Pornind de la definitia autoreglarii invatarii(capacitatea elevilor/studentilor de a exercita un control activ metacognitiv, motivational si comportamental asupra propriei invatari) si avand ca suport unul din instrumentele de evaluare a invatarii autoreglate, LASSI, voi incerca sa expun in randurile de mai jos, strategia proprie de invatare, precum si eventuale metode de interventie(solutii) in vederea optimizarii rezultatelor. m3f13fz
Raportandu-ma la un exemplu concret, pregatirea pentru un examen la o anumita materie(in momentul de fata, la psihologie clinica), procesul de invatare incepe cu planificarea, in functie de volumul materialului, a numarului de pagini pe care trebuie sa il parcurg in fiecare zi. In prima faza, parcurg materialul intr-o maniera mai superficiala,pot spune, subliniind ideile pe care le consider importante ,fara a incerca sa retin foarte multe informatii. Este mai mult o faza de lecturare decat de o aprofundare a textului. Urmeaza apoi, cea de-a doua etapa, cand incerc sa retin cat mai multe informatii si detalii ale textului. Si in aceasta faza abordez aceeasi maniera, de planificare a invatarii materialului, pe zile. Ultima etapa este cea a recapitularii materialului memorat. In cele mai multe dintre situatii, ultimele 2 zile (sau o zi, in functie de cantitatea materialului) sunt alocate recapitularii. Dar,din pacate, pot spune ca adesea nu reusesc sa-mi respect programul fixat, mai ales in primele zile, pana ce ma acomodez cu sarcina, asa ca, in ultimele zile imi ramane o cantitate mai mare de material iar timpul alocat recapitularii este adesea insuficient. Parcurgerea materialului are loc”in gand”, fara a reproduce materialul cu voce tare, dar in comditiile in care are loc o accentuare a stresului(in ultima zi, de obicei) repet materialul in soapta. Un rol important in procesul de asimilare a informatiilor il are mediul inconjurator. Acesta este propice invatarii atunci cand in incaperea in care invat este liniste, nu exista facori disturbatori(telefonul care suna, persoane care intra si ies din camera, etc).
Raportandu-ma la prima scala a instrumentului de evaluare LASSI, atitudinea fata de scoala , pot spune ca scoala a jucat intotdeauna un rol foarte important pentru mine, iar rezultatele obtinute la sarcinile scolare m-au ambitionat, influentandu-mi comportamentele la sarcinile ulterioare. In momentul de fata, nu mai pot acorda acelasi interes scolii ca in anii trecuti, pentru ca timpul nu imi permite, dat fiind faptul ca lucrez (sunt consilier in cadrul Consiliului Judetean Cluj) si aceasta e a doua facultate, dar incerc sa-mi impart timpul in asa fel incat sa nu-mi neglijez, pe cat posibil, sarcinile scolare.
Pornind de la rolul important pe care il joaca motivatia in cadrul procesului de invatare, strategia folosita de mine (stabilirea unui numar de pagini pe care trebuie sa il parcurg in fiecare zi), adica formularea de scopuri specifice, imi creste motivatia si imi da un sentiment pozitiv atunci cand scopul este atins. O alta modalitate de mentinere/crestere a motivatiei la care recurg este imageria dirijata (imi imaginez ce/cum as dori sa ajung in viitor si de ce am nevoie pentru a-mi atinge acest scop).Daca materialul parcurs mi se pare atractiv si prezinta interes, timpul de lucru este mai scurt, dar daca dimpotriva, sarcina este destul de neplacuta , procesul de invatare este ingreunat, desi, in cele din urma, reusesc sa ma mobilizez si sa duc sarcina la bun sfarsit.
Metode de inerventie pentru mentinere motivatiei:controlul mediului de studiu (de cexemplu, scoaterea telefonului din priza, afisarea semnului”nu deranjati!”), indepartarea surselor de zgomot-dat fiind faptul ca intreruperile numeroase duc la scaderea motivatiei - crearea unei retele de suport, utilizarea sprijinului academic disponibil, etc.
Referitor la managementul timpului de studiu, pot afirma ca existe unele lacune, datorita faptului ca nu reusesc sa-mi respect intotdeauna planurile de studiu, cat si in privinta orelor alocate studiului(in general, invat intre orele 11.00-12.00 si 24.00-.1.00) si a nerespectarii pauzelor recomandate(10 min la o ora de studiu sau 30 min.la 2-3 ore) .Aceasta se datoreaza amanarii sarcinilor de studiu in primele zile cat si unui program de somn destul de neadecvat.
Metode de interventie: utilizarea eficienta a timpului acordat studiului, evitarea procrastinarii, un program de somn adecvat si o alimentatie sanatoasa, evitarea sesiunilor de studiu tip maraton.
Anxietatea apare deseori pe parcursul procesului propriu de invatare, in special in cazul sarcinilor care implica un volum mare de informatii, aparand ingrijorarea ca nu voi termina de parcurs materialul sau ca nu voi reusi sa retin toata informatia.
Metode de interventie:invatarea unor tehnici de coping prin care sa-mi reduc nivelul anxietatii, astfel incat sa ma pot concentra mai mult pe sarcina si sa nu pierd din timpul alocat studiului.
In ce priveste concentrarea, reusesc cu destul de mare usurinta sa ma focalizez asupra sarcinii, mai ales daca aceasta imi prezinta interes, dar in cazul materialelor care nu sunt “atractive”pentru mine, stimulii externi pot duce mult mai usor la o scadere a concentararii.
Pentru procesarea informatiilor existente intr-un material, folosesc diferite strategii, in functie de natura materialului:parafrazarea, sumarizarea pentru crearea de analogii, rationament analitic, etc.
Asa cum am amintit si in prima partea lucrarii, intr-o prima etapa a procesului de invatare, selectez ideile principale ale materialului prin subliniere, fapt ce ma ajuta mult, mai ales in cazul unui volum mare de informatii.
Autotestarea (recapitularea) reprezinta ultima etapa a strategiei proprii de invatare, avand un rol decisiv in procesul de asimilare a cunostintelor. Un neajuns este, insa, timpul prea scurt care ramane si, in aceasta situatie, recapitularea ia forma unei recitiri in graba a materialului .
Metode de interventie: repartizarea timpului de lucru in asa fel incat ultima parte sa fie destinata utilizarii unor tehnici de revizuire mentala ,formularea unor posibile intrebari.
Date fiind diferentele intre testele grila si cele de tip eseu si strategiile proprii de invatare difera intr-o anumita masura. Astfel, testele de tip eseu necesita o capacitate de relationarea a subiectelor, a elementelor invatate si de aceea pun accentul asupra ideilor esentiale ale textului pentru a le putea dezvolta, detalia cu cuvintele mele, demonstrand capacitatea de intelegere, in timp ce testele grila solicita atentia atat asupra ideilor principale cat si asupra detaliilor care ar putea sa apara in intrebarile formulate. (pregatirea pentru teste)