v1i24ib
La ce nivel va avea o surs\ de influeni\ impact asupra unei iinte? Este una din
intreb\rile la care cercet\rile intreprinse in Europa ai Statele Unite asupra influeniei minorit\iilor au incercat s\ r\spund\, pornind de la un anumit num\r de lucr\ri experimentale (de ex. Maass ai Clark, 1984; Moscovici, 1979, 1985, Moscovici ai
Mugny, 1987; Mugny ai Pérez, 1986; Nemeth, 1986; Paicheler, 1985;
Papastamou, 1988; Personnaz ai Personnaz, 1987). In acest domeniu, o orientare a cercet\rii vizeaz\ mai precis s\ r\spund\ la intrebarea: o surs\ provenind din propriul s\u grup are mai mult\ sau mai puiin\ influeni\, ai la ce niveluri, fai\ de o surs\ provenind dintr-un alt grup?
S\ examin\m mai intii procesele centrale care intervin in influenia social\ ai de la care pornind vom aborda aceast\ problematic\ specific\.
Diversele ansambluri de lucr\ri despre influenia majorit\iilor ai minorit\iilor, in special cele privind influenia perceptiv\ (de ex. Personnaz ai Personnaz, 1987, 1994), au permis degajarea a dou\ tipuri de procese ce intervin la diferite niveluri de schimbare: procesul de comparare ai cel de validare (Moscovici, 1980).
Procese de comparare ai influenia social\ majoritar\
R\spunsul unei majorit\ii apare, in general, ca referindu-se la o norm\ consensual\ ai legitim\. De asemenea, o divergeni\ a r\spunsurilor fai\ de aceast\ norm\ dominant\ conduce, in primul r`nd, la o repunere in cauz\ a relaiiilor sociale intre surs\ ai iint\
(Personnaz, 1979) ai mai ales a imaginii despre sine din partea iintei. In acest caz, aceasta se afl\, dintr-o dat\, perceput\ ai identificat\ ca ap\rind o poziiie minoritar\
ai deviant\. Indivizii se angajeaz\ atunci intr-un proces de comparare social\ care ii va centra aproape exclusiv pe raportul lor cu sursa, f\r\ a lua obligatoriu in seam\ obiectul pe care il iinteate influenia (Guillon ai Personnaz, 1983). Centrul de greutate al influeniei va fi in acest caz bazat pe o focalizare asupra propriei sale poziiii sociale, analizat\ `n raport cu a celuilalt in situaiia dat\. Aceast\ dependeni\, deai favorizeaz\ acceptarea manifest\ ai aproape imediat\ (Asch, 1951), poate, paradoxal, s\ constituie un obstacol pentru efecte de influeni\ mai complexe, din moment ce nu este insoiit\ de modific\ri cognitive ale informaiiei referitoare la obiect (Personnaz, 1976). Rezul tatele cercet\rilor in acest domeniu converg spre a ar\ta c\ influenia unei majorit\ii sau a unui agent social care ap\r\ o norm\ dominant\ exercit\ mai curind o schimbare manifest\ in prezenia sa, aaa cum o indic\ studiile despre conformism, realizate por nind de la cercet\rile lui Asch. In acelaai timp, conformismul apare in general ca nefiind decit aparent, c\ci el nu antreneaz\ schimb\ri la nivelul latent (Moscovici ai
Lage, 1976, Moscovici ai Personnaz, 1980) sau intirziat (Personnaz ai Guillon, 1985).
Conformismul ai supunerea constituie adesea o strategie pentru a sc\pa de presiunile sociale ale dominaniilor (Personnaz, 1979).
Procese de validare ai influeni\ minoritar\
Invers, r\spunsul ap\rat de o minoritate este considerat cel mai adesea ca nelegitim, eronat ai contrar realit\iii, fiind in opoziiie cu norma dominant\ general admis\. In acest caz, comparaiia social\ nu pune probleme majore indivizilor, de vreme ce sursa minoritar\ este mai intii perceput\ ca deviant\, in afara normei ai nu exist\ dorinia de a-i sem\na. Din contr\, fiecare este mai curind inclinat s\ se indoiasc\ de valoarea r\spunsului s\u ai s\-l resping\. Totuai, dac\ minoritatea se arat\ a fi consistent\, adic\ dac\ ea persist\ in judecata sa ai apare hot\r`t\ ai sigur\, ea creeaz\ un conflict interpersonal ai cognitiv greu de eliminat. F\cind aceasta, indivizii-iinte ai influeniei se angajeaz\ intr-un proces de validare (Moscovici, 1980), confruntind acest r\spuns cu obiectul-stimul, miz\ a interaciiunii. C`nd conflictul interpersonal este intens, grija de a face o impresie bun\, afiaind propriul r\spuns, impiedic\ orice schimbare la nivelul r\spunsului manifest in prezenia celuilalt; dac\ acest conflict interpersonal s-a estompat, spre exemplu, in absenia sursei minoritare, conflictul cognitiv subzist\.
De asemenea, dinamica schimb\rii care intervine in influenia minoritar\ corespunde trecerii de la un conflict extern de r\spunsuri la un conflict intern. Acesta poate determina modificarea percepiiei, reprezent\rii ai atitudinii fai\ de obiectul-stimul, f\r\ chiar ca subieciii s\ aib\ conatiinia acestui fapt. Aceast\ discordani\ intre schim bare la nivel latent ai non-schimbare, intr-o prim\ etap\, la nivel manifest corespunde fenomenului de conversiune (Moscovici, 1985). Centrul de greutate al influeniei apare in acest caz bazat pe o centrare cognitiv\ pe stimul, care ar corespunde unei noi trat\ri a informaiiilor referitoare la acest obiect, susceptibil\ de a antrena, spre exemplu, modific\ri la nivel perceptiv (Personnaz ai Personnaz, 1987). Rezultatele a numeroase studii subliniaz\ o createre a acestei centr\ri (Tesser, Campbell ai Mickler,
1983; Personnaz ai Guillon, 1985; Nemeth ai Mayseless, 1986). Studiile care au utilizat m\suri ale schimb\rii la trei niveluri (Personnaz, 1981; 1986) au putut s\ arate c\ procesul de validare conduce la o dinamic\ a schimb\rilor prin paliere succe sive, incepind de la nivelul latent, dup\ interaciiune, pentru a se incheia, dup\ mai multe faze experimentale, la nivelul manifest. Rezultatele altor studii au ar\tat c\ influenia minoritar\ care se refer\ la o anumit\ dimensiune (spre exemplu, avortul) poate avea repercusiuni asupra dimensiunilor asociate cognitiv (spre exemplu, contra

cepiia, Pérez ai Mugny, 1987a). Rezultatele lui Nemeth ai Wachtler (1983) subliniaz\ c\ influenia majoritar\ conduce la reproducerea r\spunsului, pe cind influenia minori tar\ duce la noi r\spunsuri asociate celui al minorit\iii, dar diferite, ai care se dove desc a fi corecte ai adaptate sarcinii.
Fenomenele de schimbare ce intervin in influenia majoritar\ ai minoritar\ nu apar, deci, ca avindu-ai originea in mecanisme de aceeaai natur\. Influenia exercitat\ de o majoritate sau un agent care ap\r\ o norm\ dominant\ conduce, in general, la un conflict de natur\ social\, pe cind influenia unei minorit\ii conduce, cel mai adesea, la un conflict cognitiv. Primul provoac\ mai curind interveniia unui proces de compa rare social\, pe cind al doilea determin\ un proces de validare a stimulului printr-o reconstruciie cognitiv\ a acestuia (Pérez ai Mugny, 1987b).
Plecind de la aceast\ perspectiv\, modularea conflictului socio-cognitiv creat de divergenia de r\spunsuri ar trebui s\ joace un rol central in declanaarea unuia sau altuia dintre aceste procese. Mai multe tipuri de factori se dovedesc susceptibili de a modula transformarea acestui conflict ai, deci, de a determina cursul influeniei urm\ rite in diferite situaiii. Anumiii factori apar legaii de natura stimulului, aliii de caracteristicile sursei, aliii de cele ale subieciilor (de exemplu, Sorrentino, King ai
Leo, 1980). Printre aceatia, caracteristicile sociale ale sursei ai iintei, in termeni de categorii grupale identice sau diferite, ar trebui s\ fie susceptibile de a juca un rol important in procesele subiacente influeniei sociale.
Influenia surselor in-group ai out-group ai procesele de comparare ai de validare
In studiile prezentate aici ne-am interesat de procesul de validare a stimulului, dup\ cum o surs\ inovatoare apariine aceluiaai grup sau unui grup diferit de cel al subieciilor.
Reluind cercet\rile efectuate in domeniul relaiiilor intergrupuri (de exemplu,
Tajfel, 1978), ale c\ror rezultate subliniaz\ favoritismul subieciilor fai\ de propriul lor grup ai discriminarea out-group-ului, ai modelul identific\rii care s-a desprins din acestea (Turner, 1981; Mugny, 1981; Mugny ai Papastamou, 1982), ar trebui s\ presupunem a priori c\ indivizii ar fi mai inclinaii s\ se arate mai favorabili fai\ de o persoan\ care face parte din propriul lor grup de aparteneni\ decit fai\ de cineva care nu face parte din acesta. Am avea astfel tendinia s\ ne identific\m mai mult cu o surs\ de influeni\ in-group, apropriindu-ne modul s\u de a se exprima ai a se com porta, decit de o surs\ out-group susceptibil\ de a fi discriminat\.
Mai multe cercet\ri (Maass ai Clark, 1983; Maas, Clark ai Hamberkorn, 1982;
Mugny, Pérez, Kaiser ai Papastamou, 1984) in domeniul atitudinilor indic\ faptul c\ o minoritate in-group tinde s\ produc\ mai mult\ influeni\ manifest\ decit o minoritate out-group. Alte studii, care introduc m\suri publice ai private ale influ eniei exercitate de o surs\ provenind din in-group sau din out-group, subliniaz\ c\ o surs\ out-group poate s\ aib\ un impact la nivel privat (Martin, 1987; Mugny, Kaiser
ai Papastamou, 1983; Pérez ai Mugny, 1985, 1986).
Rezultatele lui Doise, Gachoud ai Mugny (1986) ai ale lui Mugny, Gachoud ai
Doms (1987), spre exemplu, dovedesc alegeri estetice difereniiate in funciie de con textele intergrupuri. Aceste lucr\ri indic\ faptul c\ o surs\ de influeni\ apariinind aceluiaai grup cu subieciii conduce la un efect de influeni\ direct\, in timp ce un membru din out-group exercit\ influeni\ mai ales la nivel indirect.
Abordind acest cimp de cercetare, am pornit de la ideea c\ o surs\ out-group, str\in\ grupului, ar trebui s\ suscite reaciii ambivalente, de respingere ai interes deo potriv\, dat fiind c\ reprezint\ un sistem de referini\ comprehensibil in anumite pri vinie, sc\pind, in acelaai timp, in privinia altor dimensiuni, raiionamentului obianuit al subieciilor. In alii termeni, o surs\ minoritar\ str\in\ normelor obianuite ale su biectului ar trebui s\ joace rolul de stimulator al conflictului cognitiv intre ea ai iint\.
In ce privini\ procesele de validare ai de comparare ar trebui s\ fie inteiite sau diminuate de o surs\ de influeni\ apariinind in-group-ului sau out-group-ului? Cind sintem confruntaii cu o surs\ care apariine propriului nostru grup ai care d\ un r\spuns nou ai diferit de cel al majorit\iii membrilor s\i, ea poate conduce la punerea
in cauz\ a coeziunii sau chiar a fundamentelor grupului, fapt ce ar trebui s\ fac\ dificil\ disocierea (Pérez ai Mugny, 1987b) intre coniinutul r\spunsului s\u ai propria sa persoan\. De unde o focalizare asupra relaiiilor sociale in grup, care va trebui s\ amplifice procesul de comparare social\ ai s\-l diminueze pe cel de validare. Cind sintem confruntaii cu o surs\ apariinind unui alt grup ai care prezint\ un r\spuns nou
ai diferit, poziiia sa special\ nu poate conduce la comparaiie pur interpersonal\ ai n-ar putea pune in cauz\ coeziunea grupului iintei de influeni\. Ea apariine unui out-group categorizat din punct de vedere social, a c\rui exterioritate marcheaz\ separarea dintre sine ai cel\lalt. Aceast\ distani\ social\, in termeni de grupuri, ar face astfel posibil\ trecerea de la conflictul social la conflictul cognitiv. Acesta din urm\ ar trebui s\ permit\ confruntarea informaiiilor izvorite din r\spunsul sursei out-group cu obiectul care este iinta influeniei ai, astfel, s\ amplifice procesul de validare ai s\ diminueze procesul de comparare. In alii termeni, proximitatea social\ a sursei ai iintei ar avea tendinia s\ fac\ indistincte sursa ai obiectul ai ar trebui s\ conduc\ la conformism, iar distania social\ s\ fac\ mai pregnant obiectul insuai diso ciat de surs\ ai s\ conduc\ la fenomenul de conversiune. In acest ultim caz, sursa ar fi susceptibil\ de respingere prin categorizarea sa ca deviant\ din cauza r\spunsului s\u inovator ai minoritar in sinul grupului ai, in acelaai timp, prin apartenenia sa la un grup diferit. Aceast\ dubl\ categorizare ar face cu atit mai pregnant r\spunsul.
Intr-adev\r, din punctul de vedere al comparaiiei sociale, din chiar pricina acestei respingeri ca fiind deviant\, aceast\ surs\ va deveni cu atit mai puiin periculoas\ pentru grupul de subiecii. Din punctul de vedere al valid\rii, respingerea va face mai vizibile informaiiile coniinute in r\spunsul s\u.
In scopul explor\rii mai in adincime a problemei de fai\, cele dou\ studii expe rimentale prezentate aici iai propun s\ testeze aceste ipoteze pornind de la sarcini perceptive care permit m\sur\ri ale influeniei la mai multe niveluri. Procedurile lucr\rilor in domeniu autorizeaz\, de fapt, nu numai m\suri ale schimb\rii in acelaai timp la nivel public ai privat, dar ai la nivelurile manifest ai latent (Moscovici, Lage
ai Naffrechoux, 1969), bazate pe modific\rile inregistrate pornind de la culoarea imaginii consecutive prezent\rii unei culori-stimul (Moscovici ai Personnaz, 1980).
Studiul efectelor de influeni\ in domeniul perceptiv ofer\, de asemenea, un al doilea avantaj. Martin (1987, 1988) subliniaz\ c\, in numeroase studii care trateaz\ despre sursele in- ai out-group, r\spunsul propus de una din ele este direct legat de interesul propriului s\u grup, nu tot astfel stind lucrurile pentru o sarcin\ perceptiv\
in care interesul sursei nu este legat de coniinutul r\spunsului s\u.
Aceste consideraiii teoretice ai metodologice permit precizarea ipotezelor urm\ toare: o surs\ in-group va cauza influeni\ la nivelul manifest ai mai ales in prezenia ei, in timp ce o surs\ out-group va genera efecte la nivel latent ai intr-un mod intir ziat. Aceste ipoteze generale sint testate in dou\ experimente, care pun in joc categorii grupale in- ai out-group de natur\ diferit\. In prima (Personnaz ai Personnaz, 1989), efectele diferite de influeni\ ale unei surse in-group ai out-group sint abordate prin categoriile sexuale identice sau diferite ale surselor ai iintelor. In al doilea experiment
(Personnaz, 1984), influenia social\ este studiat\ pornind de la surse prezentate ca provenind din grupuri naiionale diferite sau identice cu cel al subieciilor.
EXPERIMENTUL 1
In acest studiu, in-group-ul ai out-group-ul s`nt determinate de categoria sexual\ a subieciilor ai complicelui. Sarcina propus\ const\ in a judeca caracteristicile de cu loare ale unui diapozitiv. Ipotezele se refer\ la efectele de schimbare manifest\, mai pronuniate in prezenia sursei, cind aceasta este din acelaai grup cu subieciii, ai in absenia sa, cind ea apariine unui grup diferit (ipoteza 1), ca ai la efectele de schim bare latent\ cind sursa provine din out-group (ipoteza 2).
Metod\
Rezultatele unui studiu pilot prealabil, efectuat pe 16 subiecii de ambele sexe, au ar\tat c\ toii r\spundeau albastru la prezentarea unui diapozitiv-stimul. In experi mentul propriu-zis, o surs\ de influeni\ care r\spunde verde la prezentarea aceluiaai diapozitiv apare deci ca minoritar\, iar r\spunsul s\u ca inovator. Fiecare sesiune se desf\aura cu un complice ai un subiect, amindoi din aceeaai categorie sexual\ sau din categorii sexuale opuse. Doi complici de sex diferit au participat la experiment impreun\ cu 40 de subiecii (20 de femei ai 20 de b\rbaii). Fiecare din ei a evoluat cu subiecii de acelaai sex ai de sex opus. Apartenenia categorial\ in- ai out-group a subieciilor ai complicilor era pus\ clar in evideni\ odat\ cu prezentarea experimentului ca avind scopul de a inregistra percepiia culorilor in funciie de grupul sexual al indivizilor. Fiecare sesiune experimental\ comporta patru faze succesive a c`te 5 probe fiecare. La fiecare prezentare a stimulului, r\spunsurile la culoarea diapozitivului erau m\surate pe o scar\ gradat\ de la 100% verde pin\ la 100% albastru, iar culoarea imaginii consecutive prezent\rii diapozitivului era inregistrat\ pe o scar\ in nou\ puncte, mergind de la albastru la violet. Fazele de pre- ai post-influeni\ se efectuau numai in scris. Inainte de ultima faz\, complicele, pretextind o intilnire plauzibil\, p\r\sea sala de experiment. In timpul fazei 2, subieciii indicau la fiecare prob\ judecata lor oral\ in privinia culorii diapozitivului, apoi procedau in scris, ca in celelalte faze. Datele corespunzind m\surilor nivelurilor de influeni\ au fost tratate conform planului 2F1 (surs\ in- vs. out-group) X 4F2 (Faze pre-influeni\ vs. influeni\ vs. post-influeni\ in prezenia vs. in absenia sursei) cu m\sur\ri repetate pe acest factor.
Rezultate
Rezultatele privesc judec\iile care au drept obiect, pe de o parte, culoarea stimulului
insuai (influeni\ manifest\) ai, pe de alt\ parte, culoarea imaginii consecutive percepute (influeni\ latent\) in timpul interaciiunii ai dup\ aceasta in prezenia sursei
(influeni\ public\) ai in absenia acesteia (influeni\ privat\).

Influeni\ manifest\:
Pentru influenia manifest\, rezultatele (tabelul I) sugereaz\ dou\ dinamici de schimbare diferite. Cind sursa provine din acelaai grup c\ subieciii, aceatia `ai mo dific\, in faza 3, judecata asupra culorii stimulului, dat\ in timpul fazei 1, in direciia culorii indicate de surs\ (F(1,114)=7.36, p<.01).
Dar acest efect de influeni\ scade in absenia sursei (difereni\ intre faza 4 ai faza
1: F(1,114)=3.05, p<.10).
Tabelul I.
Media judec\iilor asupra culorii diapozitivului in procentaj de verde (r\spunsuri manifeste) 1
Faze
Condiiii experimentale Faza 1 Faza 2 Faza 3 Faza 4 pre-influeni\ influeni\ + prezeni\ post-influeni\ abseni\ a sursei
Surs\ in-group M:17.9 18.5 23.8 21.7
Surs\ out-group M:21.6 25.6 29.3 28.0
Cind subieciii sint confruntaii cu o surs\ out-group, influenia manifest\ continu\
in absenia sursei (difereni\ intre fazele 1 ai 4: F(1,114)=8.66, p<.01), deai ea apare deja in prezenia sa (difereni\ intre fazele 1 ai 3: F(1,114)=12.53), p<.01). Aceste deplas\ri diferite in direciia culorii corespunzind r\spunsului indicat de sursa de influeni\ valideaz\, in parte, prima noastr\ ipotez\. O surs\ in-group conduce la o influeni\ manifest\ in prezenia sa, care se atenueaz\ dup\ plecarea sa, cind presiunile sociale legate de aceast\ surs\ sint estompate. O surs\ in-group duce la o influeni\ manifest\, care continu\ in absenia sa in manier\ intirziat\, adic\ atunci c`nd presiunile legate de aceasta sint estompate.
Influeni\ latent\:
S\ examin\m acum care este impactul unei surse in-group sau out-group asupra jude c\iilor avind ca obiect culoarea imaginii consecutive. Rezultatele (tabelul II) indic\ faptul c\ o surs\ inovatoare in-group nu produce efecte de influeni\ la acest nivel.
Dimpotriv\, o surs\ out-group determin\ subieciii s\-ai modifice judec\iile in direciia culorii complementare culorii verde (F(3, 114)=3.33, p<.05). Acest efect se manifest\ in ultimele dou\ faze in prezenia ai apoi in absenia sursei (respectiv F(1,114)
Tabelul II.
Media judec\iilor asupra culorii imaginii consecutive (r\spunsuri latente) 2
Faze
Condiiii experimentale Faza 1 Faza 2 Faza 3 Faza 4 pre-influeni\ influeni\ prezeni\ post-influeni\ abseni\ a sursei a sursei
Surs\ in-group M:5.78 6.08 6.14 6.26
Surs\ out-group M:5.03 5.54 5.66 5.86

= 9.15, p<.01 ai F(1,114) = 8.59, p<.01). Din aceste rezultate reiese c\ doar o surs\ out-group conduce la schimb\ri ale judec\iilor asupra imaginii consecutive in direciia culorii complementare date de c\tre surs\ in timpul interaciiunii, validind astfel a doua ipotez\ a noastr\.
Acest prim studiu a permis s\ abord\m problema influeniei unei surse in-group sau out-group in faze publice ai private, cum este cazul in general in acest domeniu, dar ai la nivelul r\spunsurilor manifeste ai latente. Rezultatele arat\ c\ subieciii con fruntaii cu o surs\ in-group sint influeniaii la nivel manifest in prezenia sursei, ceea ce sugereaz\ desf\aurarea unui proces de comparare social\ care inceteaz\, o dat\ sursa plecat\. In condiiia out-group, dinamica schimb\rii apare diferit\. Efectele de influeni\ apar in acelaai timp la nivel latent ai manifest in prezenia ai in absenia sursei. Aceast\ dinamic\ sugereaz\ desf\aurarea unui proces de validare conducind la fenomenul de conversiune.
Influenia surselor in-group sau out-group se exercit\ astfel la niveluri de schim bare diferite. Trebuie remarcat c\ rezultatele acestui experiment sint in acord cu cele ale cercet\rilor lui Cole (1989), ce a utilizat aceeaai paradigm\ la nivelul metodo logiei de m\surare a influeniei perceptive ai aceiaai factori independenii care fac s\ intervin\ surse de categorii sexuale identice sau opuse celor ale subieciilor.
Punerea in joc a categoriz\rii sexuale in vederea studierii relaiiilor intre grupuri constituie totuai o situaiie specific\, punind problema generaliz\rii rezultatelor la alte contexte intergrupuri. Intr-un al doilea studiu am incercat s\ abord\m aceast\ problematic\ plecind de la un alt tip de categorizare, bazat pe naiionalitatea sursei de influeni\ in raport cu aceea a subieciilor.
EXPERIMENTUL 2
Unul din primele studii care au abordat relaiiile intre influenia social\ ai categori zarea in- ai out-group in termeni de aparteneni\ naiional\ a fost realizat de Nemeth ai
Wachtler (1973). In experimentul lor, membrii unui grup compus din patru subiecii ai un complice trebuiau s\ judece cupluri de tablouri prezentate fie ca italiene, fie ca germane. Complicele era prezentat fie ca avind origine italian\, fie ca avind origine german\, fie nu i se meniiona originea. El declara c\ alegerea sa corespunde tablourilor fie italiene, fie germane. R\spunsurile fiec\rui subiect erau enuniate cu voce tare (r\spunsuri publice), apoi in cadru privat, dup\ ce priviser\ din nou tablourile. Rezultatele indic\ faptul c\ o surs\ progerman\ sau proitalian\ are tendinia s\ produc\ schimb\ri preponderent progermanice (comparate cu grupul-martor). In plus, subieciii devin mai puiin proitalieni, confruntaii cu o surs\ italian\, ai nu se
inregistreaz\ nici o difereni\ intre alegerea public\ ai privat\.
Aceste rezultate ne permit s\ subliniem punctele urm\toare: o surs\ de influeni\ out-group poate conduce la efecte de influeni\ la mai multe niveluri de schimbare. modific\rile in comportamentul imaginii-stimul vor fi in funciie de natura identit\iii acestei surse de influeni\.
In al doilea studiu expus aici, sursele de influeni\ erau prezentate ca fiind fie de origine vietnamez\, fie brazilian\ sau francez\. Subieciii cu care au fost confruntate erau studente dintr-o populaiie francez\. Ipotezele au ca obiect efecte de influeni\ manifest\ mai pronuniat\ in cazul unei surse in-group francez\ `n acest caz decit
in cazul unei surse out-group fie vietnamez\, fie brazilian\ ai efecte de influeni\ latent\ mai importante cind sursele apariin unui grup naiional diferit de cel al subieciilor.

Metod\
Procedura folosit\ este asem\n\toare celei din studiul precedent. Plecind de la con statarea c\ r\spunsul albastru la prezentarea diapozitivului-stimul utilizat era pu ternic consensual, r\spunsul verde prezentat de surse apare aici ca avind un aspect inedit ai inovator.
Fiecare sesiune se derula cu un complice ai un subiect din aceeaai categorie sau dintr-o categorie diferit\ ca naiionalitate. Aceast\ aparteneni\ la in- ai out-group era pus\ in evideni\ la inceputul experimentului, cind printre alte informaiii despre sine, complicele iai indica oral naiionalitatea. Trei complici diferiii au participat la studiu.
Aspectul lor fizic era in concordani\ cu naiionalitatea declarat\. Subieciii ai complicii erau cu toiii de sex feminin. Experimentul se derula in patru faze succesive. Fazele de pre- ai post-interaciiune comportau 30 de probe orale, in care era cerut\ numai denumirea culorii. Complicele r\spundea sistematic verde la prezentarea diapozitivului in timpul acestor probe orale. Influenia manifest\ era m\surat\ pornind de la denumirea culorii ai influenia latent\ era inregistrat\, ca in studiul precedent, pornind de la judec\iile bazate pe o scar\, relative la culoarea imaginii consecutive prezent\rii diapozitivului. Planul experimental utilizat are urm\toarea configuraiie:
3F1 (surs\ vietnamez\ vs. brazilian\ vs. francez\) X3F2. (Faze pre-influeni\ vs. post-influeni\ in prezenia vs in absenia sursei)
Rezultate
Influeni\ manifest\:
Supuai influeniei surselor care r\spundeau verde , subieciii furnizeaz\ in timpul fazei de influeni\ ai ale celor de post-influeni\ in mod preponderent r\spunsul albastru , pe care deja l-au dat, de altfel, `n prima faz\, ai un num\r foarte limitat de r\spunsuri verde sau de alte r\spunsuri (ca albastru-turcoaz, turcoaz, bleu-vert, verde). In cazul in care sursa este vietnamez\, patru subiecii sint influeniaii. Trei dintre aceatia sint influeniaii in timpul interaciiunii, unul in timpul fazei urm\toare.
Unul din primii trei subiecii furnizeaz\ de dou\ ori r\spunsul turcoaz , cind sursa este absent\. Cind sursa este brazilian\, un singur subiect este influeniat. El indic\ r\spunsul verde `n ultima din cele 30 de probe ale fazei orale ai indic\ o dat\ acest r\spuns mai tirziu. Cind sursa este francez\, patru subiecii ofer\ r\spunsuri de tipul altele , apropiindu-se de cel al sursei din timpul interaciiunii, ai unul singur continu\ s\ fie influeniat in timpul fazelor urm\toare. Prima noastr\ ipotez\ nu se confirm\; tipul de m\suri utilizat, bazat pe denumirea culorii, nu permite inregistrarea diferenielor intre condiiiile experimentale.

Influeni\ latent\:
S\ examin\m acum schimb\rile in privinia culorii imaginii consecutive stimulului, schimb\ri inregistrate pornind de la diferenia de r\spunsuri intre faza 1 de pre-influ eni\ ai fazele 3 ai 4 de post-influeni\ in prezenia ai in absenia complicelui (tabelul
III), in funciie de apartenenia sa naiional\.
Analiza de variani\ efectuat\ pe datele corespunzind acestor scoruri de schimbare indic\ un efect major al factorului surs\ de influeni\ (F(2,33)=3.94, p<.05).
Analizele pariiale arat\ c\ acest efect intre sursele de influeni\ se manifest\ in absenia acestora in timpul celei de-a patra faze (F(2,33)=4.72, p<.05)), nefiind semnificativ
in prezenia lor in timpul celei de-a treia faze (F(2,33)=2.65, p<.10).

Tabelul III.
Media scorurilor schimb\rii care are drept obiect culoarea imaginii consecutive la prezentarea diapozitivului intre fazele 1-3 ai 1-4 conform condiiiilor experimentale 1
Condiiii experimentale Schimb\ri intre faze
Faza 1-3 Faza 1-4 prezeni\ a sursei abseni\ a sursei
Surs\ vietnamez\ M:.08
-12
Surs\ brazilian\ M:.35
.57
Surs\ francez\ M:-42 -.33
Examinarea rezultatelor subliniaz\ faptul c\ sursa out-group brazilian\ conduce la deplas\ri in direciia complementarei culorii sugerate, ceea ce corespunde fenomenului de conversiune. Dimpotriv\, o surs\ francez\ aduce schimb\ri inverse de contra influeni\ indirect\ corespunzind fenomenului polariz\rii latente. Se inregistreaz\ o difereni\ intre aceste dou\ tipuri de surs\, F(1,33)=7.82, p<.01. Nici o difereni\ semnificativ\ nu este inregistrat\ intre sursa vietnamez\ ai sursa francez\. A doua ipotez\ a noastr\, avind drept obiect schimb\rile latente mai importante cind sursele apariin unui out-group nu se confirm\ decit pentru sursa brazilian\. Totuai, dac\ se testeaz\ diferenia intre cele dou\ surse out-group ai sursa in-group, se obiine un efect semnificativ (F(1,33)=5.33, p<.05), validind astfel global ipoteza noastr\. Aceste rezultate indic\ faptul c\ o surs\ out-group exercit\ o mai mare influeni\ latent\ decit o surs\ in-group.
Categoriz\ri ale sursei ai iintei:
La sfiraitul experimentului, subieciii r\spundeau la un chestionar inspirat de testul
Cine sint eu? (Kühn ai McPartland, 1954) in care ei trebuiau s\ dea zece carac teristici care definesc sursa de influeni\ ai pe ei inaiai. Rezultatele arat\ c\, fai\ de o surs\ brazilian\, subieciii se definesc pe ei inaiai mai mult in termeni de apartenenie grupale, nu tot aaa stind lucrurile fai\ de sursele vietnamez\ ai francez\. Dimpotriv\, ei evalueaz\ mai pozitiv aceste dou\ surse decit pe ei inaiai, situaiia fiind diferit\ pentru sursa brazilian\.
Astfel, o schimbare mai important\ la nivel latent ar fi legat\ de o surs\ prin raportare la care, pe de o parte, subieciii se definesc grupal , adic\ fai\ de care se stabilesc frontiere ai limite categoriale, ai, pe de alt\ parte, care nu e judecat\ mai pozitiv decit se apreciaz\ subiectul pe sine. Dimpotriv\, cind subieciii sint mai puiin influeniaii la nivelul latent, definirea propriei identit\ii se dovedeate a fi echivalent\ celei pe care o dau surselor, continuind s\ le judece pe acestea mai pozitiv decit pe ei inaiai.
Discuiie ai concluzii
Aceste dou\ cercet\ri efectuate in domeniul influeniei perceptive subliniaz\ c\ impac tul surselor de influeni\ categorizate ca in- ai out-group care ap\r\ un punct de vedere inovator nu intervine la aceleaai niveluri ale schimb\rii. Ele relev\ deopotriv\ anumite evalu\ri categoriale privind iinta ai sursa, care apar legate de influenia exercitat\.

Modelul nostru teoretic avanseaz\ ideea c\ influenia social\ in contexte inter grupuri corespunde modulaiiilor specifice ale conflictului socio-cognitiv, in funciie de natura similar\ sau diferit\ a grupului de aparteneni\ al sursei. Procesul social de comparare cu cel\lalt ar ocupa un loc mai important in cazul unei surse in-group, iar procesele cognitive ce intervin in tratamentul obiectului-stimul ar fi predominante in cazul unei surse out-group. In aceast\ perspectiv\, am avansat ipoteza general\ c\ influenia ar trebui mai curind s\ corespund\ conformismului imediat care intervine la nivel manifest, in primul caz, ai schimb\rilor mai profunde ai mai complexe care intervin la nivel latent sau intirziat, in al doilea caz.
Primul experiment utilizeaz\ categorizarea sexual\ pentru a defini apartenenia grupal\ a surselor ai iintelor de influeni\. In acest context, el descoper\, cind sursa este din acelaai grup, efecte de influeni\ manifeste mai curind imediat, iar cind sursa apariine unui alt grup, efecte manifeste continuindu-se in timp (influeni\ intirziat\), ca ai efecte de influeni\ latent\, conducind la fenomenul de conversiune. Aceste rezultate se dovedesc a fi concordante cu cele obiinute, in paralel, de Cole (1989).
In al doilea experiment, contextul intergrupuri este operaiionalizat prin cate goriz\rile naiionale vietnameze, braziliene sau franceze ale surselor de influeni\.
Rezultatele indic\, precum in experimentul precedent, efecte diferite la nivel latent,
in funciie de tipul de surs\ de influeni\. Global, sursele provenind dintr-un out-group conduc la mai mult\ influeni\ latent\ decit sursa in-group. S-ar p\rea, totuai, in acord cu rezultatele lui Nemeth ai Wachtler (1973), c\ nu toate sursele str\ine au acelaai impact. Intr-adev\r, in experimentul nostru doar sursa brazilian\ conduce la mai mult\ influeni\ latent\ decit o surs\ francez\, in timp ce sursa vietnamez\ pare s\ ocupe o poziiie intermediar\. Una din interpret\rile posibile este c\ o surs\ vietna mez\ pare s\ corespund\ mai puiin unui out-group, in ochii studeniilor francezi, decit o surs\ brazilian\. Aceste rezultate sugereaz\ c\ distania social\ in comparaiie cu sursa out-group joac\ intr-adev\r un rol important in tratamentul cognitiv al stimului, care conduce la fenomenul de conversiune. Rezult\ din aceasta c\ modelul teoretic propus avind ca obiect modulaiiile diferite ale conflictului socio-cognitiv creat prin divergenia r\spunsurilor, in funciie de confruntarea cu o surs\ familiar\, apariinind propriului grup, sau str\in\, apariinind unui grup diferit, poate s\ fie formulat intr-un alt mod. Cind distania intre sine ai cel\lalt este mic\ din punctul de vedere al aparte neniei categoriale, procesele de influeni\ se bazeaz\ pe comparare, iar cind distania

intre sine ai cel\lalt este insemnat\, influenia are drept proces subiacent validarea stimulului.
Este de remarcat c\ aceste rezultate sint in acord cu cele ale cercet\rilor asupra marcajului social al unei surse de influeni\ japoneze asupra unei populaiii franceze
(Personnaz ai Orii, 1989, Orii ai Personnaz, 1990), unde s-a putut demonstra c\, atunci cind sursa era categorizat\ drept minoritar\ in propriul s\u grup naiional, ea producea un efect intirziat de influeni\ latent\, in timp ce influenia manifest\ ap\rea cind sursa era mai puiin indep\rtat\ de subiecii.
Analizele chestionarului post-experimental al celui de-al doilea experiment aduc elemente de confirmare a importaniei dimensiunii discriminatorii intre iint\ ai surs\, ce intervine in procesul de validare. Intr-adev\r, iinta iai accentueaz\ propriile sale caracteristici de aparteneni\ grupal\ in comparaiie cu cele ale sursei, cind este con fruntat\ cu o surs\ dintr-un grup indep\rtat ; or, tocmai in aceste condiiii este
inregistrat fenomenul de conversiune. Paradoxal, sursele care nu exercit\ influeni\ sint judecate de subiecii mai pozitiv decit se judec\ ei inaiai. Acest rezultat ar putea s\ trimit\ la un mecanism de focalizare asupra relaiiei intre sine ai sursa de influeni\, direct legat de absenia influeniei latente. Rezultatele chestionarului post-experimental subliniaz\ astfel leg\turile intre procesul de discriminare intre sine ai cel\lalt in con textele intergrupuri ai dinamicile de schimbare.
Deai cele dou\ tipuri de categoriz\ri expuse in fiecare experiment nu sint de aceeaai natur\, una referindu-se la apartenenia sexual\ iar cealalt\ la apartenenia naiional\, se pare c\ dimensiunea in- ai out-group care le caracterizeaz\ conduce la rezultate convergente. Acestea subliniaz\ astfel c\ influenia in-group-ului ai out -group-ului pune in joc dou\ dinamici diferite de schimbare. Una pare legat\ mai mult de procesul de comparare social\ ai duce la conformism, cealalt\ de procesul de validare ai conduce la fenomenul de conversiune.

BIBLIOGRAFIE:
Asch, S.E., Effects of group pressure upon the modification and distorsion of judgment,
Pittsburgh, PA, Carnegie Press, in H. Guetzkow (Ed.) Groups, leadership and men, 1951.
Cole, D.H., Minority influence and intergroup relations in a perceptual task, Canterbury,
University of Kent: Institute of Social and Applied Psychology, Unpublished manuscript, 1989, p. 39.
Doise, W., Gachoud, J.P., Mugny, G., Influence directe et indirecte entre groupes dans des choix esthétiques, Cahiers de Psychologie Cognitive , 6, 1986, pp. 283-301.
Guillon, M., Personnaz, B., Analyse de la dynamique des représentasions au cours d une interaction d influence avec une minorité et une majorité. Cahiers de Psychologie
Cognitive , 3, 1983, pp. 645-67.
Kuhn, M.H., McPartland, T.S., An empirical investigation in self-attitudes, American Socio logical Review , 19, 1954, pp. 68-76.
Maass, A., Clark, R.D., Haberkorn, G., The effects of differential ascribed category membership and norms on minority influence, European Journal of Social Paychology , 12, 1982, pp. 89-104.
Maass, A., Clark, R.D., Social categorization in minority influence: the case of homosexua lity, University of Kiel, Unpublished manuscript, 1983.
Maass, A., Clark, R.D., The hiden impact of minorities: Fourteen years of minority influence,
Psychological Bulletin , 95, 1984, pp. 428-450.
Martin, R., Influence minoritaire et relations entre groupes, Cousset: Delval, Psychologie de la conversion, in S. Moscovici, G. Mugny (Eds.), 1987.
Martin, R., Ingroup and outgroup minorities: Differential impact upon public and private responses, European Journal of Social Psychology , 18, 1998, pp. 39-52.
Moscovici, S., Psychologie des minorités actives, Paris, Presses Universitaires de France,
1979.
Moscovici, S., Toward a theory of conversion behavior, New York, Academic Press, Advances in experimental social psychology (vol 13). In: L.Berkowitz (Ed.), 1980.
Moscovici, S., Social influence and conformity, New York, Random House, The Handbook of
Social Psychology, (vol. 2). In: G. Lyndzey, E. Aronson (Eds.), 1985.
Moscovici, S., Lage, E., Naffrechoux, M., Influence of a consistent minority on the responses of a majority in a color perception task, Sociometry , 32, 1969, pp. 365-380.
Moscovici, S., Mugny, G., Psychologie de la conversion, Cousset, Delval, 1987.
Moscovici, S., Personnaz, B., Studies in social influence V: minority influence and conversion behavior in a perceptual task, Journal of Experimental Social Psychology , 16, 1980, pp. 270-282.
Mugny, G., Identification sociale et influence sociale, Cahiers de Psychologie Cognitive , 1,
1981, pp. 124-126.
Mugny, G., Gachoud, J.P., Doms, M., Pérez, J.A., Influences majoritaire directe et minoritaire indirecte: une confirmation avec un paradigme de choix esthétique, Revue Suisse de
Psychologie , 47, 1988, pp. 13-23.

Mugny, G., Kaiser, C., Papastamou, S., Influence minoritaire, identification et relations entre groupes: étude expérimentale autour d une votation, Cahiers de Psychologie Sociale ,
19, 1983, pp. 1-30.
Mugny, G., Kaiser, C., Papastamou, S., Pérez, J.A., Intergroup relations, identification and social influence, British Journal of Social Psychology , 23, 1984, pp. 317-322.
Mugny, G., Papastamou, S., Rigidité et influences minoritaires: le discours comme régulateur d appartenance, Bulletin de Psychologie , 36, 1982, pp. 723-734.
Mugny, G., Pérez, J.A., Le déni et la raison. Psychologie de l impact social des minorités,
Cousset, Delval, 1986.
Mugny, G., Pérez, J.A., Minorités, identification et influence, Cousset, Delval, Psychologie de la conversion. In: Moscovici, G. Mugny (Eds), 1987.
Nemeth, C., Differential contributions of majority and minority influence, Psychological
Review , 93, 1986, pp. 23-92.
Nemeth, C., Mayseless, O., Enhancing recall: The contribution of conflict, minorities and consistency. Manuscript submitted for publication.
Nemeth, C., Wachtler, J., Consistency and modification of judgment, Journal of Experimental
Social Psychology , 9, 1973, pp. 65-79.
Nemeth, C., Wachtler, J., Creative problem solving as a result of majority vs. minority influence, European Journal of Social Psychology , 13, 1983, pp. 45-55.
Orii, M., Personnaz, B. Inter-cultural innovation experiment (1): The effect of a Japanese minority source upon the process of perceptual conversion among French subjects and the influence of social categorization. Research in Social Psychology. Vol. 5. 2, 1990.
Paicheler, G., Psychologie des influences sociales, Paris, Delachaux, Niestlé, 1985.
Papastamou, S., La psychologisation. L us et l abus de l explication psychologique dans l appréhension des phénomènes de la persuasion, Paris E.H.E.S.S., Thèse de Doctorat d Etat, 1988.
Pérez, J.A., Mugny, G., Categorization e influencia minoritaria, Anuario de Psicologia .
12., 1985, pp. 65-89.
Pérez, J.A., Mugny, G., Efectos paradojicos de la categorization en la influencia minoritaria.
Buletin de Psicologia , 12, 1986, pp. 65-89.
Pérez, J.A., Mugny, G., Paradoxical effects of categorization in minority influence: when beeing an out group is an advantage, European Journal of Social Psychology , 17,
1987a, pp. 157-170.
Pérez, J.A., Mugny, G., Comparaison et construction sociale de la réalité. Cousset: Delval,
Psychologie de la conversion. In: S. Moscovici, G. Mugny (Eds.), 1987b.
Personnaz, B., Conformité, consensus et référents clandestins: la dépendance en tant que processus annulateur de l influence, Bulletin de Psychologie , 29, 1976, pp. 230-242.
Personnaz, B., Niveau de résistance a l influence de réponses nomiques et anomiques, étude des phénomènes de de référents clandestins et de conversion, Recherches de
Psychologie Sociale , 1, 1979, pp. 5-27.
Personnaz, B. Study on social influence using the spectrometer method: dynamics of the phenomena of conversion and covertness in perceptual responses, European Journal of Social Psychology , 11, 1981, pp. 431-438.
Personnaz, B. Influence de sources de nationalités différentes et processus de conversion,
CNRS E.R. 301 Université Paris, VII. Ronéo, 1983.
Personnaz, B. Changements normatifs manifestes et latents dans les phénomènes d influence minoritaire et de dissimilation, Bulletin de Psychologie , 38, 1986, pp. 177-189.
Personnaz, B., Guillon, M., Conflict and conversion. Cambridge: Cambridge University
Press, Perspectives on minority influence. In: S. Moscovici, G. Mugny, E. Van
Avermaet (Eds.), 1985.
Personnaz, B., Orii, M. Conversion effect of a french majority by a japanese minority. Perugia,
Universita degli studi, Colloque International sur l influence sociale des minorités ,
1989.
Personnaz, B., Personnaz, M., Un paradigme pour l étude expérimentale de la conversion,
Cousset, Delval, Psychologie de la conversion. In: S. Moscovici, G. Mugny (Eds.),
1987.

B. PERSONNAZ, M. PERSONNAZ
Personnaz, M., Personnaz, B., Contextes intergroupes et niveaux d influence, Perugia, Univer sita degli studi, Instituto di studi Sociali Colloque international sur l influence des minorités, 1989.
Personnaz, M., Personnaz B., Perceptions and conversion. Chicago: Nelson Hall, Minority influence. In: S. Moscovici, A. Mucchi-Faina, A. Maass (Eds.), 1994.
Sorrentino, R.M., King, G., Leo, G., The influence of the minority on perception: a note on possible alternative explanation, Journal of Experimental Social Psychology, 16,
1980, pp. 293-301.
Tajfel, H., Differentiation between social groups: studies in the social psychology of intergroup relations, London, Academic Press, 1978.
Tesser, A., Campbell, J., Mickler, S., The role of social pressure, attention to the stimulus, and self-doubt in conformity, European Journal of Social Psychology , 13, 1983, pp. 217-234.
Turner, J.C., Towards a cognitive redefinition of the social group, Cahiers de Psychologie
Cognitive , 1, 1981, pp. 93-118.