Studiul a comparat performanta a 47 adolescenti si adulti cu sindromul Williams intr-o actiune de recunoastere a chipurilor. Folosind paradigma lui Tanaka si a colegilor sai, am descoperit ca desi performanta pe de-a intregul a fost mai scazuta la participanti cu sindromul Williams, ambele grupuri au aratat aceeasi perfomanta in conditii diferite. Ambele grupuri au avut performante semnif icant mai bune pe de-a intregul decat pe parti izolate ale testului pentru chipuri normale,'dar nu pentru cele inversate. Avantajul in situatia normala e evident pentru faptul ca oameni cu sindromul Williams decodeaza si recunosc fete holistic in acelasi mod in care functioneaza controale normale, sugerand folosirea unui acelasi mecanism de recunoastere. Aceste descoperiri cotrazic rapoarte anterioare in literatura de specialitate ca oameni cu sindromul Williams proceseaza chipuri intr-un mod anormal. c2j14jy
Sindromul Williams e o anomalie neurologica bazata genetic care a captat interesul cercetatorilor neuro-cognitivi din cauza modelului ciudat si izbitor care este caracteristic indivizilor cu acest sindrom. Punctele tari relative in memoria auditiva de scurta durata si in limbaj o data cu deficite profunde in abilitatile constructive visualo-spatiale definesc fenotipul cognitiv. Desi nivelul de suprafata se afla in spatiul inchis al retardarii mentale, in cazul recunoasterii visualo-spatiale a domeniului chipului, abilitatile par sa fie relative pastrate in sindromul Williams. Teste ca "Testul Benton al recunoasterii faciale" si "testul de memorie si comportament Rivermead", oameni cu WMS au avut performante normale si mai bune decat controlul varstei mentale. Scopul acestui studiu a fost sa se adreseze acestui aparent paradox in ceea ce priveste abilitatile de recunoastere a fetei in sindromul Williams:este posibil sa fii bun la recunoasterea fetelor folosind mecanisme anormale de procesare?
Exista un acord general cum ca abilitatea noastra de a recunoaste si a discrimina fete atat de usor reprezinta una dintre cele mai remarcabile dintre abilitatile umane si depinde de mecanisme specifice cognitive si neurale. Fetele sunt decodate holistic mai repede prin modele locale. Fetele sunt decodate dupa reprezentari banale ale intregului decat dupa componentele lor. A fost demonstrat ca acest mecanism este redus atunci cand chipurile sunt prezentate in orientare inversa, deoarece inversarea distruge configuratia asteptata a fetei. Desi performantele copiilor de a procesa un chip creste o data cu varsta, exista dovezi in folosirea fetelor inversate si alte paradigme conform carora chiar si copii mici proceseaza fete holistic.
Tanaka si colegii sai au introdus o metoda partiala, care a fost menita sa operationalizeze distinctia dintre procesarea holistica si cea bazata pe componentele unui chip. In procedura intreaga, un stimul-mostra a fetei este expus, urmat de doua tipuri de teste de recunoastere. In testarea intreaga, fata mostra si o fata ce era diferita de mostra printr-o singura caracteristica au fost prezentate.Alternativ, in conditiile testului partial, o caracteristica a fetei-mostra si a celeilalte sunt prezentate. Logica metodei intregi este ca fete normale sunt procesate holistic, caracteristicile individuale a unei fete vor fi mai usor recunoscute in contextul fetei intregi in care au fost educati decat izolat, dar si ca orice avantaj in procesarea holistica nu ar fi operativ pentru stimuli intregi sau partiali prezentati in orientare inversa. Folosind aceasta metoda, Tanaka si colegii sai au descoperit ca adulti si copii de pana la 6 ani au un avantaj pentru testul fetelor drepte dar nu pentru cele inversate. Joseph si Tanaka au adaptat cu succes metoda intreaga de a cerceta recunoasterea fetelor la copii cu autism. Ei au descoperit ca copii cu autism arata avantaje in procesarea holistica atunci cand recunoasterea faciala depinde de gura, dar nu cand depinde de zona ochilor. Studiul lor a demonstrat ca metoda intreaga e normala pentru identificarea mecanismelor de recunoastere a fetelor normale si aberante.
Oameni cu WMS lucreaza in limitele normale de performanta pentru teste standardizate de recunoastere a fetelor, de clasificare si de memorie. A fost sugerat de un numar de cercetatori faptul ca ei nu proceseaza fete holistic. De exemplu, in critica recenta asupra recunoasterii fetei in anomalii de crestere, Elgar si Campbel afirma "performante relative bune in discriminarea faciala in sindromul WMS sunt obtinute la fel ca la suferinzii de autism". Karmiloff-Smith concluzioneaza ca "sindromul WMS de procesare faciala nu este intact si se dezvolta diferit"
Karmiloff-Smith Ie-a dat unui grup de 10 adolescenti si adulti cu WMS testul Benton. Apoi Ie-a prezentat cateva dintre fetele de test in orientare inversa, si a intrebat participantii cum si-au amintit fetele. Intr-un experiment urmator cu aceeasi participanti. Ie-a administrat un test computerizat de procesare a fetelor construit de Campbel pentru copii cu varste intre 4 si 10 ani. Karmiloff-Smith a demostrat astfel ca participantii cu WMS au fost doar putin deranjati de inversarea orientarii si s-au adresat caracteristicilor cand au fost intrebati cum au tinut minte fetele. De asemenea, in urma celui de-al doilea experiment, a sugerat ca participantii cu WMS erau deranjati de itemurile testului decat de procesarea configurata. Este dificil sa evaluam studiul, deoarece putine obiective. Karmiloff-Smith a recunoscut natura preliminara a studiului ei, care includea un numar foarte mic de participanti cu WMS care variau foarte mult si ca varsta, si ca IQ.
Un al doilea experiment asupra recunoasterii faciale a fost condos de Deruelle. El a comparat 12 participanti cu WMS de la 7 si pana la 23 de ani, in doua grupe, una in comformitate cu varsta si cealalta in functie de varsta mentala, in aceleasi studii discriminatorii in care fetele si casele au fost prezentate in orientare normala sau inversata. Toata grupurile au facut relativ mai multe erori in fete inversate decat pentru case, si pentru grupurile de control aceasta a fost dovedita printr-o interactionare semnificanta intre tipul stimulului si orientare. Interactiunea nu a atins semnificanta statistica pentru participantii cu WMS, dar datele pentru grupul cu WMS arata ca diferenta majora in greseli pentru fete inversate in comparatie cu cele normale a fost mai mare decat in ceea ce priveste casele inversate, si aceasta diferenta pentru fete a fost mai mare pentru grupul cu WMS decat pentru controalele de aceeasi varsta. Astfel, datele obtinute din acest studiu au prezis daca participantii foloseau o metoda holistica de procesare. Lipsa unui efect statistic semnif icant nu este surprinzator datorita numarului mic de participanti, care variau in varsta si nivel de abilitati. Este dubios faptul ca a existat suficienta putere statistica pentru a detecta un efect semnif icant din acest grup de participanti. Autorii conclud, prin urmare, ca participantii cu WMS "sunt incapabili sa decodeze fete prin caracteristici locale". Luate impreuna, nici unul dintre aceste studii nu ofera suport convingator pentru ideea ca oamenii cu WMS proceseaza fete intr-un mod aberant sau atipic.
In lumina acestora, am fost surprinsi sa aflam de afirmatii in urma carora recunoasterea faciala la oameni cu WMS depinde de mecanisme anormale care proceseaza informatii de caracteristici. Studiul nostru a fost desemnat sa exploreze problema referitoare la modul in care oameni cu WMS recunosc fetele folosind o metodologie mult mai riguroasa si mai sensibila. Ne adresam slabiciunilor metodologice de dinainte prin testarea directa daca oameni cu WMS proceseaza fete folosind mecanisme holistice sau de caracteristica. Am inclus un grup mare de adolescenti si adulti cu WMS si am folosit metoda intreaga folosita de Tanaka. In aceasta paradigma, diferente de acuratete intre conditiile intregi si partiale poate fi interpretata ca dovada pentru folosirea mecanismelor holistice in recunoasterea faciala. Am folosit aceiasi stimuli folositi de Tanaka si Joseph deoarece au avut succes in investigarea procesarii faciale la indivizi cu autism, o anomalie diferita de dezvolatare, comparata cu WMS.
2.Metode
2.1 Participanti
Participantii din acest studio au inclus 47 adolescenti si adulti cu WMS (28 femei si 19 barbati) intre varstele 12 si 36, care au fost recrutati prin Asociatia Sindromului Williams. Diagnosticul cu sindromul WMS a fost confirmat pentru toti participantii de catre un genetician si de testul FISH. 4 adolescenti aditionali cu WMS au fost exclusi datorita inabilitatii de a se concentra si de a termina sarcina, sau datorita apasarii aceluiasi buton de-a lungul experimentului cand trebuiau sa decida. Controale intre varstele 12 si 37 de ani au fost testate, dar 42 au fost exclusi deoarece nota finala la testul de IQ au fost cu mult sub sau peste medie. Controalele care au ramas, 39, erau de aceeasi varsta cu participantii cu WMS.
Toti participantii au primit testul scurt de inteligenta Kauf man si testul de vocabulary Peabody pentru a determina IQ-ul si abilitatile verbale. Abilitatile visualo-spatiale au fost masurate folosind subtestul de la WASI(scara abreviata de inteligenta Wechsler). Participantilor li s-a administrat forma scurta a testului de recunoastere faciala Benton.
2.2 Materiale
Stimulii faciali erau aceeasi cu cei folositi de Tanaka 2003 si Joseph, care au fost construiti din poze la scara gri, digitale reprezentand copii de varsta scolara pozand cu o expresie neutra. Software-ul Adobe Photoshop a fost folosit sa creeze 12 fete-tinta din conturul unui copil, ochii altuia, nasul aluia si buzele unui de-al patrulea copil. Trei fete de folie au fost create pentru fiecare dintre cele 12 chipuri tinta prin inlocuirea fie a ochilor, fie buzelor, fie a nasului fetei tinta cu caracteristici corespunzatoare adintr-o poza nefolosita. Fetele astfel compuse au fost folosite pentru a asigura naturaletea fetelor create. Participantii au fost testati individual. Stimulii au fost prezentati pe un laptop. Raspunsurile au fost inregistrate folosind cutia Cedrus 410. Toti participantii au trecut printr-un training cu un stimul non-facial pentru a se asigura ca au inteles formatul testului si folosirea butoanelor de raspuns. Training-ul a inclus o serie de proceduri in care un desen liniar al unui obiect aparea pentru inspectie, urmat de o prezentare a unei perechi-tinta de folie, reprezentand acelasi desen, nu identic cu desenul liniar al aceluiasi obiect. Stimuli din training au fost manipulati la fel ca pentru stimuli de test. Feedback-ul a fost dat in timpul training-ului pentru a asigura intelegerea procedurilor de catre participanti.
Urmand procedura de training, participantii au fost rugati sa priveasca cu atentie fiecare fata care Ie-a fost prezentata. Pentru fiecare segment, un stimul facial intreg Ie-a fost prezentat pentru 3,5 secunde, urmat imediat de un test de recunoastere cu dubla alegere. In conditiile testului facial intreg, participantii au vazut fata-tinta originala expusa pe o fata-folie care diferea printr-o singura caracteristica. In partea izolata al testului, numai caracteristica prin care fata-tinta si ea de folie difereau a fost prezentata. Participantii au fost instruiti sa selecteze fata sau partea fetei care se potrivea cel mai bine cu fata pe are tocmai au vazut-o, apasand butonul corespunzator cu locatia alegerii lor de pe ecran. Stimulii ramaneau pe ecran pana la 8 secunde si dispareau in moment ce raspunsul era dat, urmat de o secunda de ecran gol inainte ca urmatorul stimul sa fie prezentat.
Sase fete normale si sase inverse au fost prezentate in conditii de test pentru fiecare dintre cele trei caracteristici, rezultand 72 proceduri. In conditiile inverse, fete-tinta intregi au fost prezentate in ordine inversa. Setul de sase fete care au fost prezentate in conditii normale pentru jumatate dintre participanti au fost prezentate in ordine inversa pentru cealalata jumatate si viceversa. Ordinea prezentarilor stimulilor a fost randomizata pentru tipul testului, pentru orientare si caracteristica, atragand atentia la faptul ca aceeasi fata-tinta nu a fost testata mai mult de o data, si aceeasi caracteristica nu a fost testata mai mult de doua ori. Pozitia raspunsului corect a fost contrabalansat. Testarea a fost administrata in parti de 24 de proceduri. Participantilor Ie-a fost data posibilitatea de a se odihni intre partile testului.
3. Rezultate
Tabelul 2 prezinta media numerelor si procentelor de raspunsuri corecte pentru fiecare grup in aceleasi conditii. Analizele preliminarii ale datelor nu au arata efecte semnificante datorita sexului sau varstei participantilor si nu au fost incluse in analize ulterioare. Un model ANOVA cu grupuri ca cele dintre factorul de subiect si orientare, tipul de test si caracteristica asa cum masuratori repetate a factorilor au fost conduse pe numarul raspunsurilor corecte. Desi acuratetea intreaga a fost mai buna in grupul de control decat in grupul WMS, cele doua grupuri au interactionat similar, in urma lipsei de interactiune samnif icanta intre gurpuri.
Pentru a examina in continuare modelele specifice in performanta intregului grup, masuri ANOVA repetate cu orientare, tipul de test si caracteristica ca la factorii de subiect au fost conduse pentru fiecare grup separat. De interes major a fost prezenta unei interactiuni semnificante intre orientare si tipul de test pentru fiecare grup. Analiza interactiunii a indicat ca ambele grupuri au avut mai multa acuratete in recunoasterea intregii fete-tinta decat in parti isolate pentru fete normale, si nu pentru cele inverse. Un avantaj in conditiile normale, si nu inverse e de asteptat sa rezulte cand fetele sunt procesate holistic. Astfel, cand fetele au fost prezentate in orientare normala, participantii cu WMS au lucrat semnificant mai bine cu fete intregi decat cu parti izolate ale fetei, la fel ca si controale normale. Nu a existat diferenta in acuratete intre fata intreaga si parti diferite pentru fiecare grup atunci cand stimulii au fost inversati.
Un efect puternic de inversiune a fost observat de asemenea in performanta ambelor grupuri in conditiile fetei intregi, indicat de un efect semnificant de orientare pentru grupul WMS. Comparatiile au aratat ca performanta a fost semnificant redusa atunci cand stimulii faciali intregi au fost prezentati intorsi, pentru ambele grupuri. Efectul de inversiune este considerat a fi o masura indirecta a procesului holistic, alaturi de rezultatele directe gasite pentru ambele grupuiri cand sunt prezentate cu stimuli normali.
Diferente de acuratete au fost gasite la ambele grupuri ca o functie a caracteristicii faciale de care depinde recunoasterea, in mod special pentru fete prezentate in orientare normala. Aceasta a fost confirmata analizand interactiunea semnif icanta intre orientare si caracteristica care fost obtinuta in teste ANOVA conduse separate pe fiecare grup, descrisa mai sus. Pentru controale, orientarea pentru interactiunea caracteristicilor a fost semnificanta, in timp ce pentru grupul cu WMS interactiunea atingea semnificantul. Participantii cu WMS au cu nasul. Pentru controale, acuratetea era consistent mai buna cand recunoasterea depindea de ochi decat cand depindea de celelalte doua caracteristici prezentate. La fel si cand recunoasterea depindea de gura in comparative cu nas, pentru stimuli prezentati in conditii normale. Nu a existat diferenta semnificanta in acuratete intre caracteristici cand stimuli au fost prezentati in ordine inversata pentru fiecare grup.
Pentru a cerceta relatii posibile intre acuratetea procesarii fetelor si alte abilitati cognitive sau varsta, am determinat relatii intre masuratori standardizate si experimentale. Aceste analize nu au aratat corelatii semnif icante pentru grupul cu WMS intre rezultate pentru masuratori experimentale asupra procesarii faciale si a varstei, IQ, sau performanta la testul de design. Rezultatele la testul Benton au fost corelate cu acuratete aproximativa si cu performanta in conditiile fetei normale. Un model similar de corelatii a fost gasit pentru grupul de control. Astfel, masuratorile standardizate de functionare cognitiva sau varsta nu au fost corelate semnificant cu masuratorile experimentale de procesare. Corelatii moderate pozitive au fost gasite de rezultatele testului Benton si performanta procesarii faciale in conditii normale, cand recunoasterea depindea de ochi.
4. Discutii
Acest studiu a fost destinat sa testeze daca oamenii cu WMS proceseaza fete holistic, folosind acelasi mecanism care a fost identificat la copii si adulti fara nici o anomalie. Folosind paradigma partial-intreg a lui Tanaka, am descoperit ca adolescenti si adulti cu WMS au aratat avantaje pentru chipuri intregi normale, dar nu pentru cele inversate, un model care a existat pentru fiecare dintre chipurile testate. Acest model de descoperiri ofera dovezi puternice pentru ideea ca oamenii cu WMS proceseaza fete normal. Corelatiile semnif icante obtinute intre performante la experimente si la testul standardizat de recunoastere a fetelor Benton sugereaza ca oamenii cu WMS au abilitati in recunoasterea fetelor deoarece ei folosesc mecanisme specializate care depind de procesarea holistica a fetelor.
Aceste descoperiri contrazic rapoarte anterioare in literatura de specialitate ca oamenii cu WMS proceseaza fete anormal, bazandu-se pe caracteristici locale, si nu prin reprezentari holistice. Afirmatiile referitoare la procesarea fetelor anormal in WMS erau bazate pe studii care erau metodologic slabe, si nu depindeau de paradigme facute special pentru a testa daca participantii proceseaza fete holistic. Desi exista limitari asupra acestor studii, exista o idee foarte raspandita aratand ca procesarea fetelor este anormala in WMS.
Afirmatii similare au fost facute referitor la cateva sisteme cognitive in WMS, incluzand limbaj, teoria mintii si cognitie visualo-spatiala. Rapoarte anterioare despre abilitatile lingvistice remarcabile ale oamenilor cu WMS au fost temperate de mai recente studii sugerand ca talentul la gramatica este comensurat de nivelul lor cognitiv, si nu superior. Desi exista idei ce afirma contrarul, nu exista dovezi la faptul ca copii cu WMS isi insusesc limba in mod diferit fata de alti copii, desi ei pot ramane in urma in rostirea primului cuvant sau primei fraze, asa cum e de asteptat in retardare mentala. La fel, in domeniul teoriei mintii, un raport publicat concluzioneaza ca WMS implica „o insula de abilitati relativ prezervate". Studii mai recente, care au inclus grupuri de control similare ca varsta, au descoperit ca copiii si adolescentii cu WMS nu sunt diferiti fata de altii cu retardare mentala la actiuni standard, concepte legate de teorii false.
In contrast cu limbajul, teoria mintii si recunoasterea fetei, copii si adulti arata dificultati profunde in actiuni ce implica abilitati visualo-spatiale. A fost sugerat ca oamenii cu WMS sunt atat de pusi in dificultate in actiuni visualo-spatiale penmtru ca ei proceseaza informatiile intr-un mod anormal. Bazat pe performanta lor la desen si la alte actiuni visualo-spatiale constructive, Bellugi si colegii ei au aratat ca in loc sa se ocupe de aspectele globale si locale ale unei reprezentari spatiale, oamenii cu WMS se ocupa exclusiv de elementele locale individuale, si ignora aranjamentul global pe de-a intregul, avand un ecou in teoriile facute despre procesarea fetelor atipica. Folosind o paradigma care este sensibila la procesarea globala a aranjamentelor spatiale, Pani, Mervis si Robinson au descoperit ca adultii cu WMS arata acelasi model de performanta si timpi de raspuns ca si controale normale, un model care a confirmat abilitatea lor de a se ocupa de caracteristicile globale ale unui aranjament stimul. Mai recent, Hoffman, Landau si Pagani au analizat modul in care copiii cu WMS rezolva actiuni complexe visualo-spatiale folosind fixatia oculara si modele de erori. Acesti copii cu WMS au fost blocati semnificant la actiuni complexe; aceasta a fost din cauza ca ei se bazau pe procese executive ineficiente si reprezentari spatiale dificitare, dar nu a existat dovada de organizare anormala a mecanismelor cognitive.
Astfel, in urma unei retele de studii de cercetare si sisteme cognitive, au existat numeroase teorii facute despre WMS de catre cercetatori apartinand unor campuri diferite de teorie, multe dintre care nu au tinut dupa de dezvoltare, sa se cerceteze cognitia in WMS la aceleasi standarde cu acele ale altor cercetatori cognitivi. Prea des, studiile se ocupa de un numar foarte mic de participanti cu WMS care difera foarte mult in varsta si nivel de IQ, si grupuri de comparatie apropiati in varsta si nivel de IQ nu au fost inclusi. Multe studii nu au implicat actiuni experimentale sau paradigme trase din stiinta cognitiva contemporara care este mai sensibila in elucidarea mecanismului care subliniaza performanta intr-un domeniu cognitiv particular, si care. e mai potrivita pentru folosirea la o populatie care sufera de retardare mentala usoara, pana la moderata. Cercetarile asupra WMS mai au multe lucruri sa ne arate despre modalitataea de organizare a sistemelor cognitive, dar pot face aceasta doar daca cercetarea este facuta intr-un mod riguros metodologic.
In acest studiu, am prezentat dovezi referitoare la faptul ca adolescenti si adulti cu WMS proceseaza fetele holostic, si nu intr-un mod aberant. Dovezile noastre sunt bazate pe modelul de performanta in diferite conditii incluse in experimentul nostru. Participantii cu WMS si grupul de control au fost capabili sa recunoasca caracteristici faciale normale cand au fost prezentate in conditiile fetelor intregi, in comparatie cu prezentarea carcteristicilor individuale, dar acest avantaj pentru fetele intregi a disparut atunci cand stimulii faciali au fost prezentati in ordine inversa. Ambele grupuri au avut performante bune la ochi, desi aceasta nu a atins semnificanta pentru grupul cu WMS. Acest model de performanta contrasteaza cu performanta adolescentilor tineri cu autism, care ofera dovezi pentru procesare holistica numai cand recunosterea depinde de gura, si arata procesare aberanta a ochilor in comparatie cu alte regiuni ale fetei. Aceste date, bazate pe aceiasi stimuli si aceleasi paradigme folosite in studiul nostru, sugereaza ca oamenii cu autism proceseaza fetele destul de diferit fata de oamenii cu WMS, contrazicand concluziile trase de catre Elgar si Campbell (2001).
Desi participantii cu WMS au aratat aceleasi modele de performanta in conditii diferite de experiment, nivelul lor de performanta pe de-a intregul a fost semnificant mai scazut decat contoarele de aceeasi varsta. Atribuim aceasta dificultatilor generale cognitive care sunt caracteristice sindromului WMS, tinand cont ca majoritatea, dar nu toti, participantii nostri cu WMS au note IQ din aria usoara pana la moderata de retardare. Desi majoritatea participantilor cu WMS au actionat in aria normala a testului Benton, experimentul nostru a fost mult mai provocator, datorita faptului ca actiunea de recunoastere cerea alegerea dintre stimul dif erand intr-o singura caracteristica cu o scurta perioada de raspuns. In aceasta actiune mai dificila, nu este surprinzator faptul ca oamenii ca retardare mentala ar avea dificultati in mentinerea atentiei si in performanta la niveluri inalte de acuratete intr-o arie larga de testari.
Descoperirile acestui studiu aduc suport ideii ca recunoasterea fetei este o abilitate visualo-spatiala relativ pastrata in adolescenti si adulti cu WMS. Ele complementeaza cercetari recente care arata ca adolescenti cu WMS au, de asemenea, o perceptie intacta asupra miscarii biologice, intr-o actiune care arata integrarea spatiala a miscarii semnalelor punctiforme de lumina intr-un percept unitar al figurii umane. In ciuda dificultatii lor vizualo-spatiale, oamenii cu WMS sunt scutiti selectiv in acele componente ale procesarii informatiei vizuale care implica stimuli sociali semnificanti - fete si miscari biologice. Aceasta scutire selectiva poate fi legata de atentia ciudat de puternica si interesul asupra altor oameni aratat de bebelusi si copii cu WMS, care sunt caracteristici de baza ale acestei anomalii.
Studiul nostru nu ofera dovezi asupra modului in care abilitatile de recunoastere a fetelor se dezvolta la oameni cu WMS, desi nu este posibil ca diferentele de timp pe care bebelusii cu WMS ii petrec privind chipuri sa duca la dezvoltare aberanta. Cercetari recenta asupra WMS, la fel ca si asupra altor anomalii de dezvoltare neurologica, sugereaza ca exista mult mai multa deviere in procesele de dezvoltare si organizari neuro-cognitive la oameni cu anomalii genetice decat a fost aratat in literatura de specialitate. Profilurile gasite in WMS in scutirea cognitiva ofera viziuni de interior importante in arhitectura sistemelor cognitive. Cercetari viitoare in baza neuro-biologica ale acestor profiluri unice in perceptia vizuala si in alte domenii cognitive in WMS si alte anomalii genetice au potentialul de a oferi perspective unice in domeniul neuro-stiintei cognitive.