Pe masura, in care, ne apropiem mai mult de deceniul al V-lea al secolului
X, tipologiile devin mai numeroase. Dezvoltarea testelor de personalitate, dar
si, cele legate de analiza factoriala, au pus in evidenta, factorii de
intraversie si extraversie, si structura lor bipolara, dar permanent duala,
cu accente diferite. Chiar daca, Eysenck a fost influentat de Carl Jung, care
avea obsesia socialului, in sensul obisnuit al cuvantului, insasi
arhetipurile, ca structuri ale inconstientului, erau structuri organizate in
inconstientul colectiv. Jung caracterizase extravertitii, ca fiind noninhibati,
sociabili (le plac reuniunile), cautatori de emotii puternice si de plezanterii.
In schimb, intravertitii au fost caracterizati ca linistiti, stersi, rezervati,
(cu putini prieteni intimi), cu o viata ordonata, cu evident control al emotiilor.
Precum se stie, Eysenck a pastrat aceasta axa, careia I-a adaugat, axa nevrotismului
si a instabilitatii emotionale, implicand intr-un model mai amplu
si nomenclatorul, clasic tipologic al lui Hippocrates. In genere, testele
de personalitate au implicat, aproape fara exceptie, sociabilitatea in
profilele efectuate, prin aceste teste. o3i8iu
In chestionarul Guilford Zimmerman, de pilda, figureaza, inca din
prima directie, factorul S- de tendinte sociale introverse si factorul T- de
tendinte ideative de introversie. In chestionarul MMPI, de asemenea, figureaza
implicatii de sociabilitate. Moreno a amplificat interesul pentru sociabilitate,
diferentiind in grupuri mici, liderul formal, cel informal si persoanele
cu numeroase alegeri, dar care, nu aleg reciproc, prea multi, din cei ce I-au
ales, si altii care traiesc, reciprocitatea, ca si persoane de diferite tipuri,
nealese si care aleg, si nealese care nu aleg, deci au o sociabilitate de grup
mai redusa.
Testul efectuat de Robert Bales are, insa, o implicatie de testare a sociabilitatii
mai complexa si o mai mare finete, in a decela tipuri de dimensiuni interpersonale,
foarte largi. Chiar daca cuprinde doar 27 de itemi, testul pune in evidenta
27 de tipuri de personalitate pornind de la ideea, ca in procesul interpersonalizarii,
fiinta umana tinde a se specializa in diferite tipuri de comportamente
interpersonale, ce-si pun o anumita amprenta, de identitate asupra sa. Exista,
conform acestui model, unele dominante factoriale antagoniste, ale functionalitatii
interpersonale. In acest sens, el se refera la cerinta de dominanta inalta
si joasa (D)(U), tendinta de conservatorism versus radicalism ca dimensiune
anterioara- posterioara (F)-(B), tendinta de izolare si sociabilitate, care
are conotatie pozitiva sau negativa (F)(N). Aceste tendinte constituie spatiul
analitic factorial tridimensional, elaborat de Bales. In genere, personalitatea
se realizeaza, fie printr-o dominanta factoriala, fie prin doua organizate sintetic,
sau chiar mai multe. Prin codul alcatuit de autor, se poate obtine, in
final, acest profil spatial social. Modelul lui R.F.Bales a aparut in
1973. Bales a efectuat 3 chestionare, cu cate 27 de itemi, fiecare. Desi
exprimate relativ, cu alte cuvinte, fiecare item este analog, in fiecare
din cele trei variante. (se refera la tipurile de sociabilitate, americane,
mai ales). Testul are raspunsuri fortate (Da- Nu). Raspunsurile se raporteaza
la cheia chestionarului, care are raspunsuri U, P, F, N, B, D, si combinatii
ale acestora. Intr-o grila primara, se noteaza raspunsurile, saturatia
lor intr-unul, doi sau chiar trei factori. Se aduna sumele gasite, se
fac scaderi si detasarea, in acest context, a dominatiei si ramane
in final, indicele directional final. Modelul de lucru este dat in
continuare.
U. //// //// ---------------- 1O
D. //// /// -----------------8
P. //// //// /// -----------------13
N. //// ----------------5
F. ///// ///// //// ---------------14
B. ///// ----------------4
Indexarea raspunsurilor se face, indicand, cate o bara, pentru
fiecare raspuns. Daca raspunsul cuprinde doua sau trei litere, se face cate
o bara la literele separate, ale codului (matricea de intrare). Se aduna, apoi,
rezultatele la doua cate doua din insemnele codului, apoi scade
valoarea mai mica, din cea mai mare, si se obtine, in final, dominanta.
La tipurile identificate, se manifesta caracteristicile dominante. De pilda,
U.P.F. este orientat spre solidaritate si progres social, tipul U.N.F. este
orientat spre autoritate autocrata.
Mai evidente, apar, aceste tendinte, daca se citeste saturatia itemilor in
cei 6 factori centrali. In acest sens, dam schema de lucru, de mai jos.
1. tipul AVE- oscilant mediu, pluridirectionat (Toward a balanced Average in
all directions);
2. tipul U orientat spre succes material si putere;
3. tipul UP orientat spre succes social;
4. tipul UPForientat spre solidaritate si progres social;
5. tipul UF orientat spre loialitate si cooperare in grup;
6. tipul UNF orientat spre autoritate autocrata;
7. tipul UN orientat spre afirmare puternica;
8. tipul UNB orientat spre individualism si gratificare;
9. tipul UB orientat spre relativism valoric si expresie;
10. tipul UPB orientat spre sprijin emotional si entuziasm;
11. tipul P orientat spre egalitate;
12. tipul PF orientat spre iubire altruista;
13. tipul F orientat spre convingerile conservatoare ale grupului;
14. tipul NF orientat spre obiectivitate;
15. tipul N orientat spre izolare individuala;
16. tipul NB orientat spre respingerea conformitatii sociale;
17. tipul B orientat spre respingerea convingerilor conservatoare ale grupului;
18. tipul PB orientat spre liberalism permisiv;
19. tipul DP orientat spre incredere in bunastarea altora;
20. tipul DPF orientat spre salvarea prin dragoste;
21. tipul DF orientat spre autocunoastere si subiectivitate;
22. tipul DNF orientat spre autosacrificare pentru valori;
23. tipul DN orientat spre respingerea succesului social;
24. tipul DNB orientat spre insucces si retragere;
25. tipul DB orientat spre refuzul cooperarii;
26. tipul DPB orientat spre identificare cu cei neprivilegiati;
27. tipul D orientat spre autoapreciere;
In cazul raspunsurilor NU, conotatia este diferita, dupa cum urmeaza:
1 (D), 2 (DN), 3 (DNB), 4 (DB), 5 (DPE), 6 (DP), 7 (DPF), 8 (DF), 9 (DNF), 10
(N), 11 (NB), 12 (B), 13 (B), 14 (P), 15 (PF), 16 (F), 17 (NF), 18 (UN), 19
(UNB), 20 (UB), 21 (UPB), 22 (UP), 23 (UPB), 24 (UF), 25 (UNF), 26 (U).
De altfel, si testele efectuate de Le Senne, in a doua varianta, (dupa
cum am vazut), au implicat inteligenta si sociabilitatea, deoarece, a aparut,
ca incomplecta, impartirea, dupa criteriile prime, pe care le-a adaptat,
(emotivitatte, activitate, primaritate, si secundaritate).
Ne-am referit, la aceasta clasificare tipologica, pe criterii sociale, deoarece,
ne ofera o diferentiere, mai complexa, in care, se pun in evidenta,
aspecte caracterologice si atitudinale sociale, sau mai putin socializate. Profilului
efectuat, pe baza reactiilor “DA”, la acest chestionar, I se poate
face un profil complementar, privind reactiile “NU”, care ar pune
in evidenta, mai bine, complementaritatea structurii sociabilitatii.
In genere, cautarea de tipologii sociale, se dezvolta, in cateva
directii. O prima directie, ar fi aceea a cautarii de tehnologii, cat
mai subtile si complexe, de studiere a sociabilitatii. Desigur, ancheta sociala
de studiu, a optiunilor, sociale, mai ales, politice, a luat un mare avantaj.
Exista centre de anchete sociale, foarte utilizate, in preajma alegerilor
politice. In cazul acestor tipuri de sondari sociale, are importanta consistenta
si reprezentativitatea, grupului de sondaj.
O a doua directie, este legata de studiul sociabilitatii, din grupurile mici,
implicata, initial, in studiile lui Moreno. Aceste tipuri de teste, pun
in evidenta, anatomia grupurilor si, evident, pozitia de integrare, si
coeziune din grup, structura aspirativa si activa, de suport de idei, sociale
ale grupurilor, inclusiv a celor profesionale, tensiunile acestora si ale divergentelor
latente si active din grup, ca expresie a competitiei de putere, de idei de
strategii, de sprijin social extragrup, etc.
O alta directie, este aceea, a studierii caracteristicilor, mai consolidate
individual-sociale. Tipologia lui Bales se incrie, in aceasta directie.
Exista o foarte mare varietate, de studii, chiar si romanesti, de sondare
a sociabilitatii.
Ne-am referit, in acest context, la o clasificare tipologica elaborata
de Pantelimon Golu.
