Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




loading...


Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Sindromul frontal, Sindromul temporal, Sindromul parietal, Sindromul occipital
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

Sindromul frontal -;

Date anatomo-functionale: l6h3hc
• Aria motorie propriu-zisa: circumvolutia frontala ascendenta, aria Brodman 4 si o parte din aria 6
• Grupul ariilor premotorii (prefrontale): restul ariei Brodman 6, ariile 8, 9, 10, 11, 12, 13, 44, 45.
• Leziunile pot interesa intreg lobul frontal sau pot fi parcelare, caz in care intereseaza mai ales aria motorie propriu-zisa, dar si izolat ariile premotorii
Manifestari clinice, functie de sediul lezional:
I) Sdr. de arie motorie propriu-zisa:
A) Crize convulsive:->rezultatul lezarii sau iritarii populatiei neuronale a unei zone motorii propriu-zise
1. crize focale rolandice sau crize de epilepsie jacksoniene: localizate pe un teritoriu muscular, cu posibilitatea generalizarii
2. crize generalizate
B) Deficit motor (pareze/paralizii):
-daca leziunea intereseaza exclusiv aria 4->hemiplegie corticala flasca
-interesarea ariei 6->contractura piramidala
-frecvent simptomele de iritatie si de deficit apar simultan->pe un fond paretic se declanseaza crize convulsive jacksoniene
C) Tulburari psihice: mult mai putin evidente decat in sdr.de arie premotorie
II) Sdr. de arie premotorie (sdr.prefrontal):
A) Tulburari de reflexe: apar reflexele patologice frontale.
-reflexul de apucare (“grasping reflex”)
-reflexul de apucare fortata
-reflexul de apucare al piciorului
-reflexul de urmarire al mainii (“groping reflex”)
-reflexul de urmarire al piciorului
-reflexul de apucare orala
-reflexul de urmarire al capului,gurii,buzelor si limbii
B) Tulburari de coordonare: apar tulburari de echilibru, ca urmare a coordonarii deficitare a miscarilor trunchiului, dar fara dismetrie (care caracterizeaza tulburarile de coordonare segmentara). Dezechilibrarea consta mai ales in lateropulsiune de partea leziunii si retropulsiune ce apar la statiune si in timpul mersului
C) Crizele adversive oculocefalogire: miscari conjugate ale capului si globilor oculari orientate spre partea opusa emisferului lezat. Denota in mod specific lezarea ariei 8.
D) Tulburari psihice: sunt foarte complexe, caracteristice, realizand moria: un complex in care predomina tulburarile de afectivitate si comportament; bolnavul moriatic este euforic, hipomaniacal, tinde sa faca glume proaste, este lipsit de simt autocritic, dezinhibat, toate acestea fiind intr-un contrast evident cu starea grava a fizicului (deficit motor);alte tulburari constau in:
-apatie->lipsa de initiativa si spontaneitate
-tulburari de memorie si atentie
-manifestari confuzive
E) Tulburari afazice si apraxice
F) Tulburari vegetative (vasomotorii, digestive,pilomotorii,sudorale,pupilare,sfincteriene etc.)
- Sindromul parietal -;
Date anatomo-functionale:
• Zona postcentrala somatosenzitiva: ariile 3, 1, 2, constituie capatul cortical al analizatorului senzitiv. Situata in regiunea parietala ascendenta; la nivelul proiectiei fetei exista si o importanta zona pentru proiectia gustului.
• Zonele 40, 39 din emisferul nedominant au importanta in reprezentarea schemei corporale. In emisferul dominant, aceleasi zone au rol in mentinerea praxiei si in functia senzoriala a vorbirii (intelegerea vorbirii).
Manifestari clinice:
I) Tulburari de sensibilitate:
- au caracter cortical: hemihipo(an)estezie heterolaterala, cu predominanta pentru sensibilitatea profunda, cu pierderea simtului atitudinilor, a topognoziei, alterarea discriminarii tactile si inatentie tactila.
- Leziunile iritative ale ariilor 3, 1, 2 determina crize epileptice jacksoniene senzitive, localizate la membrele de partea opusa leziunii,corespunzator topografiei ariei interesate (parestezii, senzatii de arsura etc.). Au caracter paroxistic (dureaza de la cateva secunde la cateva minute).
II) Tulburari de motilitate: nu apare pareza/paralizie. Mai ales sub forma ataxiei, secundara tulburarilor de sensibilitate profunda, apraxiei sau tulburarilor de perceptie a schemei corporale.
III) Tulburari trofice: atrofii musculare heterolateral + tulburari de sensibilitate + tulburari vegetative
IV) Tulburari ale perceptiei schemei corporale:
-asomatognozie->nerecunoasterea unei parti a corpului
-auto-topo-agnozie->imposibilitatea de a indica o anumita parte a corpului
-anosognozie->nerecunoasterea existentei unui deficit
-anosodiaforie->negarea existentei segmentului de corp bolnav
V) Apraxia: se defineste prin tulburari ale activitatii gestuale in absenta oricaror tulburari paretice, ataxice, extrapiramidale sau psihice (e.g. apraxia mersului, imbracatului, scrisului etc.)
VI) Tulburari de limbaj: incluse in afazia senzoriala de tip Wernicke (nu este motorie, de tip Broca, v. capitolul “Limbajul”).
VII) Tulburari oculomotorii: apar in leziunile emisferului drept, si constau in limitarea miscarilor voluntare ale globilor oculari spre stanga.
VIII) Hemianopsia omonima laterala, stanga sau dreapta, functie de sediul leziunii. Apare prin interesarea fibrelor Gratiolet, care trec pe fata ventrala a lobilor parietali.




- Sindromul temporal -;
Date anatomo-functionale:
• Statia finala a analizatorilor acustic, vestibular, olfactiv si gustativ
• Rol in determinarea unor reactii afectiv-emotionale si comportamentale
• Rol in edificarea memoriei
• Mecanisme veghe-somn
Manifestari clinice:
I) Tulburari auditive:
- in general usoare si rare.
- scade acuitatea auditiva de partea opusa leziunii; rar apare pierderea auzului.
- lezarea emisferului dominant determina agnozia auditiva pura, adica imposibilitatea recunoasterii sunetelor auzite, incluzand cuvintele.
II) Tulburari vestibulare:
- vertij, fara greata.
- senzatie de deplasare in plan vertical sau de rotatie.
- uneori tulburarile de echilibru au aspect pseudocerebelos
III) Tulburari de limbaj: afazie senzoriala tip Wernicke, prin lezarea emisferului dominant in cele 2/3 posterioare ale primelor doua circumvolutiuni temporale.
IV) Tulburari olfactive si gustative: apar mai ales in lezarea uncusului hipocampic, ocazie cu care apar crizele uncinate (senzoriale).
V) Epilepsia temporala (!), evolueaza cu manifestari paroxistice:
A) Crize psihosenzoriale: halucinatii auditive, vizuale, vestibulare,olfactive
B) Crize psihomotorii: automatisme simple (sugere, masticatie, deglutitie) sau complexe (dezbracare, ras, plans, deplasare pe distante variabile).
C) Modificari paroxistice ale constientei: starea de vis -; crize cu durata de secunde, care pot contine halucinatii in timpul carora exista tulburari ale perceptiei prezentului: senzatie de straniu (jamais vu, jamais connu), respectiv de familiaritate (déja vu, déja connu). Constienta este obnubilata, puternic afectata din punct de vedere afectiv. Starea de constienta se poate pierde, dar fara cadere sau coma.
D) Crize vegetative ->paloare/roseata,tahicardie
E) Crize viscero-senzitive->dureri epigastrice,precordiale,modificari ale ritmului respirator, modificari vaso-motorii
F) Tulburari paroxistice de vorbire (crize disfazice): poate surveni fenomenul de oprire a vorbirii timp de cateva secunde (“arrest of speech”)
VI) Tulburari psihice: complexe, pot afecta conduita alimentara, sexuala, memoria.
VII) Tulburari ale reglarii alternantei veghe-somn.

- Sindromul occipital -;

Date anatomo-functionale:
• Aria striata (senzoriovizuala): aria 17 Brodman; primeste impulsurile vizuale pe care le transforma in senzatie vizuala binoculara si tridimensionala.
• Aria parastriata ( aria 18) si aria peristriata (aria 19): arii vizognozice si vizopsihice, raspunzatoare de recunoasterea senzatiilor vizuale si de determinarea unor reactii afective la acestea.
Manifestari clinice:
I) Tulburari de camp vizual: hemianopsii, datorita leziunilor scoartei (scizurii calcarine) sau fibrelor geniculocalcarine in traiectul lor occipital.
II) Cecitatea corticala: numai daca sunt lezati ambii lobi occipitali. Asociata cu anosognozie (bolnavul nu vede, dar considera ca vede)
III) Agnozii vizuale: reprezinta pierderea capacitatii de a recunoaste obiectele prin vaz, in absenta tulburarilor senzitivo-senzoriale.
A) Alexia: agnozia pentru cuvantul scris.
B) Cecitatea psihica: agnozie in ce priveste recunoasterea obiectelor exclusiv prin vaz.
C) Agnozia spatiala: imposibilitatea (dificultatea) localizarii obiectelor in spatiu in raport cu corpul pacientului
IV) Halucinatii vizuale: pot fi bi-, tridimensionale, imobile sau animate, colorate sau necolorate.
V) Metamorfopsii: sunt tulburari ale vederii spatiale (vedere micropsihica sau macropsihica-bolnavul vede totul mai mic, respectiv mai mare decat in realitate).
VI) Discromatopsii: tulburari ale vederii color.
VII) Epilepsia occipitala: aparitia in campul vizual a fosfenelor (imagini intense, luminoase, colorate), scotoamelor, a unor halucinatii complexe. Aceste manifestari pot fi aura unei crize mai complexe sau pot constitui criza propriu-zisa.
VIII) Apraxia constructiva Kleist (apraxia optica geometrica): orice realizare constructiva care implica o angajare spatiala este alterata sau imposibila.
IX) Tulburari oculomotorii:
- paralizii ale miscarilor oculare conjugate
- devieri conjugate ale capului si globilor oculari
- tulburari de fixare reflexa a privirii
- paralizia psihica a privirii (aderenta privirii la un punct fix)
X) Tulburari in perceptia duratei si vitezei miscarilor
XI) Tulburari psihice:
- dezorientare temporo-spatiala
- amnezie: predilectie asupra simtului orientarii si memoriei topografice





loading...




Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2020 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite