Muzica - esteo forma de exprimare specifica omului, un limbaj prin care acesta isi comunica ideile, sentimentele, experienta de viata intr-o maniera distincta.
In practica muzicala, omul foloseste vocea,dar foloseste si instrumente musicale,create de el, pentru a imbogatii paleta coloristica sonora(timbrala).
In studiul vocal trebuie urmariti toti parametric melodiei, identificati cu insusirile sunetului musical:
- Inaltimea - se refera la calitatea sunetului de a fi mai grav(jos), sau mai acut(inalt),cat si mediu,dupa numarul de vibratii pe secunda, frecveta,produs de coardele vocale.
- Durata - se refera la calitatea sunetelor de a fi produse neintrerupt pe o perioada mai scurta sau mai lunga de timp, realizata prin emiterea cu suflu continuu.
- Intensitatea - sunetelor musicale, depinde de forta cu care coloana de aer este dirijata spre corzile vocale.
Timbrul vocal - proprietatea sunetelor musicale de a se deosebi dupa sursa care le produce.
Timbrul vocal poate fi deosebit intre vocile soliste , sau poate constitui timbrul unei formatii corale:
Voci solo: femei - soprano, mezzosoprana, alto,
Barbati - tenor , bariton, bas,
Formatii : cor de voci egale sic or mixt - a cappela(fara acompaniament), cu acompaniament, Timbre instrumental - in functie de materialul, forma si modul in care sunt produse,toate instrumen-tele,au o culoare sonora specifica;
- Instrumente de suflat : din lemn- flaut, oboi, clarinet, fagot
Din alama- corn, trompeta,trombone,tuba
- Instrumente cu coarde : prin frecare cu arcusul - viori, viole, violoncele, contrabasi,
Prin ciupire - chitara, mandolin, harpe,
Prin lovire - pian tambal,
- In
strumente de percutie : acordabile - timpanul, xilofonul, celesta
Neacordabile - toba mica, mare, gong, tamburina
Tipuri de orchestra - de camera si simfonice.
Elemente de structura a melodiei - linie melodic(inaltimea sunetelor, alteratiile)
Ritmul,
Masura,
Tempoul (miscarea
Nuantele (dinamica)
Tonalitatile - se prezinta sub 3 variante : natural , armonic(cu treapta a 7a alterata suitor)
Melodic(cu treptele a 6a si a 7a alterate suitor)
Scarile - cantecele care au la baza o scara muzucala simpla, formata din 2ua ,3,4 sunete, se numesc scari oligorcice.
- Scarile formate din 5 sunete se numesc pentatonic sau pentacordice
- Scarile formate din 6 sunete se numesc hexatonice sau hexacordice
Aceste scari de 5 si 6 se intalnesc in folclor si se incadreaza in sistemul scarilor modale.
- Scarile formate din 7 sunete, formeaza modurile populare, si sunt cunoscute cu denumiri stabi-lite in Evul Mediu: Ionian , dorian, eolian, lidian.
RITMICA SI METRICA
Periodicitatea constanta a accentelor, determina metrica, impartirea in masuri.
Ritmul - reprezinta o succesiune organizata a duratelor sunetelor.
Timpul - constituie unitatea de baza pentru masurarea ritmului.
Metrul - se determina prin alternanta timpilor accentuate si neaccentuati.
Masura - reprezinta gruparea tuturor duratelor sunetelor ( ritmul) aflate intre doua bare(intre 2 timpi = accentuate).
Ritmul musical poate fi binar(din 2 in 2 timpi) si ternar(din 3 in 3 ).
Incadrarea ritmului binary si ternar in masuri determina metrica binara si metrica ternara.
Masurile
- Masuri simple - exista un singur accent in fiecare masura.
- Masuri compuse omogene - sunt formate din 2 sau mai multe masuri de acelasi fel, putand avea 2 sau mai multe accente in aceasi masura.
- Masuri compuse mixte - sunt formate din 2 sau mai multe masuri simple diferite ca facture ritmica(binar+ ternar), asezate in diverse combinatii: 2+3=5 3+2=5 2+3+2=7
TEMPO SI DINAMICA MUZICALA
Tempo-ul - exprima gradul de iuteala sau de miscare in care se interpreteaza o compozitie muzicala.se reprezinta prin termini de miscare notati la inceputul lucrarii (in limba italiana), si sunt insotiti uneori de indicatie metronomica.
Termenii principali pot fi : - propriu-zisi(se noteaza la inc. piesei musicale si sunt valabili pana la aparitia unui nou termen de miscare - miscari rare: largo, lento, adagio, larghetto
- Miscari mijlocii - andante, andantino, moderato, allegretto
- Miscari repezi - allegro, vivace, presto, prestissimo
- Termeni agogici care indica o rarire treptata(ralentando, ritenuto, allargando)
- Termeni agogici care indica o accelerare treptata: (accelerando, incalzando, precipitando, stringendo.
Dinamica muzicala - este gradul de tarie (forta, intensitate) in execurarea unei compozitii. Elementele cu care se lucreaza in dinamica se nm. Nuante si sunt de 2 feluri :
- Nuante cu intensitate uniforma
- Nuante cu intensitate progresiva.

MELODIA DE-A LUNGUL TIMPULUI

Melodia este elemental de baza al muzicii.ea poate fi simpla sau complexa, dar intodeauna expresiva. Inca din marile epoci ale antichitatii,ni se vorbeste despre conceptiile lor asupra muzicii. Date despre formele si manifestarile lor musicale, se pot afla din Epopeea lui Ghilgames(asiro-babiloniana), Imnurile egiptene, Psalmii lui David etc.
Muzica medieval religioasa laica
Evul Mediu inscrie in evolutia melodiei doua stiluri religioase crestine: melodica bizantina
Melodica gregoriana,
precum si stilul laic - identificat in parte cu folclorul popular al fiecarui popor, dar si cu muzica oraseneasca, cavalereasca.muzica religioasa are la baza Psalmii lui David.
Muzica Bizantina In Bizant, in secolele 4-8 , muzica religioasa si-a conturat caracterele , fiind cunoscuta azi drept muzica bizantina - care este vocala omofona(monodica).
Cel mai important reprezentant , a fost Sf. Ioan Damaschinul(sf. Sec. al 7 , inc. sec al 8).contributia sa esentiala o reprezinta OCTOIHUL - aranjat dupa cele 8 glasuri (ehuri).
Muzica gregoriana
Organizatorul cantarilor crestine in biserica apuseana a fost Grigorie cel Mare, (de la numele sau provine muzica gregoriana)
Muzica laica
era reprezentata prin arta trubadurilor, in Franta, Germania. Stilul musical este simplu. Genurile practicate erau caccia, pesca, frottola si villanelle, chansonul.
Melodia in structuri polifonice vocale
In Evul mediu exista interdictia de a nu schimba cantecul Gregorian.acest lucru a dat compozitorilor idea de a inventa melodii pe suportul lui. Au aparut astfel melodiile suprapuse, care au dat nastere polifoniei.
Prima forma de polifonie se numea organum - vocea principal fiind cantus firmus,
Vocea superioara era vocea organala.< br /> Principalele procedee de realizare a polifoniei , includeau : imitatia
Canonul.
Evolutia polifoniei vocale a atins apogeul in Renastere.
Principale compozitii polifonice : menuetul si misa, madrigalul,
MELODIA IN STRUCTURI POLIFONICE INSTRUMENTALE
Secolul al XVII este recunoscut pentru saltul calitativ al instrumentelor.acest lucru a dus la crearea unor genuri si forme noi specific interpretarii instrumentale.pentru inceput compozitorii au apelat la genurile polifoniei vocale si la tehnicile de tratare contrapunctica. (Bach)
MELODIA IN STRUCTURI ARMONICE
Armonia - teorretizarea tonalitatilor majore si minore este evidentiate in coralele compuse de bach
Coralul - este un gen al muzicii religioase scris pt voci avand o melodie simpla, dar plina de exprezivitate. Ritmica se bazeaza pe note egale si lungi creand o atmosfera meditative.
Cantata - este o compozitie muzicala scrisa pt solisti cor si orchestra , alcatuita dintr-o serie de arii destinata a fi interpretata in concert ex bach
Oratoriul - este o lucrare vocal simfonica de mari proprtii, avand la baza un libret cu un subiect religios sau profan lipsit de miscare scenic decoruri si costume . genul oratorio a aparut in It la inceputul sec 17 in Baroc
Lied - a fost desavarsit ca gen si forma in peroioada romantismului in special in creatia lui fran subart
Forma de lied se stabileste in fct de carac strophic al strofelor cantecelor. Liedurile pot fi simple sau compuse
Sonata - este o lucrare muzicala pt 1 sau 2 instrumente soliste, alc din 3 partii , in succesiune: repede - lent - repede
Concertul - este o lucrare muzicala scrisa pt un instrument solist si orchestra in care solitul is idem calitatea interpretative. Str concertului classic este tripartita
Allegro , adagio , allegro
Simfonia - este o lucrare orchestral formata di n 4 parti ample in miscari diferite: allegro, andante, alegreto, presto,

Johann Sebastian Bach (1685 - 1750) original din GER provenea dintr-o familie a caror inaintasi au fost muzicantti de profesie. Tatal lui Bach , violinist, la invatat sac ante la vioara. A inceput sa compuna la varsta de 15 ani a studiat si a activat mai multe centre cultural a germaniei. El a compus in toate genurile musicale existente in afara de opera. Din creatiile sale amintim : lucrari pt orga, clavecin, pian, concerte. Orfranda muzicala este rezultatul prelucrari in porme polifonice mai ales de canon a unei teme musicale date. Arta fugii - sintetizeaza forma complexa a muzicii instrumentale polifonice: fuga.

Wolfgang Amadeus Mozard (1756 - 1791) Mozard original din AUT a fost educat de catre tatal sau care a fost violinist in orchestra curtii. Constient de precocitatea muzicala a fiului sau, tatal ia organizat concerte si turnee in AUT si EURO creatia lui Mozart este strans leagata de viata sa si poate fi urmarita pe parcursul a 3 perioade:
- Cea a copilariei si a adolescentei brazdate de turnee si popasuri in EURO, de unde asimileaza diverse stiluri musicale
- Cea a tineretii traite la curtea arhiepiscopului de Salzburg
- Cea a ultimului deceniu de viata la Viena
A inceput sa compuna de la varsta de 6 ani creatia lui sintetizeaza totate stilurile si genurile epoci: sonate si arii, drame musicale, opera, etc
Din ultima perioada a vietii sale datateaza cele mai cunoscute opera : nunta lui Figaro, rapirea din Serai, Flautul fermecat

Ludwig van Beethoven (1770-1827) original din Bonn - a inceput muzica sub indrumarea tatalui sau la claveciv, vioara. La varsta de 8 ani a sustinut primul concert public, la 12 ani a devenit ajutorul si suplinitorului profesorului sau Nefe ca organist al curtii. Ca autodidact Bethoven sa apropiat mult si de teatru, de operele italiene ale francezilor si germanilor. In 1792 se stabileste la Viena unde se cunoaste cu Haydn care ii devine professor. In anul 1799 scrie prima sa simfonie si primul sau concert pt pian, ambele in tonalitatea do major acum incep sa apara primele syndrome ale surzeniei care se vor instala mai tarziu din creatia sa cele mai cunoscute sunt cele 9 simfoni (oda bucuriei simfonia a IX a , simfonia a III eroica ) concerte pt pian si orchestra : 32 de sonate pt mian, etc
Perioada clasicismului musical se incheie cu Bethoven dup ace Haydn si Mozart iau statuat caracteristicile si estetica de baza prin exemplarea lor creatie. Betoven prefigureaza epoca romantismului musical.

Joseph Haydn (1732-1809) se naste in Rohrau. A invatat vioara si clavecinul in scoala din Hainburg. La 7 ani pleaca la Viena unde urmeaza scoala pt coristi a catedralei Sf Stefan. Pe parcursul vietii in anul 1781 se va intalni cu Mozart , pe care il va pretui ca tanar musical de geniu , devenind buni prieteni. In anul 1792 il va intalni pe un alt tanar de geniu- Bethoven , acesta devenindui elev.Creatia lui Haydn cuprinde 104 simfonii , sonate , concerte , 6 misse, etc. renumite sunt cele 2 oratorii , creatiunea si anotimpurile.

George Enescu - sa nascut In 1881 in localitatea LIveni si amurit in 1985. Compositor, violinist, pianist, dirijor si professor , Enescu a fost cunoscut in timpul vietii mai ales pt activitatea sa de interpret. Opera sa cuprinde 33 de opusuri si multe alte lucrari nenumerotate ramase in manuscris. Dintre lucrarile sale amintim : Poema romana (prima creatie enesciana interpretata la Paris) Rapsodiile romane , sonate pt pian, vioara