Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?


Ultimele referate descarcare de pe site
  OBIECTUL PSIHOLOGIEI SOCIALE (psihologie)
  MANAGEMENTUL CALITATII PROIECTULUI (marketing)
  Etnologia juridica - Judecata cetelor de batrani (drept)
  Societatea comerciala (marketing)
  EXCLUDEREA ASOCIATILOR DIN SOCIETATILE COMERCIALE (drept)
  Controlul financiar - Conceptul de control financiar (economie)
  Contabilizarea amortizarii imobilizarilor corporale (economie)
  MANAGEMENT EDUCATIONAL (marketing)
  RADIATIILE X (fizica)
  LACUL de Mihai Eminescu - argumentare ca este opera lirica - (romana)
 




Ultimele referate cautate in site
   contabilitate de gestiune
   legende istorice bolintineanu
   o noapte furtunoasa
   Conul leonida fata cu reactiunea
   conflict pozitiv
   conexiune graf
   hiperkinetism
   camariteanca
   mesterul manole si monastirea argesului diferente
   economia intreprinderii clasa a x a
 
 
despre:
 

BOALA DIAREICA ACUTA (BDA) SI HOLERA

 
 


I. Denumirea si incadrarea bolii
Cod CIM:
. A 00 = Holera
A 00.0 - cu Vibrio cholerae, serogrup O1, biovar ElTor sau clasis/O139
. A 02 = Alte salmonelloze (cuprinde infectia sau intoxicatia alimentara cu alte
Salmonelle decat typhi si paratyphi)
A 02.0 - Enterita cu Salmonella (salmonelloze)
. A 03 = Shigelloza (dizenteria bacilara)
A 03.0 - Shigelloza cu Shigella dyzenteriae (grupa A)
A 03.1 - Shigelloza cu Shigella flexneri (grupa B)
A 03.2 - Shigelloza cu Shigella boydii (grupa C)
A 03.3 - Shigelloza cu Shigella sonnei (grupa D)
. A 04 = Alte infectii intestinale bacteriene
A 04.0 - Infectia enteropatogena prin Escherichia coli patogen
A 04.1 - Infectia enterotoxigena prin Escherichia coli toxigen
A 04.2 - Infectia enteroinvaziva prin Escherichia coli
A 04.3 - Infectia enterohemoragica prin Escherichia coli
A 04.5 - Enterita prin Campylobacter
A 04.6 - Enterita prin Yersinia enterocolitica
A 04.7 - Enterocolita prin Clostridium difficile
. A 07 = Alte boli intestinale prin protozoare
A 07.1 - Giardiaza
A 07.2 - Cryptosporidioza
. A 08 = Alte infectii virale si intestinale, precizate
A 08.0 - Enterita prin Rotavirus
A 08.3 - Alte enterite virale (pentru Norovirus)
II. Fundamentarea supravegherii
Etiologia BDA este insuficient documentata in Romania, iar riscul de import al
cazurilor de holera continua sa existe.
Conditiile geo-climatice din zona Deltei Dunarii si cea a litoralului Marii Negre sunt
favorabile dezvoltarii vibrionului holeric.
Din datele existente la Centrul pentru Prevenirea si Controlul Bolilor Transmisibile
reiese faptul ca in sezonul iunie-noiembrie 2007, in cadrul supravegherii bolii diareice acute,
s-au identificat, din 131.433 coproculturi efectuate, doar 2155 agenti etiologici.
Aceste aspecte impun o revigorare a sistemului de supraveghere epidemiologica a
BDA si a holerei.
Referinte legislative:
Legislatia europeana:
. Decizia Comisiei Europene 2119/98/EC, modificata prin Decizia Comisiei Europene
2007/875/CE, stabileste necesitatea constituirii unei retele europene de supraveghere
a bolilor transmisibile;
2
. Decizia Comisiei Europene 2000/96/EC, modificata prin Decizia Comisiei Europene
2007/875/CE, contine lista bolilor transmisibile care prezinta obligativitatea
supravegherii si raportarii
. Decizia Comisiei Europene 2000/57/EC, inlocuita prin Decizia Comisiei Europene
din 28/IV/2008, privind evenimentele care trebuie raportate in sistemul de alerta
precoce si raspuns rapid, pentru prevenirea si controlul bolilor transmisibile.
Legislatia romana in vigoare:
. HG nr. 589/2007 privind stabilirea metodologiei de raportare si de colectare a
datelor pentru supravegherea bolilor transmisibile;
. Ordinul MS nr. 883/2005 privind aprobarea Metodologiei de alerta precoce si
raspuns rapid in domeniul bolilor transmisibile;
. Ordinul MS nr. 860/2004 privind aprobarea Listei bolilor transmisibile prioritare
in Romania prevede ca holera si boala diareica acuta sunt boli transmisibile
prioritare, supravegheate pe baza unei metodologii de supraveghere;
. Ordinul MS nr. 588/2000 privind stabilirea unor categorii de boli pentru care
raportarea testarilor de laborator este obligatorie prevede ca toate laboratoarele
medicale, indiferent de sistemul din care fac parte, vor raporta semestrial, incepand
cu 01.08.2000, la INCDMI Cantacuzino, numarul microorganismelor izolate si
identificate, precum si rezultatele antibiogramelor efectuate
. Ordinul MSP nr. 574/269/2008 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a
programelor nationale de sanatate in anul 2008 prevede realizarea indicatorului de
rezultat - anual: indicele de confirmare in laborator al bolilor transmisibile -
minimum 50% (nr. cazuri confirmate in laborator/nr. cazuri boala transmisibila
raportate)
III. Scop:
- evaluarea potentialului epidemiologic al bolii diareice acute in Romania si a profilului
microbiologic al acesteia
IV. Obiective:
. monitorizarea incidentei bolii diareice acute in vederea depistarii in timp util a
focarelor/epidemiilor de BDA
. identificarea etiologiei in vederea analizarii pe tipuri gnosologice a sindromului
diareic si cunoasterea rezistentei la antibiotice a celor bacterieni
. determinarea eficientei masurilor de control aplicate
. depistarea rapida a cazurilor sporadice suspecte de holera in Romania
V. Definitie de caz:
V.1. Boala diareica acuta
Criterii clinice:
Diaree acuta: Orice persoana care prezinta cel putin trei scaune moi in ultimele 24 de ore, cu
sau fara deshidratare.
Diaree acuta cu sange: Diaree acuta cu sange vizibil.
Criterii de laborator :
- identificarea agentului etiologic al BDA (bacterian, viral)
3
Criterii epidemiologice :
Cel putin unul din urmatoarele trei link-uri epidemiologice:
- expunere la o sursa comuna
- transmitere interumana
- expunere la elemente contaminate din mediu
Clasificarea cazurilor:
A. Caz posibil:
Orice persoana care intruneste criteriile clinice.
B. Caz probabil:
Orice persoana care intruneste criteriile clinice si un link epidemiologic.
C. Caz confirmat:
Orice persoana care intruneste criteriile clinice si de laborator.
V. 2. Holera
Criterii clinice:
Orice persoana care prezinta:
- diaree apoasa acuta
- varsaturi
- crampe musculare
- hipotermie
- deshidratare
- colaps
Criterii de laborator:
- izolarea Vibrio cholerae dintr-o proba biologica
si
- detectia antigenului O1 sau O139 in izolat
si
- detectia enterotoxinei holerice sau detectia genei enterotoxinei holerice in izolat
Criterii epidemiologice:
Cel putin unul din urmatoarele patru link-uri epidemiologice:
- expunere la o sursa comuna;
- transmitere interumana;
- expunere la amimente/apa de baut contaminate;
- expunere la elemente de mediu contaminate
Clasificarea cazurilor:
A. Caz posibil:
NA (nu se aplica).
B. Caz probabil:
Orice persoana care intruneste criteriile clinice si un link epidemiologic.
C. Caz confirmat:
Orice persoana care intruneste criteriile clinice si de laborator.
VI. Tipuri de supraveghere:
Supravegherea epidemiologica a bolii diareice acute (BDA) si a holerei, cu notificare si
raportare in baza HG nr. 589/2007, este pasiva si se desfasoara la nivelul TUTUROR
Autoritatilor de Sanatate Publica Judetene si a municipiului Bucuresti, iar la nivelul
4
Autoritatilor de Sanatate Publica Judetene Braila, Constanta, Galati si Tulcea, toate cazurile
de BDA raportate vor fi investigate OBLIGATORIU cu laboratorul si pentru vibrionul
holeric.
Criteriile de selectie a judetelor Braila, Constanta, Galati si Tulcea pentru supravegherea
circulatiei vibrionului holeric au fost:
- mediu propice dezvoltarii vibrionului holeric judetele Braila, Galati si Tulcea (riverane
Dunarii si loc de varsare a fluviului) si
- zona maritima importanta cu risc de import al holerei, judetul Constanta
VII. Perioada supravegherii:
- perioada iunie-noiembrie a fiecarui an
VIII. Culegerea, validarea datelor si circuitul informational:
Supravegherea epidemiologica a cazurilor se desfasoara in perioada iunie - noiembrie.
Spitalul/sectia de boli infectioase, respectiv unitati sanitare altele decat cele cu profil de
boli infectioase:
. Raporteaza catre ASPJ, in fiecare zi de luni, pentru saptamana precedenta:
- numarul de cazuri internate cu diagnosticul de BDA
- numarul de cazuri externate cu diagnosticul etiologic precizat (conform CIM)
- numarul de cazuri externate cu diagnosticul de BDA cu agent etiologic neprecizat
- numarul cazurilor externate cu infirmarea BDA
pe urmatoarele grupe de varsta: sub 1 an, 1-4 ani, 5-9 ani, 10-14 ani, 15-64 ani si 65 de ani si
peste, precum si numarul de decese prin BDA inregistrate la copilul sub 1 an;
. Prelevarea probelor biologice se va face inainte de administrarea de antibiotic, iar
pastrarea si transportul probelor pentru diagnosticul de laborator, precum si a celor
pozitive pentru confirmare, de la sectia/spitalul de boli infectioase, respectiv unitati
sanitare altele decat cele cu profil de boli infectioase, la laboratorul de microbiologie
al ASPJ se vor face conform protocoalelor de recoltare, pastrare si transport probe
biologice din anexele 4, 5 si 6.
Laboratoarele de analize medicale (cu exceptia laboratorului ASPJ) din judet:
. Raporteaza catre ASPJ, in fiecare zi de luni, numarul de examene coprobacteriogice
efectuate in saptamana precedenta si etiologiile identificate, in saptamana precedenta.
. Trimit la laboratorul de microbiologie al ASPJ, pentru identificarea agentului
etiologic, toate tulpinile neidentificate. Pastrarea si transportul tulpinilor izolate la
laboratorul de microbiologie al ASPJ, se va face conform protocoalelor din anexele 4,
5 si 6.
NOTA: In judetele Braila, Constanta, Galati si Tulcea, la toate cazurile raportate,
internate sau nu, cu diagnosticul de BDA, probele prelevate pentru stabilirea etiologiei
vor fi testate OBLIGATORIU si pentru vibrionul holeric.
5
Medicii de familie din judetele Braila, Constanta, Galati si Tulcea:
. Raporteaza catre ASPJ, in fiecare zi de luni, cazurile diagnosticate cu BDA in saptamana
precedenta, pe urmatoarele grupe de varsta: sub 1 an, 1-4 ani, 5-9 ani, 10-14 ani, 15-64
ani si 65 de ani si peste, precum si numarul de decese prin BDA inregistrate la copilul
sub 1 an;
. Prelevarea probelor biologice la cabinetul de medicina de familie sau la laboratorul de
microbiologie al ASPJ se va face inainte de administrarea de antibiotic, pastrarea si
transportul probelor pentru diagnosticul de laborator la laboratorul de microbiologie al
ASPJ se vor face conform protocoalelor din anexele 4, 5 si 6.
In cazul emiterii unui diagnostic de suspiciune de holera, toti furnizorii de servicii
medicale:
. Raporteaza catre ASPJ, in baza HG nr. 589/2007, cazul suspect/confirmat de holera,
imediat dupa depistare, initial telefonic, apoi pe Fisa unica de raportare caz de boala
transmisibila, in 5 zile de la data depistarii/confirmarii. Responsabilitatea completarii
fisei revine initial medicului curant si este definitivata de catre medicul epidemiolog din
ASPJ;
. Orice suspiciune de holera se directioneaza pentru internare la sectia/spitalul de boli
infectioase;
. Prelevarea probelor biologice se va face inainte de administrarea de antibiotic, iar
pastrarea si transportul probelor de la sectia/spitalul de boli infectioase la laboratorul
ASPJ, precum si a probelor pozitive la INCDMI Cantacuzino, insotite de Formularul
de trimitere a tulpinii din anexa 1, se vor face conform protocoalelor de recoltare,
pastrare si transport din anexele 4, 5 si 6.
Nota: diagnosticul bacteriologic de holera se face ierarhizat. Toate tulpinile suspecte pe
mediu de cultura BSA, aglutinabile cu ser de grup O1 si oxidazo-pozitive vor fi trimise
la INCDMI Cantacuzino. De asemenea, se vor trimite la INCDMI Cantacuzino toate
tulpinile suspecte pe mediu de cultura BSA, oxidazo-pozitive, neaglutinabile cu ser O1,
izolate de la bolnavii cu BDA.
Autoritatile de Sanatate Publica Judetene si a municipiului Bucuresti, vor raporta, la
sectiile/compartimentele regionale din cadrul Institutelor de Sanatate Publica, in fiecare zi de
marti (prima zi de raportare este 9 iunie 2009, pentru saptamana 1 - 7 iunie 2009), astfel:
. toate judetele: in saptamana precedenta raportarii (luni-duminica):
- nr. cazuri internate cu diagnosticul de boala diareica acuta;
- nr. cazuri externate cu diagnosticul de boala diareica acuta cu agent etiologic precizat
(conform CIM);
- nr. cazuri externate cu diagnosticul de boala diareica acuta cu agent etiologic neprecizat;
- nr. cazuri externate cu infirmarea diagnosticului de boala diareica acuta.
. judetele Braila, Constanta, Galati si Tulcea: in saptamana precedenta raportarii
(luni-duminica):
- numarul total de cazuri diagnosticate cu boala diareica acuta
- nr. cazuri internate cu diagnosticul de boala diareica acuta
- nr. cazuri externate cu diagnosticul de boala diareica acuta cu agent etiologic precizat
(conform CIM);
- nr. cazuri externate cu diagnosticul de boala diareica acuta cu agent etiologic neprecizat;
- nr. cazuri externate cu infirmarea diagnosticului de boala diareica acuta
6
pe macheta furnizata, pe grupe de varsta (sub 1 an, 1-4 ani, 5-9 ani, 10-14 ani, 15-64 ani si
peste 65 de ani;
- precum si numarul de decese prin BDA inregistrate la copilul sub 1 an.
NOTA: toate Autoritatile de Sanatate Publica Judetene si a municipiului Bucuresti vor
raporta saptamanal catre sectiile/compartimentele de epidemiologie din Institutele de
Sanatate Publica rezultatele testelor microbiologice efectuate in cadrul laboratorului
propriu si in cadrul celorlalte laboaratoare de analize medicale din judet, conform
anexelor 2 si 3.
ASPJ vor urmari si vor notifica prezenta sau absenta sindromului hemolitic uremic
(SHU), la CPCBT, saptamanal, in fiecare zi de miercuri, telefonic, odata cu raportarea
numerica, inclusiv raportare "zero".
Tulpinile izolate vor fi obligatoriu trimise pentru confirmare serologica si moleculara la
INCDMI Cantacuzino.
Autoritatile de Sanatate Publica Judetene si a municipilui Bucuresti vor trimite o parte
din tulpinile izolate si tulpinile care nu au putut fi identificate in laboratorele proprii, de la
cazurile de BDA, la laboratoarele de microbiologie ale sectiei de epidemiologie din cadrul
ISP regional, respectiv INCDMI Cantacuzino pentru teritoriul arondat ISP Bucuresti, pentru
diagnostic, confirmare si teste suplimentare, inclusiv de evaluare a rezistentei la antibiotice,
impreuna cu fisa de trimitere a tulpinii din anexa 1.
Institutele de Sanatate Publica regionale vor raporta, in formatul electronic care va fi
furnizat, prin e-mail (cnscbt@ispb.ro), datele primite de la Autoritatile de Sanatate Publica
arondate, la Centrul pentru Prevenirea si Controlul Bolilor Transmisibile, in fiecare zi de
miercuri (prima zi de raportare este 10 iunie 2009), impreuna cu analiza si interpretarea
acestora.
Datele de laborator vor fi centralizate, analizate si transmise saptamanal la CPCBT in
format electronic sau prin fax.
Institutele de Sanatate Publica regionale vor trimite tulpinile care nu au putut fi
identificate si tulpinile pentru care nu s-a putut face caracterizarea de serogrup si serotip la
Laboratoarele de Referinta Nationale din INCDMI Cantacuzino.
De asemenea, ISP regionale vor trimite la Laboratoarele de Referinta Nationale din
INCDMI Cantacuzino, 10% din agentii etiologici izolati in laboratorul propriu (in cazul
paucitatii de izolare se trimit toate tulpinile izolate) in vederea controlului extern de calitate.
ISP regionale au responsabilitatea de a comunica ASPJ arondate rezultatele pentru probele
lucrate la nivelul laboratorului propriu, iar la CPCBT activitatea laboratoarelor de
microbiologie va fi raportata utilizand tabelul din anexa 3.
Centrul pentru Prevenirea si Controlul Bolilor Transmisibile va transmite la
Autoritatea de Sanatate Publica din Ministerul Sanatatii Publice datele saptamanale, in
fiecare zi de joi, cat si situatiile epidemiologice deosebite depistate in cadrul sistemului de
alerta precoce si raspuns rapid (caz suspect sau confirmat de holera, focare de BDA de
colectivitate cu risc crescut pentru sanatatea publica) in ziua raportarii.
7
INCDMI Cantacuzino va comunica, la CPCBT:
- numarul de tulpini primite, institutia care le trimite, scopul trimiterii (diagnostic,
confirmare, serotipare), saptamanal si rezultatele de confirmare si rezistenta la antibiotice a
tulpinilor trimise de laboratoarele ASP/ISP, lunar, in format electronic, intr-o baza de date
(furnizata de CPCBT).
Costul testarilor efectuate de INCDMI Cantacuzino pentru probele trimise de ASPJ din
teritoriul arondat ISP Bucuresti, cat si al celor trimise de ASPJ/ISP din alte regiuni, in scop
diagnostic, vor fi suportate de ASPJ din fondurile Programului national de boli transmisibile,
subprogramul 2.1 - supravegherea si controlul bolilor transmisibile prioritare.
Costul testarilor efectuate de INCDMI Cantacuzino pentru probele trimise de ISP regionale
(cu exceptia ISP Bucuresti) in scop de control extern de calitate vor fi suportate de ISP
regionale din fondurile Programului national de boli transmisibile, subprogramul 2.1 -
supravegherea si controlul bolilor transmisibile prioritare.
NOTA: Pentru toate cazurile de BDA la copii cu varste sub 5 ani, internate, se va face
investigarea etiologica si pentru E.coli enterohemoragice (EHEC, STEC, VTEC). ASPJ
vor urmari si vor notifica prezenta sau absenta sindromului hemolitic uremic (SHU), la
CPCBT, saptamanal, in fiecare zi de miercuri, telefonic, odata cu raportarea numerica,
inclusiv raportare "zero".
Tulpinile izolate vor fi obligatoriu confirmate serologic si molecular la INCDMI
Cantacuzino.
In cazul coproculturilor in care peste 80% din germenii bacterieni dezvoltati
apartin genului Escherichia, in lipsa unui agent etiologic bacterian cu patogenitate
intestinala recunoscuta, 10 colonii/proba biologica, se trimit la INCDMI Cantacuzino
pentru confirmare serologica si moleculara a patotipurilor diareigene (EPEC,
EHEC/VTEC, EIEC, ETEC, DAEC si EAEC).
Toate tulpinile de salmonella identificate in laboratoarele de microbiologie ale
ASPJ/ISP vor fi trimise pentru serotipare la INCDMI Cantacuzino.
In situatiile de focare de BDA in care etiologia ramane neprecizata, daca datele clinice
si epidemiologice aduc argumente, se vor face investigatii pentru etiologii virale, inclusiv
rotavirus si norovirus. Se vor trimite probe biologice la INCDMI Cantacuzino pentru
diagnostic si genotipare. De asemenea vor fi avute in atentie Giardia si Cryptosporidium.
Supravegherea BDA se va incheia in luna noiembrie, ultima raportare fiind in data de
11.11.2009, in cazul in care nu se transmit noi instructiuni.
In conformitate cu Ordinul MS nr. 883/2005 privind aprobarea Metodologiei de alerta
precoce si raspuns rapid in domeniul bolilor transmisibile:
- Autoritatile de Sanatate Publica Judetene si a municipiului Bucuresti vor raporta
imediat, telefonic, la sectiile/compartimentele de epidemiologie din Institutele de Sanatate
Publica orice situatie epidemiologica speciala depistata in cadrul sistemului de supraveghere
(caz suspect sau confirmat de holera, focare de BDA etc.) si vor trimite Raportul preliminar
de alerta epidemiologica, in cazul depasirii pragului de alerta;
- sectiile/compartimentele de epidemiologie din Institutele de Sanatate Publica vor
comunica, imediat, Centrului pentru Prevenirea si Controlul Bolilor Transmisibile datele
referitoare la situatiile epidemiologice speciale raportate de Autoritatile de Sanatate Publica
8
arondate si vor trimite Raportul preliminar de alerta epidemiologica, in cazul depasirii
pragului de alerta in unul sau mai multe dintre judete;
- Centrul pentru Prevenirea si Controlul Bolilor Transmisibile va transmite la
Autoritatea de Sanatate Publica din Ministerul Sanatatii Publice situatiile
epidemiologice deosebite depistate in cadrul sistemului de alerta precoce si raspuns rapid
(caz suspect sau confirmat de holera, focare de BDA de colectivitate cu risc crescut pentru
sanatatea publica) in ziua raportarii.
CPCBT, in calitate de structura competenta pentru supravegherea bolilor transmisibile
desemnata de MSP:
- raporteaza la ECDC holera, boala aflata sub incidenta Deciziei Comisiei Europene
2119/98/EC din 24.09.1998, modificata prin Decizia Comisiei Europene 2007/875/CE;
- informeaza , despre cazul de holera, BESAP si MSP-ASP;
- va comunica la EWRS cazul de holera;
BESAP informeaza, despre cazul de holera, MSP-ASP, luand si decizia sa comunice cu
OMS, acest caz fiind o USPII (urgenta de sanatate publica de importanta internationala).
IX. Analiza datelor:
a) la nivel local:
- rata de incidenta lunara si estivala a BDA, pe grupe de varsta si medii;
- rata fatalitate lunara si estivala specifica la grupa de varsta 0-1 an;
- ponderea lunara si estivala a diferitelor etiologii din totalul cazurilor raportate (cu agent
etiologic precizat sau neprecizat);
- ponderea lunara si estivala a diferitelor etiologii din totalul celor identificate;
- profilul rezistentei la antibiotice a tulpinilor izolate - lunar si estival.
b) la nivel regional:
- rata de incidenta lunara si estivala a BDA, pe grupe de varsta si medii, in judetele arondate;
- rata fatalitate lunara si estivala la grupa de varsta 0-1 an, in judetele arondate;
- ponderea lunara si estivala a diferitelor etiologii din totalul cazurilor raportate, in judetele
arondate;
- ponderea lunara si estivala a diferitelor etiologii din totalul celor identificate, in judetele
arondate;
- profilul rezistentei la antibiotice a tulpinilor izolate - lunar si estival, in judetele arondate.
c) la nivel national:
- rata de incidenta lunara si estivala a BDA, pe grupe de varsta si medii, in judetele
Romaniei;
- rata fatalitate lunara si estivala la grupa de varsta 0-1 an, in judetele Romaniei;
- ponderea lunara si estivala a diferitelor etiologii din totalul cazurilor de BDA raportate, in
judetele Romaniei;
- ponderea lunara si estivala a diferitelor etiologii din totalul celor identificate, in judetele
Romaniei;
- profilul rezistentei la antibiotice a tulpinilor izolate - lunar si estival, in judetele Romaniei.
Diseminarea datelor:
. De la ASPJ la ISP regional - saptamanal, in fiecare zi de miercuri pentru saptamana
precedenta, baza de date electronica si duplicatul fiselor unice de raportare ;
9
. De la ISP regional la CPCBT - saptamanal, in fiecare zi de joi pentru saptamana
precedenta, baza de date electronica centralizata pentru judetele arondate ;
. De la CPCBT catre ASP - MSP - raport final privind evolutia estivala a BDA (perioada
iunie-noiembrie)
X. Indicatori de evaluare a sistemului de supraveghere:
. cresterea cu 10 % a cazurilor de BDA cu etiologie identificata, comparativ cu anul
precedent
XI. Feed-back informational :
. Feed-back lunar, in format electronic, de la ASPJ la cabinetele medicilor de familie,
precum si catre spitalele/sectiile de boli infectioase si pediatrie = rezultatul analizei
epidemiologice efectuate la nivel local;
. Feed-back lunar, in format electronic, de la ISP regional la ASPJ arondate = rezultatul
analizei epidemiologice efectuate la nivel regional;
. Feed-back lunar, in format electronic, de la CPCBT la ISP regionale si toate ASPJ =
rezultatul analizei epidemiologice efectuate la nivel national;
. Feed-back la sfarsitul perioadei de supraveghere, de la CPCBT catre INCDMI
Cantacuzino, privind evolutia estivala a BDA (perioada iunie-noiembrie).
XII. Masuri de interventie recomandate :
A. Boala diareica acuta (BDA)
Atitudinea fata de cazuri si contacti:
. toate cazurile de BDA depistate se evalueaza din punct de vedere al deshidratarii;
. cazurile de BDA cu deshidratare medie sau grava se interneaza;
. investigarea etiologica a cazurilor de BDA internate este obligatorie pentru unitatea
sanitara cu paturi;
. contactii cazurilor de BDA se supravegheaza clinic la domiciliu/in colectivitate;
. lucratorii cu diagnosticul de BDA din sectoarele de risc se scot temporar din productie;
. fostii bolnavi de BDA din sectoarele cu risc se reprimesc la locul de munca conform
legislatiei in vigoare;
. tulpinile izolate de la cazurile internate vor fi trimise la laboratorul de microbiologie al
ASPJ;
. toate tulpinile care nu au putut fi identificate si, in cazul laboratoarelor de microbiologie
din cadrul sectiilor de epidemiologie ale ISP regionale, 10% din agentii etiologici identificati
(in cazul paucitatii, toate tulpinile), se vor trimite la INCDMI Cantacuzino pentru
confirmare, tipizare fenotipica si moleculara, precum si testarea sensibilitatii la antibiotice;
. in cazul suspiciunii de infectie cu rotavirusuri si/sau norovirusuri, obligatoriu se vor
trimite probe biologice la INCDMI Cantacuzino pentru diagnostic si tipizare moleculara
(genotipare);
. diagnosticul de EPEC, EHEC/VTEC, EIEC, ETEC, DAEC si EAEC se confirma
obligatoriu in INCDMI Cantacuzino prin metode fenotipice si moleculare;
. la nivelul ASPJ se va asigura, din fondurile Programului national de boli transmisibile,
subprogramul 2.1 - supravegherea si controlul bolilor transmisibile prioritare, un stoc minim
10
de medicamente si materiale sanitare necesare controlului eficient al unei eventuale epidemii
de holera in teritoriul respectiv.
b) Holera :
Atitudinea fata de cazuri, contacti si purtatori:
. pentru usurinta supravegherii epidemiologice, definitia cazului suspect de holera este
urmatoarea: "bolnav care prezinta diaree apoasa acuta, varsaturi, crampe musculare,
hipotermie, colaps, deshidratare";
. suspiciunea de holera poate fi emisa de orice medic, pe baza definitiei de caz
. suspiciunea de holera se notifica imediat, telefonic, la ASPJ si a municipiului Bucuresti,
conform HG nr. 589/2007 si se izoleaza obligatoriu in sectia/spitalul de boli infectioase;
. ASPJ va notifica imediat, telefonic, cazul suspect de holera la ISP regional, cat si la
CPCBT, in prima ora de la depistare si vor incepe investigarea cazului;
. confirmarea cazului susect de holera se bazeaza pe diagnosticul bacteriologic stabilit de
catre I. Cantacuzino;
. este strict necesara respectarea protocolului diagnosticului bacteriologic ierarhizat .
Toate tulpinile suspecte pe mediu de cultura BSA, aglutinabile cu ser de grup O1 si
oxidazo-pozitive vor fi trimise la I. Cantacuzino. De asemenea, se vor trimite la I.
Cantacuzino toate tulpinile suspecte pe mediu de cultura BSA, oxidazopozitive,
neaglutinabile cu ser O1, izolate de la bolnavii cu BDA.
. contactii cazurilor de holera confirmate bacteriologic se izoleaza obligatoriu in
spitalul/sectia de boli infectioase;
. purtatorii de V. Cholerae O1 si O139 se supun tratamentului antibacterian in
spitalul/sectia de boli infectioase;
. externarea bolnavilor de holera, a contactilor acestora si a purtatorilor se face conform
normelor;
. reprimirea la fostele locuri de munca a lucratorilor in sectoarele cu risc se face conform
legislatiei in vigoare.
11
ANEXA 1
ASPJ/ISP __________________
FORMULARUL DE TRIMITERE A TULPINII
Cod caz*: _______________ Sex:  masculin  feminin
Domiciliu: ________________________________________________________
Data nasterii: (zz/ll/aaaa) ___/___/_____ Varsta (luni/ani impliniti): ________
Data debutului bolii: ___/___/_____
Data recoltarii probei: ___/___/_____
Data expedierii tulpinii: ___/___/_____
Tipul tulpinii: ______________________________
Tulpina izolata din:  materii fecale  lichid de varsatura
 sange  altele (specificati): ____________
Diagnostic clinic:  gastroenterocolita
 BDA
 TIA
 altul (specificati) ____________________________
Investigarea starii de portaj :
 investigatie epidemiologica (contacti)
 control la angajare/periodic
A primit antibiotic? ı DA ı NU
Daca DA, tipul si durata administrarii _______________________________________
*Cod caz = abrevierea auto a judetului/numarul cazului/anul in curs
(Ex: AR/001/08)
Completat de: ____________________
Telefon: ____________________ Data: ___/___/_____
12
ANEXA 2
Laboratorul ______________________________
Saptamana _______________________________
FORMULAR DE RAPORTARE NUMERICA SAPTAMANALA
A EXAMENELOR COPROBACTERIOLOGICE EFECTUATE IN
LABORATORUL DE ANALIZE MEDICALE DIN JUDET
SI A ETIOLOGIILOR IDENTIFICATE
Nr. total
coproculturi
efectuate/
categorie
persoane
Nr.coproculturi pozitive pentru:
Nr. coproculturi
negative
Salmonella
Shigella
E.coli
O157
Alte
patotipuri
de E. coli
Yersinia
Vibrion
holeric
Campylobacter
Rotavirus
Giardia
Crypto
sporidium
Altele
(precizati)
Cazuri
Contacti
Sanatosi
Total
Data: ___/___/_____
Semnatura si parafa medicului coordonator
al laboratorului de analize medicale
___________________________________
13
ANEXA 3
ASPJ ______________________________
Saptamana _______________________________
FORMULAR DE RAPORTARE NUMERICA SAPTAMANALA
A EXAMENELOR COPROBACTERIOLOGICE EFECTUATE IN
LABORATORELE DE MICROBIOLOGIE DIN JUDET SI AL ASPJ
SI A ETIOLOGIILOR IDENTIFICATE
Nr. total
coproculturi
efectuate
in
laboratorul
ASPJ
Nr.coproculturi pozitive pentru :
Nr.copro
-culturi
negative
Salmonella
Shigella
E.coli
O157
Alte
patotipuri
de E. coli
Yersinia
Vibrion
holeric
Campylobacter
Rotavirus
Giardia
Cryto
sporidium
Altele
(precizati)
Cazuri
Contacti
Sanatosi
Total
Nr. total
coproculturi
efectuate
in alte
laboratoare
din judet
Nr.coproculturi pozitive pentru :
Nr.copro
-culturi
negative
Salmonella
Shigella
E.coli O157
Alte
patotipuri de
E. coli
Yersinia
Vibrion
holeric
Campylobacter
Rotavirus
Giardia
Cryto
sporidium
Altele
(precizati)
Cazuri
Contacti
Sanatosi
Total
Data: ___/___/_____
Semnatura si parafa medicului sef
al laboratorului de microbiologie
______________________________________
14
ANEXA 4
PROCEDURA PENTRU RECOLTAREA, STOCAREA SI
TRANSPORTUL PROBELOR DE MATERII FECALE PENTRU
COPROCULTURA SI EXAMEN COPROPARAZITOLOGIC
Scop
Prezenta procedura descrie tehnica de recoltare, stocare si transport a materiilor fecale pentru
coprocultura si examen coproparazitologic.
Domeniu de aplicare
Prezenta procedura se aplica pentru:
- diagnosticul microbiologic al infectiilor enterice bacteriene (Salmonella spp., Shigella
spp., Yersinia enterocolitica, E.coli patotipurile diareigene, Campylobacter, Vibrio cholerae
etc.), virale (Rotavirusuri, Enterovirusuri etc.). si parazitare (Giardia, Entamoeba,
Criptosporidium etc.), viral (Rotavirusuri, Enterovirusuri, Adenovirusuri etc.).
- diagnosticul microbiologic al starii de portaj pentru: Salmonella, Shigella, Vibrio etc.
Definitii si abrevieri
BDA = boala diareica acuta
Consideratii de biosecuritate
Probele recoltate trebuie considerate potential infectate si tratate ca atare.
Orice manopera de prelevare reprezinta un risc biologic atat pentru pacient cat si pentru
personalul medical implicat in prelevarea, ambalarea, transportul probelor si curatenie.
Reguli generale:
- prelevarea se face din recipiente curate (ex. plosca de unica utilizare);
- se respecta regulile generale de igiena personala si protectia muncii (echipament de
protectie, spalarea mainilor, etc); se folosesc manusi in timpul recoltarii si manipularii
produselor patologic;
- transportul probelor se face in conteiner etans, impachetat in pungi de plastic sigilate, cu
respectarea recomandarilor din ghidul de biosecuritate privind stocarea si transportul
substantelor de diagnostic;
- cererea de analiza va fi ambalata in plicuri, separat de recipientele de recoltare.
Descrierea procedurii
I. Recoltare
I.1. Materiale necesare pentru recoltare
. conteiner curat, uscat, de preferat de unica folosinta pentru colectarea materiilor fecale;
. conteiner etans, curat, uscat pentru colectarea esantionului de examinat;
. mediu de transport adecvat pentru transportul tampoanelor rectale de la copii;
. solutie apoasa de formaldehida 10% sau polivinil-izopropil alcool (PAV);
. tampon rectal cu dop insurubat pentru recoltarea materiilor fecale de la copilul mic sau de
la alte categorii de pacienti necooperanti.
15
I.2. Momentul optim al recoltarii
- prelevarea produsului patologic trebuie facuta cat mai aproape de debutul bolii;
- materiile fecale au cea mai mare valoare pentru diagnosticul microbiologic daca sunt
colectate imediat dupa debutul sindromului diareic (pentru virusuri < 48 ore, pentru bacterii
< 4 zile);
- este de preferat recoltarea inainte de initierea terapiei cu antibiotice;
- pentru cresterea sanselor de izolare se recomanda colectarea a 2 sau 3 probe in zile diferite.
I.3. Recoltarea
I.3.1. Prelevare din scaun emis spontan
Este de preferat si se indica in toate formele de diaree acuta, cand emisia de materii fecale
este frecventa. Prelevarea din masa fecaloida se face cu tamponul sau "lingurita"
coprorecoltorului, vizand portiunile: lichide, mucoase si/sau sangvinolente atunci cand ele
exista.
- colectati materii fecale proaspat emise in cantitate de 5 g (marimea unui bob de mazare)
sau 5 ml, intr-un conteiner;
- etichetati conteinerul.
I.3.2. Prelevare cu tamponul rectal de la copii sau alte categorii de pacienti
necooperanti
- inmuiati tamponul in ser fiziologic steril;
- inserati tamponul prin sfincterul anal si rotiti usor;
- retrageti tamponul si examinati-l pentru a va asigura ca a venit in contact cu materiile
fecale.
- introduceti tamponul intr-un conteiner cu mediu de transport adecvat pentru examen
bacteriologic sau virologic;
- rupeti partea superioara a batului fara a atinge tubul si insurubati ferm dopul conteinerului;
- etichetati conteinerul.
Acest mod de prelevare este recomandat si in: Shigelozelle cronice si la investigarea
purtatorilor cronici de Shigella, Salmonella cu exceptie S.Typhi.
II. Stocare si transport
II.1. Probe recoltate pentru coprocultura
REGULA: orice prelevat care nu se insamanteaza pe medii de izolare (imbogatire sau
selective) intr-un interval de minimum 2 ore, trebuie supus unui proces de conservare :
II.1.1. Conservare prin refrigerare:
- rotavirusuri = - 70șC;
- bacterii = limitata, cel mult 24 h la +2șC...+8 șC
Nota 1: Shigella si Campylobacter sunt in mod deosebit sensibile la temperaturi inalte
Nota 2: Majoritatea probelor pot fi pastrate la temperatura camerei, daca proba urmeaza a fi
procesata in 24 ore
Nota 3: Prezervarea prin refrigerare trebuie considerata cu rezerve pentru bacteriile sensibile
la frig (ex. Vibrio)
II.1.2. Conservare in medii speciale
16
* semisolide:
- mediu Cary-Blair (pastrat in recipiente bine inchise care sa impiedice evaporarea poate
asigura o buna conservare la temperatura mediului ambiant pana la 7 zile.
- mediul Amies
- mediul Stuart: foarte scump
* lichide:
- solutie salina tamponata - Sachs
- solutie EDTA - Shipe
II.1.3. In suspiciunea de holera se impune efectuarea examenului direct din scaunul
apos proaspat recoltat pentru evidentierea vibrionilor.
II.2. Probe recoltate pentru examen coproparazitologic
II.2.1. Probele care se vor examina pentru paraziti
- se transporta dupa omogenizare cu formaldehida 10% sau alcool polivinil - izopropilic
(PAV) in proportia: 3 parti materii fecale la 1 parte prezervant.
- se transpota la temperatura ambianta in containere ambalate in pungi de plastic sigilate
II.2.2. Pentru evidentierea trofozoitilor
- este strict necesar examenul extemporaneu din proba proaspata
- pentru cresterea sanselor de evidentiere a parazitilor este necesara ideal colectarea a trei
probe consecutive, in decurs de maximum 10 zile, care vor fi examinate imediat
- Apa peptonata - Vibrio, Campylobacter
- Bulion tioglicolat - Vibrio, Campylobacter
- Solutie Tris tamponata - virusuri
Nota: In context epidemic personalul responsabil de recoltarea probelor va anunta
laboratorul de destinatie in legatura cu transportul care urmeaza sa se faca si va furniza
datele necesare despre proba.
Laboratorul expeditor va face demersurile necesare pentru transportarea pe cale terestra a
probelor.
Laboratorul de destinatie va informa expeditorul daca a primit sau nu probele.
Neconformitati
Prelevatul poate fi refuzat de laborator in urmatoarele cazuri :
- absenta etichetei pe esantionul de analizat ;
- absenta cererii de analiza;
- identificarea pacientului: absenta, incompleta, eronata sau indescifrabila;
- lipsa datelor referitoare la prelevat;
- tampon de prelevare necorespunzator (fara mediu de transport, uscat, etc.);
- nerespectarea intervalului si conditiilor de stocare si transport recomandate.
Formulare/inregistrari, documente conexe
- formular insotitor proba
- registru de inregistrare probe
- buletin de analiza
17
ANEXA 5
EXAMENUL COPROPARAZITOLOGIC
Parazitii cu localizare intestinala sau biliara pot fi identificati prin examinarea
materialului fecal, a aspiratului duodenal sau sigmoidian. Elementele parazitare sunt de
obicei uniform raspandite in masa fecala datorita motilitatii colonului, care asigura o
amestecare a continutului. Formele vegetative pot fi gasite eventual in portiunea terminala a
bolului fecal mai curand decat in cea initiala, care este mai veche.
Deoarece, cel putin in infectiile cronice, eliminarea diferitelor stadii parazitare nu
este continua, se recomanda recoltari si examinari repetate; de exemplu, trei probe la
intervale de 24 - 48 de ore. Uneori numarul probelor examinate trebuie sa fie mai mare.
Recoltarea
Recoltarea se face in recipiente speciale, bine inchise. De obicei, aceste recipiente sunt
prevazute cu mici dispozitive ce usureaza operatia. Aceasta se face din mai multe puncte ale
bolului fecal, in special din portiunile mai putin consistente, din cele mucoase sau eventual
cu sange.
!!!!!!! Se recomanda ca materialul fecal sa nu fie amestecat cu urina.
Urina poate inactiva si distruge formele vegetative ale unor paraziti.
In unele situatii, medicul poate recomanda administrarea unui purgativ usor. De exemplu, o
eventuala infectie cu Entamoeba histolytica poate fi mai usor pusa astfel in evidenta.
Proba recoltata trebuie supusa examinarii in cel mai scurt timp posibil (aproximativ 30 de
minute), mai ales cand scaunul este diareic si deci, se presupune existenta unor forme
vegetative ce au o durata de supravietuire scurta.
Scaunele formate sau cele consistente pot fi examinate dupa intervale de timp mai mari,
deoarece se presupune ca vor contine forme chistice, oua sau fragmente de paraziti sau
paraziti intregi (helminti).
In cazul in care, examinarea nu se poate face imediat, se recomanda fixarea materialului
fecal.
Fixarea
Fixarea are rolul de a prezerva forma si structura elementelor parazitare pentru a fi mai usor
recunoscute, dar si de a realiza o inactivare a lor si a celorlalte forme biologice posibil
patogene.
In tabelul urmator (dupa Garcia 1995 si CDC - Diagnostic Procedures) sunt prezentati
principalii agenti fixatori impreuna cu avantajele si dezavantajele ce pot intervenii in
utilizarea lor.
18
Agentul
fixator
Avantaje Dezavantaje
Formol 5%
(tamponat sau
netamponat)
- usor de preparat
- perioada lunga de folosire
- bun fixator mai ales al concentratelor
parazitare
- nu interfera cu diversele kituri de
diag-nostic ce utilizeaza anticorpi monoclonali
si nici cu coloratiile acid-fast
- nu conserva bine formele vegetative
- nu conserva bine morfologia parazitilor mai
ales atunci cand se urmareste obtinerea unor
preparate microscopice fixate si colorate
- influenteaza rezultatele obtinute prin PCR
Merthiolat -
Iod - Formol
- in cazul preparatelor umede se obtine
concomitent o fixare si o colorare a parazitilor
- este usor de preparat
- are o perioada lunga de folosire
- nu contine mercur
- pe preparatele permanente morfologia
parazitilor nu este la fel de bine pastrata in comparatie
cu PVA sau Schaudinn
- iodul poate influenta unele coloratii sau reactii
de fluorescenta
Sodiu acetat +
Acid acetic +
Formol (SAF)
- este un fixator cu actiune buna asupra
concentratelor
- este utilizat ca fixator al unor preparate
colorate
- nu interfera cu diversele kituri de
diag-nostic ce utilizeaza anticorpi monoclonali
si nici cu coloratiile acid-fast
- fixarea este compatibila cu tehnicile
de diagnostic serologic
- este utilizat in fixarea preparatelor
obti-nute din scaunul fecal proaspat sau
pentru formele gasite mai ales la
suprafata mucoasei intestinale
- este un excelent conservant atat ale
formelor vegetative cat si al chistilor
- micsoreaza capacitatea de aderare a organismelor
pe lama (se poate adauga un amestec de
albumina si glicerina)
- in cazul in care, fixarea este urmata de coloratia
trichrom, morfologia parazitilor apare mai putin
bine pastrata; acest inconvenient poate fi inlaturat
cand fixarea este urmata de o coloratie cu
hema-toxilina ferica
- nu se recomanda utilizarea in procedeele de
concentrare
- contine saruri de mercur
- asigura o aderenta scazuta in conditiile in care
parazitii se afla inglobati intr-o faza lichida sau
mucoasa
- nu asigura o buna conservare a morfologiei
helmintilor, a oualor, a larvelor, a coccidiilor si a
microsporidiilor
P V A
Schaudinn +
Polivinylalcool
- conserva foarte bine formele vegetative
si chistice pentru coloratii permanente
- asigura o buna aderenta de lama
- poate fi utilizat in procedeele de concentrare
(totusi formalina este mai buna)
- are durata lunga de utilizare
- contine derivati de mercur
- este dificil de preparat in laborator
- nu poate fi utilizat atunci cand se folosesc kituri
de diagnostic cu anticorpi monoclonali sau
coloratii de tip acid-fast
P V A
modificat
(Cooper,
zinc bases)
- poate fi utilizat in prepararea amprentelor
si al frotiurilor colorate
- poate fi utilizat in tehnicile de concentrare
- nu contine compusi pe baza de mercur.
- morfologia protozoarelor este mai putin bine
conservata
- conservarea este mai buna cu PVA pe baza de
sulfat de zinc
- vizualizarea organismelor necesita o oarecare
experienta
19
ANEXA 6
DIAGNOSTICUL GASTROENTERITEI ROTAVIRALE
Infectia rotavirala este una din cauzele principale ale gastroenteritelor nebacteriene la
copil. Dupa unii autori, acest virus este agentul etiologic la aproximativ 50% din copii in
varsta de sub 2 ani, internati pentru boala diareica acuta. Din experienta laboratorului nostru,
rotavirusul s-a izolat, in medie, in 21% din probele primite, in sezonul rece, de la copii, in
varsta de pana la 3 ani, cu boala diareica acuta.
Deoarece tehnicile de izolare a virusului pe culturi celulare si microscopia electonica
sunt laborioase si costisitoare, tehnicile imunologice sunt utilizate ca metode de electie
pentru diagnosticul gastroenteritei rotavirale.
Metoda imunoenzimatica (ELISA), care utilizeaza anticorpi monoclonali pentru
identificarea rotavirusului, ofera un diagnostic rapid si permite evitarea administrarii inutile
a antibioticelor si reducerea timpului de spitalizare.
Recoltarea probelor de materii fecale
- in cursul recoltarii probelor masurile de precautie privind manipularea sunt cele standard
pentru materialele potential infectioase;
- se recolteaza circa 1 g de materii fecale, intr-un recipient curat (fara urme de detergent, ser
sau conservanti);
- se recomanda ca recoltarea sa se faca in faza acuta a bolii, cat mai aproape de debut; exista
posibilitatea ca, probele recoltate la peste 6 zile de la aparitia simptomelor sa nu mai contina
antigen suficient pentru a determina o reactie pozitiva.
Pastrarea probelor
- la +2 - 8șC pana la 24 ore;
- peste 24 ore probele se vor pastra la -20șC;
- congelarile-decongelarile repetate pot deteriora proba;
Transportul probelor
- la +2 - 8șC.
 
 
 
Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: 0 (media unui numar de 144 de note primite).

2345678910

 
Copyright© 2005 - 2008| Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite