g4q8qe
DISPNEEA
Lipsa de aer, dificultate in respiratie
Cauze : cardiace, respiratorii, efort fizic la persoane sanatoase
Dispnee: la efort, de repaus
NYHA: 4 stadii ale dispneei
Fara
La eforturi fizice mari
La eforturi fizice usoare
La repaus
Dispneea in IVStg (astm cardiac): creste presiunea in AS si in capilarele pulmonare? edem interstitial si alveolar? creste efortul necesar respiratiei
De obicei apare si tahipnee
ORTOPNEEA
Forma de dispnee care apare cand bolnavul sta culcat
Pozitia culcata produce redistribuirea sangelui, cu cresterea Vol sanguin central si pulmonar
Si o presiune a diafragmului prin continutul abdominal
Creste dificultatea de a respira
Bolnavul compenseaza prin ridicare in sezut si perne la spate
DISPNEEA PAROXISTICA NOCTURNA
Cand se acumuleaza lichid in plamani in timpul noptii
Mecanismul ca si pentru ortopnee, dar in somn senzoriul este deprimat si se acumuleaza lichid important in alveole si interstitiu
Bolnavul se trezeste, incearca sa respire, se lupta sa respire, se ridica din pat, pe marginea patului sau la fereastra, deschide fereastra
Initial DPN se termina spontan
EDEMUL PULMONAR ACUT
Apare wheezing (respiratie suieratoare) prin edem bronsic (ASTM CARDIAC)
Tuse productiva, spumoasa, rozacee
Bolnavul este rece si cianotic (vasoconstrictie)
Ortopneea si DPN sunt forme tranzitorii ale EPA RESPIRATIA CHEYNE-STOKES
Respiratia periodica
Hiperpnee alternand cu apnee
Prin depresia centrilor respiratori datorita prelungirii timpului de circulatie si bolilor cerebro-vasculare
Apare si la varstnici, chiar fara semne de IC
Apare si dupa administrare de morfina
DUREREA TORACICA
Cel mai frecvent simptom asociat cardiopatiei ischemice
ANGINA PECTORALA
Senzatia de constrictie toracica, durere cu caracter de apasare/zdrobire, in zona centrala a pieptului si se resimte in jur, in tot pieptul sau in profunzime
Poate iradia la baza gatului, in mandibula, dinti, spate, spre abdomen, in umarul si bratul stang,in ambele brate, cu parestezii sau senzatie de greutate
Durerea este produsa de efort si cedeaza la repaus sau NTG
Prin hipoxie miocardica datorita scaderii fluxului sanguin coronarian
Durerile cu caracter de intepatura nu sunt de regula anginoase
Durere similara ca distributie si tip apare si in infarctul miocardic

ALTE CAUZE DE DURERI PRECORDIALE
PERICARDITA, PLEURITA
Durere toracica centrala, accentuata de tuse, miscari, pozitie, respiratie.Scurta si ascutita
PROLAPSUL DE VALVULA MITRALA
Durere submamelonara, precordiala, insotita de anxietate
EMBOLII PULMONARE, HTPulmonara,COSTOCONDRITA,
SPASM SAU REFLUX ESOFAGIAN
MEDIASTINITA
DISECTIE DE AORTA
Durere severa, penetranta posterior
+/- varsaturi, puls lent
INFARCT MIOCARDIC
Similara cu AP, mai severa, persista si in repaus, nu raspunde la NTG, +/- varsaturi, anxietate, agitatie, senzatie de moarte iminenta
PALPITATIILE
Constientizarea batailor normale ale inimii, senzatia de batai cardiace rapide sau ritm neregulat
Bataile premature
“lipsa de batai cardiace” deoarece sunt urmate de o pauza copensatorie inainte de urmatoarea bataie normala, care este mai puternica. Apar in repetitie si produc o stare de anxietate
Tahicardiile paroxistice
Apar si se termina brusc.
FiA paroxistica este neregulata, in timp ce alte forme de TPSV sau TPV sunr regulate
Formele prelungite se pot asocia cu sincopa, dispnee, dureri toracice
Tahicardiile supraventriculare(FA, jonctionale) produc poliurie
Bradicardiile
Frecventa cardiaca, perceputa ca batai rare, regulate, mai puternice
SINCOPA
Frecvent sunt simple lesinuri, datorate hipotensiunii posturale, sperieturi sau socuri
Alte cauze:
Aritmii (TSV rapida, TV, bloc a-v, insuficienta de pacemaker artificial) sau obstructii (stenoza Ao, HTPulm, mixom atrial)
Manifestari clinice:
Prodrom- ameteli, greturi, transpiratii, zgomote auriculare, senzatia de prabusire, cascat, bradicardie
Sincopele c-v sunt frecvent bruste si scurte, revenire in cateva secunde (sincopa Adams-Stokes prin bloc a-v complet)
Bolnaavul devine palid si inconstient. Nesupravegheaat poate cadea
Pulsul este foarte lent sau absent
Dupa cateva secunde devine rosu, redevine constient, pulsul se accelereaza
Daca perioada de inconstienta se prelungeste, poate avea convulsii generalizate. Nu lasa sechele, dar se poate lovi in cadere.
ASTENIA
Simptom caracterizat prin oboseala si letargie
Datorata irigatiei cerebrale si periferice reduse
Cauze:
Insuficienta cardiaca
Aritmii cardiace persistente
Boli cardiace cianogene
Endocardite infectioase
Medicamente pentru angina pectorala sau HTA (beta blocante)
EDEMELE
Insuficienta cardiaca produce retentie de apa si sare.
Lichidele retinute se acumuleaza in picioare si glezne, in regiunea sacrata la cei culcati la pat
Edemele se agraveaza progresiv in cursul zilei si dispar pana dimineata la sculare
In formele grave de IC apar edeme laa gambe, ascita si colectie pleurala
DEGETELE HIPOCRATICE
Degete in sticla de ceasornic, curbarea unghiilor si marirea capatului degetelor
CAUZE:
Endocardite infectioase
Cord pulmonar cronic
Bronsiectazii
Fibroza pulmonara

CIANOZA
Coloratia albastruie inchisa a pielii extremitatilor sau mucoaselor
Cianoza centrala-calda
A limbii. Este ameliorata de administrarea de oxigen.
In insuficienta cardiaca, insuficienta respiratorie, embolii pulmonare
Cianoza periferica-rece
Prin vasoconstrictie si staza sangelui la extremitati creste extragerea oxigenului in tesuturile periferice (hemoglobina neoxigenata)
In insuficienta cardiaca congestiva(ICC), soc, expunere la frig, tulburari ale circulatiei periferice
PULSUL ARTERIAL
Se simte prin compresiunea arterei pe os.
Pulsul radial drept este primul examinat
Frecventa
60-100/min culcat, comparativ, la ex.repetate, pe 15 sec (x4)
La copii mai mare, la atleti, varstnici mai redusa
Cand pulsul este neregulat nu toate bataile se transmit la periferie, se asculta si bataile cardiace cu stetoscopul (deficit in FA)
Ritmul
Normal este regulat, poate fi scurt in inspir si intarziat in expir
Puls neregulat: batai premature (ocazionale sau repetate suprapuse pe un ritm regulat), bloc cardiac intermitent, FA (aritmie completa care persista si daca pulsul este mai rapid, la efort fizic)
Peretele vascular
Elastic
Rigid in ATS, dar nu numai
TENSIUNEA ARTERIALA
Sistolica (maxima) este produsa de transmiterea presiunii din ventriculul stg.
Diastolica (minima) mentinuta prin tonusul vascular si valvula aortica intacta
TA= 150/85
La copii si tineri mai scazuta
La varstnici cu pereti vasculari rigizi creste TA sistolica
Variatii diurne-ziua mai mare decat noaptea
Anxietatea, efortul-cresc TA
Masurare la brat (Ø 12 cm), la obezi va fi mai mare
La picior cu manson de mana?mai mare