 | |
 | |
  |
| Politica de confidentialitate |
|
|
 | |
| • domnisoara hus • legume • istoria unui galban • metanol • recapitulare • profitul • caract • comentariu liric • radiolocatia • praslea cel voinic si merele da aur | |
| |
 |
||||||
| Infectii cu coci gram pozitiv | ||||||
|
||||||
|
||||||
|
CUPRINS: INTRODUCERE CAPITOLUL I. GENUL STAPHYLOCOCCUS I.. Caractere generale I.. Structuri antigenice extracelulare produse de stafilococi I.. Caractere de patogenitate I.. Patologie specifica si afectiuni produse I.. Tratament I.. Profilaxie CAPITOLUL II. GENUL STREPTOCOCCUS II.. Caractere generale II.2.Structuri antigenice II.3.Specii de Streptococi II.3.. S. pyogenes II.3.. S.agalactiae II.3.. Grupele C si G II.3.4 S.viridans II.3.. Peptostreptococi II.3.. Enterococcus faecalis si E.faecium II.3.. S.bovis II.3.. S.pneumoniae II.. Patologie specifica si afectiuni produse II.. Tratament II.. Profilaxie INCHEIERE BIBLIOGRAFIE INTRODUCERE Infectia cu coci gram pozitivi reprezinta un tip particular de relatie intre microorganismele conditionat patogene sau patogene si organismul gazda, acestea trebuind sa patrunda in organismul- gazda, sa-l colonizeze, sa depaseasca barierele si mecanismele de aparare, sa se multiplice si sa intre intr-un lant de transmitere prin intermediul caruia poate contamina o noua gazda. CAPITOLUL I. Genul Staphylococcus I.. Caractere generale Coci gram pozitivi cu importanta medicala sunt: stafilococi, streptococci, si pneumococi. Stafilococii sunt coci gram-pozitivi aerobi, facultative anaerobi, imobili, nesporulati, catalazo-pozitivi. Cele mai importante specii din genul Staphylococcus sunt reperezentate de . S. aureus; . S. epidermidis ( produce un pigment alb ); . S. saprophyticus ( produce un pigment citrin). specii fiind de obicei nepatologice. S. aureus se poate multiplica la nivelul tegumentelor si mucoaselor, in special la nivelul vestibulului nasal, dar si la nivelul foliculilor pilosi si la nivelul glandelor sebacee. Avand un tropism special pentru derm, stafilococii provoaca infectii la nivel cutanat insotite de puroi, dar pot fi implicate si in infectii ale altor tesuturi si organe. I.. Structuri antigenice extracelulare produse de stafilococi Stafilococii produc o varietate mare de exotoxine, printre care exoproteine imunogene, coagulaze, hidrolaza dar si hemolizine. Exista 4 hemolizine produse de stafilococi, toate producand β-hemoliza, distrugand celulele din jur, provocand necroza locala. De asemenea, stafilococii produc o serie de exotoxine pirogene, un grup de toxine cu mai multe activitati patogene spre exemplu cu efecte imunosupresoare, cu un effect mitogen pronuntat la nivelul limfocitelor T supresoare. O alta toxina produsa este exoftalmina, toxina epidermolitica care produce o varietate de leziuni dermatologice prin clivarea stratului granular al epidermului, datorita scindarii desmozomilor care unesc celulele acestui strat. I.. Caractere de patogenitate Staphyloccocus aureus este inclus in categoria microorganismelor conditionat patogene. El apare mai frecvent implicat in producerea unor infectii, de obicei la nivelul tegumentelor si mucoaselor, insotita de formarea de puroi, dar cu potential de generalizare. Tulpinile de S. aureus au capacitatea de a adera la mucoase, epitelii, andotelii, in special datorita aparitiei acidului lipoteichoic , proteinei A si a altor adezine. Dupa aderare si multiplicare, in cursul infectiilor pot fi produse o serie de exotoxine. I.. Patologie specifica si afectiuni produse S. aureus este implicat ca agent etiologic intr-o mare varietate de infectii supurative, incepand cu infectii superficiale ale tegumentelor si mucoaselor si continuand cu panaritii, furuncule, abcese profunde, infectii ale diferitelor organe interne cu sau fara generalizarea infectiei.De asemenea pot apare toxinoxelor si anumite toxiinfectii alimentare, necroliza toxica a epidermului, sindroame de soc toxic. Toxiinfectiile alimentare sunt provocate de exotoxinele preformate, existente in alimente in care s-au multiplicat stafilococi enterotoxigeni. Simptomele principale sunt reprezentate de greturi, crampe abdominale, varsaturi, diaree care apar la l-6 ore dupa ingestia alimentelor contaminate. Se vindeca in general in circa 24 de ore. Alimentele sunt contaminate in general de catre cei care le manipuleaza (de exemplu de la un panaritiu). Alimentele cele mai frecvent incriminate sunt cremele, branza, inghetata, carnea si produsele din carne. Enterotoxinele stafilococice sunt termostabile (rezista 30 minute la 100°C), ceea ce impune pastrarea alimentelor in frigider, atat inainte cat si dupa preparare. De asemenea pot aparea dermatite exfoliative generalizat(bola Ritter) la nou nascut ,epidermonecroza toxica la copii ,impetigo bulos si "scarlatina stafilococica"(nu afecteaza limba si palatal).Leziunile aparute sunt extinse dar cu o posibila vindecare fara cicatrici deoarece sediul leziunilor este in stratul granular al pielii,sub el ramanand un start suficient de gros pentru evitarea unor pierderi masive de lichid si pentru protejarea straturilor profunde de infectii supra adaugate. Sindromul de soc toxic cuprinde un complex de simptome provocat ca urmare a toxinei 1 a socului toxic.Principalele semene si simptome sunt:aparitia starii de soc,greturi,varsaturi,trombocitopenie,diaree,febra mare,insuficienta renala si hepatica acuta,eruptie scarlatiforma urmata de descuamare(palme si planta).In 80%din cazuri apare la femei ,in corelatie cu menopauza. Stafilococii coagulazo-negativi sunt implicate in infectii aparute dupa manevre medico-chirurgicale care penetreaza bariera cutaneo-mucoasa(implante,proteze intra-vasculare,cateterisme).O infectie grava produsa de acestia este enterocolita post antibiotic al nou nascutului(mai ales la premature cu administrare necontrolata a antibioticelor ce duce la disbacteriemii cu consecinte grave.) Staphylococus Saprophyticus este intalnit la femeile tinere dand infectii ale tractului urinar si genital. Multe persone sunt purtatoare de stafilococi la nivel tegumentar,nasal sau faringian. I.. Tratament Tratamentul unei stafilococii se face conform antibiogramei .S-a demonstrat ca stafilococii au descris rezistenta la antibiotice,in special la penicilina,mediata de o ß-lactamaza.Unele tulpini sunt rezistente la meticilina,oxacilina,tetraciclina,cloramfenicol,macrolide sau vancomicina.In cazul colectiilor purulente ca prima importanta este utilizarea inciziei si drenajului ,fara de care antibioterapia nu are sens. I.. Profilaxie Prevenirea transmiterii infectiilor cu stafilococ are la baza metode de igiena,asepsie si antisepsie.In sectiile de neonatologie,ATI, in salile de operatie si saloane unde se afla pacienti cu cancer aflati sub chimioterapie sau pacienti cu alte cauze de imunodepresie este de preferat sa nu patrunda persoane purtatoare de stafilococi coagulazo-pozitivi si sa se foloseasca substante antiseptice.Utilizarea vaccinului stafilococic poate sa amelioreze starea clinica in anumite situatii. CAPITOLUL II. GENUL STREPTOCOCCUS II.. Caractere generale Streptococii sunt coci sferici gram-pozitivi care formeaza perechi sau lanturi in cursul diviziunii celulare.Unii fac parte din flora umana normala,altii sunt asociati cu afectiuni umane datorate partial infectiei streptococice si partial raspunsului imun al gazdei.Unii streptococi elibereaza o capsula polizaharidica comparabila cu cea pneumococica.Speciile de grup A.B,C produc o capsula din acid hialuronic. I.. Structuri antigenice Streptococii hemolitici sunt divizati in grupe serologice peste 18 grupe notate cu litere mari A-U, pe baza carbohidratului C,prezent in structura peretelui.Streptococii ß-hemolitici din grup A prezinta proteina M,cel mai important factor de patogenitate din acest grup.Alte structuri antigenice sunt substanta T-care permite diferentierea unor tipuri de streptococci prin aglutinare cu antiser specific,proteina R-un antigen de suprafata,nucleoproteine,toxine si enzyme(streptokinaza,streptodornaza,hialuronidaza,difosfopiridin nucleotidaza,hemolizine) II.3.Specii de Streptococi II.3.. S. pyogenes Cei mai multi streptococi care contin antigen de grup A sunt streptococii pyogen.Ei sunt ß-hemolitici care produc in mod caracteristic zone largi de hemoliza in jurul coloniilor punctiforme.Este principalul germen ce da invazie locala sau sistemica si dezo rdini imunologice post streptococice.Ei se gasesc la nivelul tractului respirator superior si sunt sensibili la bacitracina. II.3.. S.agalactiae Face parte din flora normala a tractului genital feminine si este o importanta cauza de sepsis si meningita neonatala.Sunt ß-hemolitici de grup B ce hidrolizeaza hipuratul de sodium. II.3.. Grupele C si G Acesti streptococci sunt izolati din nazofaringe si pot cauza sinuzite,bacteriemii sau endocardite.Sunt ß-hemolitici si sunt identificati prin reactii cu antiser specific pentru grupele C si G. II.3.4 S.viridans Face parte din flora normala a tractului respirator superior,este α-hemolitic dar acesta poate fi si nonhemolitic.Poate ajunge in torentul sangvin ca urmare a unei trauma si reprezinta o cauza a endocarditei care survine la pacientii cu valve cardiace.Unii dintre ei sintetizeaza polizaharide care contribuie la geneza cariilor dentare. II.3.. Peptostreptococi Cresc numai in conditii anaerobe sau microaerofile si produc in mod variabil hemolizine.Fac parte din flora bucala normala,flora tractului respirator superior,intestinal si genital feminine.Participa adesea in asociere cu allte specii bacteriene in infectii anaerobe polimicrobiene abdominale,pelvine,pulmonare sau cerebrale. II.3.. Enterococcus faecalis si E.faecium Face parte din genul Enterococcus.Poate fi izolat din flora enterica normala.Sunt nonhemolitici si dau o reactie pozitiva la bila-esculina.Tolereaza clorura de sodium in concentratie 6,5%.Sunt rezistenti la multe antibiotice si chimioterapice,tratamentul infectiilor cu enterococi putand reprezenta o adevarata problema. II.3.. S.bovis Face parte din streptococi de grup D sia partine florei normale.Rar poate produce endocardita sau bacteriemii la pacienti cu carcinom colonic.Nu produce hemoliza si da o reactie pozitiva la bila-esculina. II.3.. S.pneumoniae Pneumococii sunt α-hemolitici,cresterea lor este inhibata de optochin iar coloniile sunt distruse de bila si saruri biliare.Sunt bacterii conditionat patogene,facind parte din flora normala a tractului respirator superior,sunt in general dispusi in diplo ,incapsulati,nesporulati si imobili.Pneumococii sunt aerobi,facultativ anaerobi.Acestia dezvolta rezistenta la antibiotice,la penicilina.Glucoza reprezinta principala sursa de energie pentru acestia.Ei pot supravietui cateva luni in sputa uscata,la intuneric,dar in mediu extern rezistenta acestora este scazuta. II.. Patologie specifica si afectiuni produse Bolile invazive datorate streptococilor pyogeni pot aparea cu o extindere rapida si difuza a infectiei de-a lungul cailor limfatice,insotite de o supuratie minima.Infectia se poate extinde la nivel circulator ,in aceasta categorie se poate include erizipelul,febra puerperala. Exista si boli localizate ca de exemplu faringita streptococica,cea mai obisnuita infectie datorata streptococilor ß-hemolitici.Streptococii virulenti de grupa A adera la epiteliiul faringian,apoi se extend la nivel amigdalian si eventual la nivelul altor structuri.Boala se manifesta cu durere in gat ,rinofaringita,amigdala purulenta (pultacee),ganglioni limfatici,cervicali,mariti si durerosi,febra.La copii exista tendinta extinderii infectiei catre urechea mijlocie mastoida si meninge. Atunci cand streptococii sunt lizogenizati produc toxina eritrogena si daca pacientul nu are imunitate antitoxica apare eruptia caracteristica si scarlatina. Pneumonia este rapid progresiva si severa ,de obicei apare ca o complicatie in urma unei infectii grave(gripa sau pojar). Streptococii pot produce si endocardita infectioasa care poate fi acuta sau subacuta.Streptococii colonizeaza valvele cardiace,le distrug iar in lipsa tratamentului antibiotic si a protezarii valvulare duce la deces in cateva zile sau saptamani. In majoritatea infectiilor pneumococice exista o fata initiala bacterienica,apoi cand pneumococul este patogen prin multiplicare si invazivitate ducand la aparitia unor variate infectii ale tractului superior si inferior respirator, ale urechii medii, ale sinusurilor dar si infectii produse prin diseminare hematogena. Pneumonia pneumococica este insotita de edem alveolar si de exudat fibrinos si urmat de aparitia hematiilor si leucocitelor.Debutul este brusc cu febra mare,frison,junghi toracic si sputa caracteristica ruginie.Aspectul radiologic este characteristic cand este prins un singur loc si este reprezentat de o opacitate cu aspect triunghiular ,cu baza la periferie si varful catre mediastin. Dupa o infectie acuta cu streptococi ß-hemolitici de grup A urmeaza o perioada de latenta (l-4 saptamani),dupa care se dezvolta bolile poststreptococice.Perioada de latenta sugereaza faptul ca boala nu se datoreaza efectului direct al diseminarii bacteriene si este un raspuns de hipersensibilitate care urmeaza unor infectii repetate,netratate,sau tratate necorespunzator cu streptococi ß-hemolitici pyogeni de grup A. Printre aceste boli sunt glumerulonefrita acuta carea pare la circa 3 saptamani dupa infectie si se datoreaza unui mecanism de hipersensibilitate cauzat de producerea in exces de complexe imune antigen-anticorp,care circula si se depune la nivelul membranei glomerulare.Se manifesta prin hematurie,proteinurie,edeme la nivelul fetei,hipertensiune arteriala,retentie de uree. De asemenea o boala poststreptococica este reumatismul articular acut care duce la afectarea valvelor si a muschiului cardiac.Ca si simptome sunt intalnite febra,poliartrita migratorie si semne legate de inflamatia la nivel cardiac. II.. Tratament Tratamentul infectiilor cu streptococ pyogenes se realizeaza cu penicilina timp de 10 zile,iar in cazul celorlalte infectii streptococice este recomandata antibiograma. II.. Profilaxie Pentru a preveni infectiile streptococice in urma interventiilor chirurgicale pe tract respirator,gastro-intestinal si urinar si la persoanele care prezinta probleme valvulare cardiace se administreaza antibiotice in scop profilactic.Vaccinurile pot oferi o protectie de 90% impotriva pneumoniei bacteriene,de aceea se indica imunizarea copiilor,varstnicilor si imunodeprimatilor. INCHEIERE Pentru evitarea infectiilor cu coci gram pozitivi este indicat sa ne vaccinam, sa avem o igiena corporala buna si in cazul infectiilor sa consultam un medic pentru a evita tratarea proasta si consecintele bolilor postcocice BIBLIOGRAFIE : 1) MIRCEA IOAN POPA, LOREDANA GABRIELA POPA, BACTERIOLOGIE. NOŢIUNI DE IMUNOLOGIE ŞI MICOLOGIE, EdituraAPPucureşti, 2004 2) MIRCEA IOAN POPA, DIAGNOSTICUL DE LABORATOR ÎN MICROBIOLOGIE, Editura INFOMedica, 2004 3) HTTP://WWW.WIKIPEDIA.ORG |
||||||
|
||||||
|
||||||
| Copyright© 2005 - 2024 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite |
|
|||||
|
|
