
-leziuni
-mecanismele de producere
-cauza mortii
-gradul influentei alcoolice
3. examenul hainelor victimei
4. examenul conducatorului auto
-leziuni traumatice
-modificari psihice->examen psihiatric preliminar
-influenta alcoolului->examen clinic,probe biologice->2 probe de sange recoltate la un interval de 1 h pt.a vedea faza toxico-cinetica a alcoolului
5. examenul autovehiculului
Leziunile si moartea produse de tren
-in general trenul produce leziuni multiple,cu aspecte lezionale variate
-succesiune foarte rapida a mecanismelor de producere->lovire,proiectare,tarare,calcare,izbire de terasament
1. lovire pe suprafata mare->leziuni extinse predominant craniene,toracice
2. proiectare
-la distante mari
-in afara terasamentului
-pe linia ferata->calcare cu sectionare de membre,gat,trunchi
-marginile sectionate neregulate cu zone mari rupte,smulse,murdarite cu pamant,ulei,legate intre ele prin punti de piele pergamentata
3. tarare + izbire de terasament
-uneori pe distante lungi
-forme bizare de TCC cu fracturi liniare / cominutive,cu fracturi cu infundare (asemanator cu lovirea cu corpuri dure,instrumente despicatoare)
-lipsa infiltratelor sanguine in marginile sectionate
-usu.infiltratele sanguine sunt la o oarecare distanta->sufuziuni hemoragice reduse,discontinue,localizate in musculatura sau de-a lungul tecilor,aponevrozelor
-leziuni discontinue
-moarte foarte rapida (gravitate ?)
-la locul accidentului exista usu.pete reduse de sange
-trebuie refacute integral regiunile anatomice->analiza pt.excluderea unor leziuni mecanice preaccident
-judiciar:
-sinucideri
-accidente
-omucideri foarte rar
-incercari de disimulare->omor
Leziuni produse de armele de foc
-arma de foc = dispozitiv la care prin aprinderea unui exploziv se realizeaza proiectarea invelisului propriu (gramada,bomba) sau a unuia / mai multor proiectile (revolvere,pistoale,tunuri,carabine)
-clasificarea armelor de foc:
1. stationare->tunuri,obuziere
2. portabile (de mana)->pistoale,carabine,revolvere,pusti,mitraliere,arme automate / semiautomate
-armele de foc de mana sunt alcatuite din:
1. teava
-partea care primeste cartusul
-dirijeaza miscarea proiectilului
-este alcatuita din:
-camera cartusului
-canalul tevii
-suprafata interna neteda (lisa)->arme cu teava lisa
-santuri cu dispozitie helicoidala (ghinturi)->arme cu teava ghintuita
2. inchizatorul->dispozitiv la partea inchisa a tevei
-operatia de incarcare / ejectare a tuburilor
3. mecanismul de alimentare->introducerea in camera de incarcare a unui cartus din magazie
-arme simple / cu repetitie->se introduce cate 1 cartus
-arme automate / semiautomate->cartusele se introduc automat prin recuperarea gazelor de explozie
4. mecanismul de percutie->tragaci actionat digital
-prin intermediul unui sistem de parghii declanseaza percutorul ce loveste capsa
5. sistemul de ochire (catare sau luneta)
6. patul armei = sprijinul armei
-compozitia cartusului (incarcatura armelor de foc portabile):
1. tubul->cilindru metalic (alama sau aliaj de otel)
2. capsa->pe fundul tubului exista un mic orificiu in care se monteaza capsa (exista un capacel de metal incarcat cu fulminat de Hg ce explodeaza la lovirea percutorului si aprinde incarcatorul de pulbere
3. incarcatura de pulbere = explozibilul ce degaja gaze si asigura proiectia proiectilului pe teava
-pulbere neagra (cu fum) = amestec de salpetru,carbune de lemn si sulf
-arde mai greu si incomplet
-degaja o flacara mare si fum
-degaja temperaturi de 2500°C
-presiunea = 300 atm.
-1 g de pulbere degaja 200-300 cm3 gaze
-se prezinta sub forma de granule de forme si dimensiuni variabile,de culoare negricioasa
-pulbere coloidala (fara fum)->piroxilina + nitroglicerina
-calitati balistice superioare
-ardere completa
-flacara mica + fum putin
-temperatura = 3000°C
-presiunea = 2000-3000 atm
-1 g de pulbere degaja 800 cm3 gaze
-granule de forme si dimensiuni diferite,culoare cenusie-galbuie sau verzuie
4. proiectilul->partea care inchide cartusul
-este proiectat pe teava sub actiunea gazelor a) gloante
-forma cilindrica
-capatul liber este ascutit / rotunjit / bont
-miez de Pb invelit intr-o camasa de otel special;exista gloante fara camasa de otel
-tipuri speciale:
-gloante trasoare->lasa o dara de fum sau o fasie luminoasa
-folosite pt.a vedea traiectoria
-gloante incendiare->contin substante inflamatoare care se aprind in momentul lovirii tintei
-gloante Dum-Dum->incarcatura explozibila b) alice
-utilizate esp.la armele de vanatoare sau la armele de tir
-sfere de Pb sau aliaj de Pb,de marimi diferite (1-5 mm)
-daca diametrul este > 5 mm->posuri (mitralii)
-separate de incarcatura de pulbere printr-un mic cilindru de pasla / plastic (Bura)->impinge grupat alicele pe teava
-eficienta armelor este data de forta foarte mare pe care o au proiectilele
-puterea de actiune a proiectilelor este data de energia cinetica : Ec = (mv2) / 2
-in balistica se utilizeaza termenul de „forta vie” (forta de penetrare a proiectilului)
-viteza maxima a proiectilului este la gura tevii,apoi ? treptat in raport cu greutatea proiectilului si rezistenta pe care o opune aerul
-daca distanta de tragere este foarte mica,actioneaza factorii suplimentari ai impuscaturii:
-flacara
-fum
-gaze de explozie
-particule de pulbere nearsa / partial arsa
Leziuni produse de armele de foc
-aspectul leziunilor depinde de:
-tipul de munitie : glont / alice
-forta vie
-unghiul sub care actioneaza
-mecanismele de actiune ale gloantelor:
1. zdrobire (rupere)
-forta vie este foarte mare->tragere de la distanta mica,fragmentare a glontului,arme de calibru mare cu mare putere de penetrare)
-orificiu de intrare mare,cu diametrul > diametrul glontului,neregulat,lipsa mare de substanta
2. perforare
-forta vie mare
-orificiu de intrare cu lipsa de substanta pe seama epidermului,zona desprinsa este antrenata in canal
3. infundare
-forta vie este mica
-glontele apasa asupra pielii,o intinde,desface pielea si tesuturile subiacente->orificiu de intrare atipic sub forma de fanta sau butoniera,fara lipsa de substanta
4. actiune contuziva
-forta vie foarte mica
-unghiul impactului < 15°
-actiunea este asemanatoare cu a unui corp contondent->leziuni de tip contuziv:
-echimoze
-hematoame
-escoriatii
-plagi contuze superficiale
-leziunile pot fi:
1. primare->produse de proiectil (factorul primar)->plaga impuscata
2. secundare->produse de actiunea factorilor secundari ai impuscarii
-tipuri de plagi impuscate:
1. plaga transfixianta->proiectilul strabate corpul sau segmentele corporale
-prezinta orificiu de intrare,canal si orificiu de iesire
2. plaga oarba->proiectilul se opreste in corp dupa o anumita traiectorie
-nu prezinta orificiu de iesire
3. plaga contuza->proiectilul nu patrunde in corp
Orificiul de intrare
-mecanisme de producere:
1. actiunea de rupere a proiectilului
-orificiu mare,neregulat,pierdere mare de substanta
-frecvent aspect crateriform
-diametru > diametrul glontelui
-forma aprox.rotunda->patrundere perpendiculara;forma aprox.ovalara->patrundere oblica
-margini neregulate,franjurate
-frecvent de pe margini pornesc fisuri cu dispozitie radiara
2. actiunea de perforare a proiectilului
-lipsa de substanta
-margini netede->proiectil ascutit;margini franjurate->proiectil bont
-forma rotunda->patrundere perpendiculara;forma ovalara->patrundere oblica
-diametrul usu. < diametrul glontelui->retractia tisulara
-exceptie : trageri pe zone in care pielea este dispusa direct pe un plan osos (scalp,stern)->diametru foarte apropiat de diametrul glontelui
3. actiunea de infundare a proiectilului
-orificiu de intrare atipic,sub forma de fanta
-nu exista lipsa de substanta
-la nivelul orificiului de intrare apar modificari produse de actiunea glontelui sau a gurii tevei->inele concentrice pornind din interior spre exterior:
1. inel de stergere->pe marginea orificiului de intrare
-depozit de culoare negricioasa->depozit de substante straine rezultate prin stergerea proiectilului de pielea perforata (depozit de vaselina,funingine)
-se pot depune mici particule de fum
2. inel de metalizare->particule metalice (gloante fara camasa de otel)
3. inel de contuzie (de eroziune)->zona dezepitelizata in jurul orificiului de intrare
-latime = 1-3 mm
-initial culoare rosie -; vie
-in caz de supravietuire->crusta hematica
-in caz de deces->se pergamenteaza
-forma de inel complet->patrundere perpendiculara a proiectilului
-forma de inel semilunar->patrundere oblica a proiectilului
4. inel de imprimare->impuscare cu teava lipita
-localizat in afara inelului de eroziune
-consecinta imprimarii gurii tevii de tegument datorita reculului
-leziuni combinate : arsura + echimoza
-culoare bruna-violacee
-inel complet circular->teava complet lipita
-inel semilunar->teava incomplet lipita
Canalul
= drumul parcurs de proiectil in corp de la orificiul de intrare pana la cel de iesire sau pana la locul opririi proiectilului in corp
-poate fi:
-real (cu lumen)->proiectilul strabate organe parenchimatoase sau muschi
-virtual->orificiul strabate organe cavitare sau tubulo-cavitare
-expertiza medico-legala:
-directia canalului
-dimensiuni (diametru)
-continutul canalului
-autopsia se adapteaza->se practica o disectie anatomica strat cu strat pornind de la orificiul de intrare pana la orificiul de iesire sau zona unde s-a oprit glontul
-directia canalului este usu.rectilinie->indica directia de tragere
-rar franta->ricosare in interiorul corpului prin lovire de planuri osoase
-dimensiunea canalului depinde de :
-calibrul glontelui
-forta cu care actioneaza
-tesuturile si organele interesate
-usu.diametrul canalului este variabil->informatii reduse
-exceptie daca glontele strabate un os lat->fractura orificiala cu diametrul aproximativ egal cu diametrul glontelui->ne spune directia de tragere
-continutul lumenului:
-sange lichid / coagulat
-fragmente din tesuturile si organele strabatute
-uneori eschile osoase
-corpi straini proveniti din imbracaminte
-canalele pot fi:
-unice
-multiple:
-focuri repetate->mai multe orificii de intrare
-1 singur orificiu de intrare:
-fragmentarea proiectilului dupa ce a patruns in corp
-detasare si antrenare de eschile osoase
Orificiul de iesire
-nu prezinta lipsa de substanta
-forma variabila:
-fanta
-cruce
-stea
-forma neregulata
-usu.margini neregulate,rasfrante inspre in afara->ombilicare spre exterior
-marginile se pot apropia cu usurinta
-forma particulara de plaga->plaga in seton
-forta vie mica
-actioneaza aproape tangential
-dupa perforarea pielii glontele aluneca pe planul osos prin tesutul celular subcutanat si se opreste dupa un anumit traiect sau paraseste corpul Leziunile si moartea produse prin arme de foc
Raportul dintre orificiul de intrare si orificiul de iesire
1. orificiul de intrare = orificiul de iesire
-proiectil cu viteza mare,helicoidala accentuata,strabatand tesuturi de consistenta ?
2. orificiul de intrare > orificiul de iesire
-proiectilul intra oblic,dar iese perpendicular
-antreneaza la intrare corpi straini
-in trageri de la distanta mica prin actiunea gazelor
3. orificiul de intrare < orificiul de iesire
-proiectilul intra perpendicular,iese oblic
-proiectilul antreneaza in canal corpi ososi
Leziuni determinate de factorii suplimentari ai impuscarii
1. actiunea flacarii
-este evidenta pt.pulberea neagra
-distanta de actiune a flacarii = 20-50 cm
-dupa unii autori este egala cu lungimea tevii
-determina arsuri de imbracaminte,fire de par,epiderm (tragere pe zona descoperita)
2. actiunea gazelor
-trageri de la distanta mica,aprox.10 cm
-gazele sunt produse de explozia pulberii
-contin o cantitate ? de O2 (40-50%)
-actiunea mecanica:
-produc rupturi radiare care pleaca de pe marginile orificiului de intrare
-tragere cu teava lipita->crater in partile moi cu varful indreptat spre gura tevii
-actiunea chimica:
-cantitate ? de CO->se combina cu Hb
-CO + Hb->HbCO->inel de contuzie rosu viu
-culoarea sangelui este rosie vie in prima portiune a canalului
-actiunea termica->arsuri
3. actiunea fumului
-manson de fum->vizibil daca tragerea se face pe zone descoperite
-negricios->pulbere neagra
-cenusiu-galbui,verzui->pulbere coloidala
-distanta mica de tragere (< 5-7 cm)->manson perfect vizibil sub forma de cerc cu diametru de 3-8 cm,cu o zona interna intens colorata si cu o zona externa mai palida
-distanta mai mare de tragere (7-15 cm)->manson putin vizibil,cu marginile estompate
4. actiunea pulberii
-zona de tatuaj ce rezulta din patrunderea granulelor de pulbere nearsa sau partial arsa in piele (tragere pe zona descoperita) sau imbracaminte (tragere pe zone acoperite de haine)->particule,inele
-puncte apropiate de culoare negricioasa sau galbuie,verzuie,cenusie
-distanta de actiune a pulberii:
-40-50 cm->arme cu teava scurta
-1-1.5 m->arme cu teava lunga
-tatuajul nu apare in trageri cu teava lipita->particule de pulbere in prima portiune a canalului
Leziuni produse de arme de vanatoare
-diferite de leziunile produse de cartusele cu gloante
-caracteristicile armelor de vanatoare:
-cartuse cu alice
-teava lisa
-distanta la care actioneaza este mult mai redusa
-energia cinetica este mai redusa
-dispersia alicelor se face sub forma de con cu varful orientat spre gura tevii
-aspectul leziunilor depinde de distanta de tragere:
-distanta < 0.5 m->alicele zboara grupat->orificiu unic,cu marginile neregulate,mare,crateriform
-distanta > 0.5 m->incepe zona de dispersie a alicelor->orificiu central,inconjurat de orificii satelite
-distanta > 2.5-3 m->lipseste orificiul central,apar orificii multiple
-distanta > 5 m->dispersia pe o suprafata cu diametrul de 15-20 cm,cu distante de 1 cm intre orificii
-distanta > 10 m->dispersia pe o suprafata de 20-40 cm,cu distanta dintre orificii de 2 cm
-usu.plagile sunt plagi oarbe,rar exista orificiu de iesire
Forma judiciara a mortii produse de armele de foc
1. accident->locul I->esp.accidente de vanatoare,accidente la militarii in termen
2. sinucidere->locul II
3. omucidere->locul III
Expertiza medico-legala
-prezinta anumite particularitati in cazul unui deces prin impuscare:
1. stabilirea diagnosticului de impuscare->usu.nu ridica probleme
2. stabilirea cauzei mortii si a raportului de cauzalitate intre leziune si deces
-cele mai frecvente cauze de deces:
-leziuni grave de creier,cord,plaman
-hemoragii interne si externe masive->leziunile organelor parenchimatoase,vase de sange
-rar soc traumatic si complicatii septice (peritonite in caz de impuscaturi in abdomen)
3. stabilirea directiei de tragere
-identificarea orificiului de intrare si de iesire
-identificarea directiei canalului
4. stabilirea distantei de tragere
-impuscare cu teava lipita (descarcare absoluta):
-inel de imprimare
-factori suplimentari ai impuscarii in prima parte a canalului
-impuscare in limitele zonei de actiune a factorilor suplimentari ai impuscarii (descarcare relativa)
-arsuri produse de flacara
-manson de fum
-zona de tatuaj
-HbCO la nivelul inelului de contuzie si in prima portiune a canalului
-impuscare in afara limitelor zonei de actiune a factorilor suplimentari ai impuscarii (descarcare de departe)
-pt.identificarea particulelor de pulbere se poate recurge la examene de laborator biocriminalistic:
-reactia cu difenilamina->culoare albastra
-reactia cu brucina->culoare rosie
-in caz de tragere pe zone acoperite de haine,se recolteaza imbracamintea din jurul orificiului de intrare
-pt.a elucida distanta de tragere se poate recurge la tragerea experimentala
5. stabilirea numarului si succesiunilor impuscaturilor
-usu.numarul impuscaturilor este dat de numarul orificiilor de intrare
-daca proiectilul se fragmenteaza inainte de a patrunde in corp->mai multe orificii de intrare si 1 singur proiectil
-proiectilul poate strabate mai multe segmente anatomice->numar ? de orificii de intrare
-succesiunea impuscaturilor se apreciaza din intensitatea reactiilor vitale (infiltratul hemoragic)
-exista tehnici de analiza cantitativa (tehnici de morfometrie)
6. precizarea calibrului armei
-daca glontele traverseaza un os lat->fractura orificiala cu diametrul apropiat de diametrul glontelui
-la nivelul tegumentului diametrul leziunilor este mai mic decat diametrul glontelui (datorita retractiei tisulare)
7. identificarea armei
-se urmaresc urmele tragerii pe teava
-examinarea urmelor ghinturilor pe proiectil
8. stabilirea formei judiciare de deces
-in caz de sinucidere:
-localizarea leziunilor->regiunea temporala / regiunea precordiala
-teava lipita sau tragere de la distanta mica
-pe mana victimei exista factori suplimentari ai impuscarii (particule de pulbere)
-pe arma exista amprentele digitale ale victimei
-arma la locul faptei
Asfixiile mecanice
-asfixia = stare patologica determinata de lipsa O2 la nivelul tesuturilor si celulelor
-termenul corect d.p.d.v.medical = anoxie
-clasificarea anoxiei d.p.d.v.fiziopatologic:
-anoxie de aport
-anoxie de transport
-anoxie de utilizare
-d.p.d.v.medico-legal anoxiile pot fi:
-anoxii neviolente (de cauza patologica)
-anoxii violente (de cauza traumatica)
-anoxiile de cauza violenta = asfixii mecanice
-mecanisme de producere a asfixiilor mecanice:
1. compresiune
-a gatului:
-spanzurare
-strangulare (sugrumare)
-a toracelui,a abdomenului->compresiune toraco-abdominala
2. ocluzie
-a orificiilor respiratorii->sufocare
-a cailor respiratorii:
-cu corpi straini solizi
-cu lichide->inec (submersie)
-modificarile anatomopatologice pot fi:
-modificari generale
-modificari caracteristice (specifice) fiecarui tip de asfixie
-modificari generale:
1. examenul extern al cadavrului
-cianoza->extremitatea cefalica,unghii,periunghial
-intensitatea depinde de durata asfixiei
-lividitati cadaverice extinse,confluente,culoare intens violacee
-asfixie de durata indelungata (lenta)->pe suprafetele de lividitate apar mici puncte hemoragice
-sufuziuni sanguine subconjunctivale
-usu.pupile midriatice
2. examenul intern al cadavrului
-sange fluid,de culoare inchisa,slaba tendinta la coagulare
-staza viscerala generalizata,organe usor marite in volum,tenta violacee;pe sectiune se scurge o mare cantitate de sange venos
-pete asfixice Tardieux->petesii brune,hemoragice,la nivelul seroaselor (pleura,peritoneu,pericard)
-la nivelul cordului:
-cavitatile inimii drepte usor dilatate,pline cu sange,tenta violacee pe sectiune a miocardului consecutiva stazei
-Kernbach descrie o fragmentare a fibrelor miocardice vizibila la examenul microscopic,consecinta unor contractii miocardice puternice in fazele terminale
-la nivel pulmonar:
-sub pleura->petesii la nivelul scizurilor
-edem pulmonar hemoragic
-focare de emfizem acut
-macroscopic : aspectul unor mici placarde sub pleura viscerala,palide si usor depresibile
-microscopic : dilatare a alveolelor terminale cu rupturi ale spetelor alveolare->spatii aeriene largi intercomunicante
-la nivelul creierului:
-modificari de staza
-redus edem cerebral
-petesii la nivelul leptomeningelui
-mici pete hemoragice in substanta alba->evolutie indelungata a asfixiei
-la nivelul tubului digestiv:
-mucoasa cianotica
-mici focare hemoragice punctiforme sub mucoasa
¬-la nivelul ficatului,rinichiului,splinei->modificari de staza
-mecanisme tanatogeneratoare:
1. anoxia acuta
2. tulburari circulatorii cerebrale->compresia vaselor gatului
3. reflexe inhibitorii->stimularea zonelor reflexogene (zona sinocarotidiana),stimularea nervului vag si a nervului laringeu->moarte prin inhibitie
-in compresiunea gatului->la deces contribuie toate cele 3 mecanisme
-in obstructia cailor respiratorii si a orificiilor respiratorii decesul este dat esp.de anoxia acuta
Spanzurarea
= compresiunea gatului de catre un lat actionat prin greutatea propriului corp
-clasificare in functie de:
1. pozitia nodului la nivelul gatului
-spanzurare tipica->nod in regiunea cervicala posterioara
-spanzurare atipica->alta pozitie a nodului
2. modul de suspendare a corpului in lat
-spanzurare completa->corpul complet suspendat in lat,fara sprijin cu solul
-spanzurare incompleta->corpul ia contact cu solul cu picioarele,cu genunchii,in pozitie sezanda,in pozitie culcata
-laturile prezinta aspecte variate:
1. dupa consistenta
-dure->sarma,lant
-semidure->franghie,sfoara,cablu electric,curea
-moi->esarfa,fular,cravata
-particularitati->impletituri,rugozitati->se imprima la nivelul santului de spanzurare
2. dupa latime->inguste / late
3. dupa numar->unice / multiple,cu una sau mai multe ture circulare
4. dupa modul de realizare a nodului
-lat cu nod fix->nu isi modifica diametrul prin tractiune
-lat cu nod culant->diametrul se micsoreaza prin tractiune
-clinic->autoexperientele lui Nicolae Minovici
-tulburari de vedere
-halucinatii auditive,vizuale
-senzatie de greutate in picioare
-senzatii dureroase
-ideatie rapida
-spanzurare lenta,progresiva->excitatie sexuala
-cunostinta se pierde in 15 secunde;urmeaza o perioada de liniste (20-30 secunde),apoi convulsii tonico-clonice,inconstant prolabarea limbii intre arcadele dentare
-?->erectie,ejaculare
-relaxare sfincteriana->emisie de urina si materii fecale
-moartea se produce in 4-5 minute
-mecanisme tanatogeneratoare->cele 3 mecanisme de baza + al 4-lea mecanism in anumite conditii
1. anoxia
-impingerea bazei limbii inapoi si in sus cu obstructia faringelui prin patrunderea latului intre faringe si osul hioid (spanzurarile tipice,complete)
2. tulburari circulatorii cerebrale->compresiunea oaselor gatului
-jugularele se inchid la compresiuni de 2 kg,carotidele la 3-3.5 kg iar arterele vertebrale la 16-17 kg
-pierderea starii de constienta impiedica autosalvarea->spanzurare la persoane cu traheostomie cu fixarea latului deasupra canulei
3. compresiunea sinusurilor carotidiene,nervului vag,nervului laringeu superior->inhbitia centrilor vitali
-deces foarte rapid prin stop cardio-respirator
4. luxatia coloanei cervicale cu lezare bulbara->caderea victimei din lat de la o anumita inaltime (executie->spanzurare cu trapa)
-anatomopatologic:
1. examenul extern
-leziunea caracteristica = santul de spanzurare
-reprezinta amprenta lasata de lat la nivelul gatului victimei
-zona denivelata,pergamentata,brun-galbuie,asemanatoare unui sant
-raportat la cartilajul tiroid,in spanzurarea completa,santul are pozitie superioara (1/3 superioara a gatului)
-spanzurare incompleta (esp.in pozitie culcata)->sant in regiunea mijlocie si inferioara a gatului
-directia usu.oblica ascendenta spre nod
-exceptie pozitia culcata->directie orizontala
-lat cu nod culant->sant complet,in zona nodului exista impresiunea nodului
-lat cu nod fix->sant intrerupt sau mult superficializat in zona nodului
-adancimea este inegala:
-mai profund in zona opusa nodului
-mai superficial,chiar intrerupt in zona nodului
-profunzimea depinde de tipul latului:
-lat ingust,dur->sant profund
-lat lat,moale->sant superficial
-intreruperi ale santului prin interpunerea unor obiecte moi (esarfa)
-caracter vital->infiltrate sanguine la nivelul santului si tesutului celular subcutanat,in tecile musculare,in masa musculara esp.sternocleidomastoidian,glanda tiroida,glanda submaxilara
-alte modificari:
-lividitati cadaverice in 1/2 inferioara a corpului->spanzurare in pozitie verticala
-hemoragii subconjunctivale->staza cefalica
-inconstant prolabarea limbii intre arcadele dentare
-leziuni traumatice->echimoze,escoriatii pe partile proeminente datorita lovirii de corpuri dure invecinate in cursul convulsiei
-modificari generale de asfixie
2. examenul intern
-ruperi ale cartilajelor laringiene esp.cartilajul tiroid
-fracturi ale coarnelor osului hioid
-luxatii ale coloanei cervicale
-la nivelul carotidei:
-leziuni ale intimei->rupturi transversale
-infiltrate sanguine in adventice in zona corespunzatoare compresiunilor laterale
-forme judiciare:
1. suicid->cel mai frecvent;frecventa mai mare la ?
2. accident->alpinisti,copii,spanzurare gradata in scop de masturbare->spanzurari sexopatice autoerotice
3. omor->foarte rar
-persoane in imposibilitate de a se apara->copii mici,paralitici
4. incercari de disimulare a unui omor->in caz de strangulare cu latul sau cu mana
-santul de spanzurare nu are caracter vital
Strangularea
1. strangularea cu latul = compresiunea gatului cu ajutorul unui lat care se strange progresiv
-exista 2 forme:
-strangulare completa->latul comprima complet gatul,fiind fixat usu.prin nod
-strangulare incompleta->latul comprima regiunea cervicala anterioara si laterala
-latul este fixat in regiunea posterioara cu mana,degetele->exista 1 punct de sprijin si 1 punct de compresiune
-tanatogeneza->cele 3 mecanisme de baza
-anatomopatologic->examenul extern al cadavrului:
-sant de strangulare orizontal,complet (strangulare completa),intrerupt in partile laterale,lipsa partea posterioara (strangulare incompleta) + escoriatii,echimoze datorita compresiunii cu degetele in partea posterioara
-santul este usu.situat in regiunea mijlocie a gatului,apoi in cea inferioara si foarte rar in regiunea superioara
-adancimea santului:
-egala (strangulare completa)
-mai mare in zona cervicala anterioara (strangulare incompleta)
-modificari generale de asfixie
-caracterul vital este dat de infiltrate sanguine in zona santului,in zona adiacenta
-leziuni traumatice de lovire,de aparare
-forma juridica:
-omucidere (aproape in exclusivitate)
-sinucidere rara->fixarea latului strans prin nod inainte de a-si pierde cunostinta
-disimulare->sant cu caracter vital / fara caracter vital
-diagnostic diferential cu santul de spanzurare:
-spanzurare->directia oblica ascendenta spre nod
-strangulare->directia orizontala
-spanzurare->profunzime inegala (mai profund in zona opusa nodului)
-strangulare->profunzime aprox.egala
-spanzurare->sant situat usu.superior
-strangulare->sant situat usu.mijlociu sau inferior
2. strangularea cu mana (sugrumarea)->compresiunea gatului cu mana agresorului
-mecanisme de producere->cele 3 mecanisme de baza
-anatomopatologic:
-in regiunea gatului (cervical anterior si lateral)->echimoze ovalare si escoriatii semilunare produse de degete
-prezenta infiltratului sanguin in partile moi ale gatului
-fracturi de os hioid si rupturi de cartilaj tiroidian
-semne de violenta pe corp
-modificari generale de asfixie pronuntate
-forma judiciara->omor in exclusivitate
Asfixia prin compresiune toraco-abdominala
-se realizeaza prin impiedicarea mecanica a miscarilor respiratorii->compresiune cu greutate de aprox.40-60 kg
-tanatogeneza:
-mecanism anoxic->blocarea miscarilor respiratorii
-evolutie indelungata a fenomenelor de anoxie->deces in 20-30 min.doar prin comprimarea toracelui
-anatomopatologic:
-leziuni traumatice de compresiune:
-fracturi costale in 2 linii
-infiltrate sanguine in partile moi toracice
-compresiuni puternice->lezari ale organelor parenchimatoase->rupturi de ficat,splina
-modificari de asfixie pronuntate datorita evolutiei indelungate
-forma judiciara:
-omucidere->poate asocia alte forme de omor
-accident->accident de munca,accident rutier
Sufocarea
= asfixia prin impiedicarea patrunderii aerului in caile respiratorii prin obstruarea orificiilor respiratorii (nas, gura)
-se poate realiza cu mana sau cu obiecte moi (perna)
-tanatogeneza->mecanism anoxic cu evolutie indelungata->deces in 5-10 minute
-anatomopatologic:
-sufocare cu mana:
-leziuni periorale si perinazale->echimoze,escoriatii produse prin compresiunea cu degetele
-infiltrate sanguine la nivelul buzelor sau endobucal datorita compresiunii pe arcadele dentare
-leziunile pot lipsi la persoanele edentate
-sufocare cu obiecte moi->aceste leziuni pot lipsi
-modificari generale de anoxie pronuntate
-semne de violenta->lupta victima -; agresor
-forma judiciara:
-omucidere (aproape in exclusivitate)->se poate asocia cu strangularea / compresiunea toraco-abdominala
-rar accident:
-epileptici->crize majore
-ebrietate avansata,coma alcoolica
Asfixia cailor respiratorii cu corpi straini
-forma judiciara->accident:
-esp.la copii mici->boabe de porumb,de fasole
-ebrietate avansata
-boli neurologice (afectarea reflexului de deglutitie)->asfixie prin bolul alimentar
-corpul strain oblitereaza:
-laringele
-traheea
-bifurcatia bronsiilor
-anatomopatologie:
-corpi straini la diferite nivele in arborele respirator
-prezenta modificarilor generale de anoxie
-tanatogeneza:
-mecanism anoxic
-mecanism neuro-reflex inhibitor cu punctul de plecare la nivelul mucoasei laringiene,traheale, bronsice
Inecul sau submersia
= asfixia produsa prin inlocuirea aerului respirator cu lichid : apa,benzina,ulei,petrol
-este suficient ca orificiile respiratorii (nas,gura) sa fie situate in mediu lichid
-tanatogeneza:
-pe primul plan sta mecanismul anoxic
-secundar:
-patrunderea apei in circulatie cu hemoliza,hemodilutie si hipervolemie->inec in apa dulce
-apa din patul vascular trece in alveole si produce anoxie->inec in apa sarata
-reflexe inhibitorii cu punct de plecare la nivelul mucoasei cailor respiratorii
-spasm glotic persistent->patrunderea lichidului in caile respiratorii
-decesul se produce in 5-6 minute
-evolutie:
1. faza preasfixica
-durata : 30 sec.-1 min.
-apnee in parte voluntara si in parte reflexa
2. dispnee inspiratorie
-durata aprox.1 min.
-consecinta hipercapniei din faza preasfixica
-se inspira si se inghite lichid
3. dispnee expiratorie
-durata : 1-2 min.
-reflex de aparare la patrunderea lichidului in caile respiratorii
4. faza convulsiva
5. pauza respiratorie
6. respiratii terminale ample->patrunde cantitatea cea mai mare de lichid in caile respiratorii
-starea de constienta se pierde in aprox.1 minut,victima coboara si se ridica la suprafata apei de cateva ori, apoi coboara la fundul apei cu fata in jos,pozitie in care ramane pana la debutul putrefactiei
-anatomopatologic:
1. modificari datorate actiunii apei->apar la orice cadavru care sta in apa indiferent de cauza mortii
-se datoresc modificarilor tegumentare ce apar datorita scufundarii in apa
-apar modificari secventiale in timp->se calculeaza timpul de stat in apa
-la contactul cu apa rece->”piele de gasca” (contractia muschilor piloerectori)
-la 3-6 ore->albirea pielii palmo-plantare
-la 3-5 zile->”mana de spalatoreasa” (tegumente albe,incretite)
-la 1-2 saptamani->detasarea pielii sub forma de lambouri
-la 3-4 saptamani->detasarea pielii la nivelul membrelor superioare si membrelor inferioare,impreuna cu fanerele->”manusa mortii”
2. modificari caracteristice inecului
-„ciuperca inecatului”->spuma alba,densa in jurul gurii si nasului,cu aspect de ciuperca,ce apare la scoaterea cadavrului din apa si dispare prin uscare in cateva ore
-lividitati pe fata,piept,membrele superioare->plutirea cadavrului cu regiunea lombara la suprafata apei prin acumularea gazelor de putrefactie in regiunea abdominala
-aspectul plamanilor:
-macroscopic:
-plamani destinsi,globulosi,umplu cavitatile pleurale
-plamanul stang acopera cordul
-santuri pe suprafata externa datorate impresiunilor costale
-la palpare->elasticitatea pierduta,amprenta digitala prezenta
-pe sectiune -> aspect uscat
-microscopic:
-alveole destinse,septe largite cu vase dilatate datorita patrunderii apei in patul vascular, alternand cu zone cu rupturi de septe alveolare->emfizem hidro-aeric
-petele lui Paltauf = petesii hemoragice la nivelul pleurei viscerale,la nivelul scizurilor
-dimensiuni mici,cu tenta albastruie si margini slab delimitate
-sange lichid,cu fluiditate ?
-tubul digestiv->cantitate mare de apa in stomac,prima portiune a intestinului subtire
-modificarile de putrefactie incep la nivelul capului->”cap de negru”
3. alte modificari
-modificari de anoxie pronuntate

-pot apare leziuni traumatice
-unele cu caracter vital->produse prin lovire de corpuri dure la caderea in apa
-altele fara caracter vital->lovire si tarare in apa curgatoare
-leziuni prin actiunea faunei acvatice,fara caracter vital (pesti carnivori)
-forma judiciara:
-accident
-rar omucidere
-sinucidere:
-legarea mainilor si picioarelor
-legarea de greutati de picioare
-incercari de disimulare a unui omor prin aruncarea victimei in apa
Leziunile si moartea prin agenti fizici
Temperaturile inalte
-asupra organismului pot avea:
-o actiune generala => hipertermie
-o actiune locala => arsuri
Hipertermia
= totalitatea manifestarilor patologice consecutive expunerii intregului organism la temperaturi ridicate
-? temperaturii in mediul ambiant produce:
-in prima etapa organismul se adapteaza:
-intensificarea termolizei prin vasodilatatie cutanata si hipersecretie sudorala
-reducerea termogenezei prin ? proceselor metabolice
-in a 2-a etapa mecanismele de adaptare sunt depasite->acumulare treptata de caldura->sdr. hipertermic
-in practica apare ca accident->conditii industriale la persoanele ce lucreaza in spatii supraincalzite si umede
-accidentele sunt favorizate de :
-umiditatea ? a aerului
-atmosfera inchisa lipsita de curenti de aer
-imbracaminte calda
-starea de oboseala
-boli organice
-alcool
-clinic:
-facies vultuos
-manifestari digestive : greturi,varsaturi
-iritabilitate
-? atentiei
-? TA
-lipotimii
-treptat apar semnele de deshidratare
-in forma grava->soc caloric->poate evolua spre coma si deces
-usu.daca temperatura corpului > 42°C->coma->deces
-anatomopatologic:
-decesul prin hipertermie determina manifestari necaracteristice:
-staza generalizata
-rigiditate cadaverica precoce
-racirea tardiva a cadavrului
-focare hemoragice : meningo-cerebrale,pulmonare,suprarenaliene

Arsurile
-sunt determinate de actiunea locala a temperaturii ?
-produse de :
-flacara
-gaze incandescente
-vapori supraincalziti
-corpuri solide supraincalzite / incandescente
-lichide fierbinti
-metale topite
-dupa intensitatea lor si aspectele morfologice exista 4 grade de arsura:
1. gradul I->eritem local + tumefiere si durere locala
-dispar in aprox.2 zile fara urma
-pot deveni mortale cand intereseaza 2/3 din suprafata corporala
-pe cadavre,arsurile de gr.I dispar->nu se recunosc pe cadavru
2. gradul II->flictene
-continut lichidian sero-citrin bogat in proteine,leucocite,fibrina
-continut ? de proteine->Rivalta (+) = element de reactie vitala
-vindecare in aprox.1-2 saptamani,fara cicatrici
-uneori usoara hiperpigmentatie locala care va disparea
-mortale daca afecteaza 1/2 din suprafata
-pe cadavru pot ridica probleme de diagnostic diferential cu flictene de putrefactie->Rivalta (-)
3. gradul III->necroze tegumentare
-evolueaza cu ulceratii si escare
-vindecare foarte lenta cu aparitia de cicatrici,adeseori cheloide
-pot deveni mortale cand intereseaza 1/3 din suprafata corporala
4. gradul IV->carbonizare
-arsura profunda,distrugere de tesuturi moi pana la calcinarea oaselor
-tesuturile carbonizate sunt dure,cu fisuri adanci cu infiltrate sanguinolente marginale
-prin coagularea proteinelor musculare->retractia musculaturii membrelor->”pozitie de boxeur”
-carbonizarea prin distructie tisulara si deshidratare masiva determina ? greutatii tesuturilor afectate->? greutatea corporala
-temperaturi foarte ? si care actioneaza timp indelungat->distructia totala a corpului

-dintii si oasele sunt ultimele care se distrug
-incinerarea totala a unui adult->6 kg cenusa
-manifestarile generale ale arsurilor depind de:
-extinderea si gradul arsurii
-localizare->cele mai grave in zonele cu inervare bogata (maini,fata)
-varsta extrema (copii,varstnici)
-natura agentului termic
-starea organismului->patologie preexistenta (esp.boli hepatice / renale)
-in cazurile grave decesul se produce prin:
-soc combustional
-soc toxic
-complicatii septice
-socul combustional->dupa producerea arsurilor grave evolutia presupune 3 etape:
1. soc primar (soc algic + soc hipovolemic)
-este de tip neurologic,determinat de stimularea supraliminala a receptorilor din pielea lezata cu inhibarea centrilor nervosi (soc algic)
-experimental si terapeutic socul este atenuat prin anestezie
-parcurge o faza compensata,apoi urmeaza faza decompensata
-dureaza2-3 ore si este urmat de un soc secundar (plasmatic) = soc hipovolemic->determinat de pierderea masiva de plasma la nivelul suprafetelor arse
2. dupa 5-6 zile de la arsura,datorita absorbtiei unor substante denaturate cu efect toxic->sdr.toxic->deces prin fenomene de insuficienta hepato-renala
3. evolutia arsurii este agravata de complicatiile septice (soc toxico-septic),foarte frecvente si greu de prevenit->deces toxico-septic
-anatomopatologie->variaza in functie de faza de evolutie in care se instaleaza decesul si de intensitatea si localizarea arsurilor
-examenul extern al cadavrului->arsuri de diferite grade (cele de gr.I dispar de pe cadavru)
-examenul intern al cadavrului:
-staza viscerala generalizata
-edem cerebral pronuntat
-focare hemoragice meningo-cerebrale,pulmonare
-modificari distrofice->ficat,inima,rinichi
-ulcere gastro-duodenale de stress (ulcere Curling)
-rinichi->rinichi de soc in caz de deces prin soc toxico-septic
-expertiza medico-legala:
1. stabilirea gradului de arsura->leziuni caracteristice
2. tipul de agent termic care a produs arsurile
-flacara->arsuri cu mers ascendent,cu arderea parului,depozite de funingine,fum
-lichide fierbinti->arsuri descendente,fara arderea parului dar uneori caderea firului de par (uneori linie neta de demarcatie)
-corpuri incandescente->arsuri limitate,foarte profunde,gravitate mare
3. stabilirea caracterului vital al arsurilor -> arsuri in cursul vietii sau postmortem
-reactia Rivalta (+) la lichidul de flictena
-prezenta reactiei inflamatorii la nivelul escarelor
-depozite de funingine,fum in caile respiratorii
-prezenta COHb in sange->persoana a murit in focarul de incendiu
4. stabilirea cauzei mortii
-soc combustional
-soc toxic
-soc septic
5. identificarea cadavrului->carbonizari extinse
-amprenta genetica->Bucuresti,Craiova (UMF)
-caracter orientativ->fragmente scheletice,dantura,obiecte metalice apartinand victimei
-forme medico-legale:
1. accidente->casnice / profesionale
-frecvente la copii,epileptici,persoane in stare de ebrietate (de la tigara)
2. sinucideri->foarte rare,aprinderea substantelor inflamabile aruncate pe corp
3. omuciderea
-foarte rara
4. disimularea altui omor prin incendierea cadavrului
Temperaturile joase
-pot avea actiune generala->hipotermie (refrigeratie)
-pot avea actiune locala->degeraturi
Refrigeratia (hipotermia)
= toate modificarile patologice survenite datorita expunerii intregului organism la temperaturi ?
-fata de actiunea frigului,organismul se apara prin ? pierderii de caldura (vasoconstrictie cutanata) si prin intensificarea producerii de caldura prin frisoane si intensificarea proceselor metabolice
-depasirea acestor mecanisme adaptative->? progresiva a temperaturii corpului,care sub anumite limite este incompatibila cu viata
-hipotermia este favorizata de:
-asocierea frigului cu vantul si umiditatea
-imbracamintea defectuoasa
-starea de ebrietate
-inanitie
-starea de oboseala
-stari patologice preexistente->hematologice (anemii),boli cardio-vasculare,endocrine
-varsta extrema
-clinic:
1. faza reactiva (de aparare)
-frisoane
-tahicardie
-tahipnee
-? moderata a TA
2. temperatura corpului = 30-32°C->faza letargica
-bradicardie
-aritmie cardiaca
-bradipnee
-astenie
-adinamie
-somnolenta
-uneori euforie
3. temperatura corpului = 27=31°C->stare de coma
4. temperatura corpului = 20-24°C->deces prin:
-fibrilatie ventriculara
-stop cardiac
-anatomopatologie:
1. examenul extern al cadavrului
-lividitati cadaverice rosii-vii
-rigiditate pronuntata->cadavru dur,lemnos
-dupa dezghetare rigiditatea dispare rapid,putrefactie rapida
2. examenul intern al cadavrului
-staza viscerala generalizata
-sange->tenta rosie-vie;datorita hemolizei rapide dupa dezghetare->endocardul,intima vaselor mari, mucoasa cailor respiratorii->culoare visiniu-murdar
-modificari caracteristice->petesii hemoragice pe mucoasa gastrica de culoare cafenie,cu diametru de cativa mm->petele Vasnevski
-microscopie:
-modificari degenerative neuronale in:
-sistemul nervos central si ganglionii simpatici
-sistemul excitoconductor al inimii
-fragmentari de fibre miocardice (tahicardie foarte marcata)
-disparitia glicogenului hepatic
-frecvent postmortal->disjunctia suturilor craniene prin ? in volum a creierului prin congelare
-dg.diferential cu fracturile craniene (disjunctia suturilor):
-infiltrate sanguinolente prezente->fracturi
-infiltrate sanguinolente absente->fenomene postmortem
-forma judiciara:
1. accident->alpinisti,copii
2. sinucidere->foarte rara->psihopati,alcoolici
3. omor->foarte rar->persoane in imposibilitatea de a se apara
Degeraturi
-determinate de actiunea locala a temperaturii ?
-leziuni de gravitate variabila
-cele mai expuse sunt extremitatile : degete,nas,pavilionul urechii
-clasificare dupa gravitate si morfologie:
1. grad I->eritem cu tenta violacee
-initial dureros
-apoi insensibil->paralizia filetelor nervoase senzitive
-dispare pe cadavru
2. grad II->flictene cu lichid clar sau usor hemoragic
-spargerea flictenelor->aparitia tesutului mortificat de culoare cenusie
3. grad III->leziuni necrotice ale pielii ce evolueaza asemanator unor ulceratii atone
4. grad IV->gangrena uscata,apoi gangrena umeda
-microscopia zonei degerate:
-tromboze vasculare esp.pe vene
-modificari de endarterita obliteranta pe arterele mici si mijlocii
-degenerescenta tecii de mielina a filetelor nervoase
-modificari distrofice in fibrele musculare scheletice->modificari distrofice biochimice (distrofie hialina)
-in timp apar focare necrotice
-complicatii:
1. precoce->soc,infectie
2. tardive
-leziuni cutanate->atrofia,ulceratii atone,hiperkeratoza
-leziuni musculare atrofice
-osteoporoza
-leziuni vasculare:
-endarterita obliteranta
-tromboflebite
-leziuni nervoase->tulburari de sensibilitate si trofice