Balbaiala este o tulburare mai grava de vorbire si apare mai frecvent la baieti fata de fete. Ea are trei forme: clonica, tonica si mixta. In Balbaiala clonica apar intreruperi ale cursivitati vorbirii, determinate de prelungirea sau repetarea unor sunete si silabe. In forma tonica apare un blocaj la nivelul primului cuvint din propozitie prin prezenta unui spasm articulatoriu de lunga durata. f5b19bx
Forma mixta este mai grava, deoarece sint prezente caracteristicile primelor doua, cu predominarea uneia dintre ele. tu751l1287suur
Printre cauzele bilbiielii mentionam o serie de factori de natura psihologica ca: traumele psihice (sperieturi, emotii, soc pe fondul unei constitutii fizice debile sau ale unei imaturitati afective); stari conflictuale de lunga durata, care creeaza o permanenta stare de neliniste. In logopedie se mentioneaza si ereditatea ca factor al bilbiielii, dar este greu de precizat. De asemenea, intirzierile in dezvoltarea psihofizica generala, tulburarile endocrine, traumatismele suferite in timpul nasterii, bolile infecto-contaginoase pot constitui un fond favorizant instalarii bilbiielii prin actiunea factorilor nocivi anterior mentionati.
In situatia cind Balbaiala devine constientizata de catre logopat, acesta o traieste ca pe o drama interioara ce se poate transforma in logonevroza. Aceasta afecteaza intreaga personalitate a subiectului si prezinta o simptomatologie mai complexa.
In aceeasi categorie a tulburarilor de ritm si cadenta se inscriu tahilalia (vorbirea intr-un tempou prea rapid) si bradilalia (vorbirea intr-un tempou exagerat de rar).
Tulburari de ritm si fluenta ale vorbirii.
Dintre tulburarile de ritm si fluenta, balbaiala constituie o alta forma a handicapului oral. In incercarea de a explica geneza si simptomatologia balbaielii au fost elaborate o serie de teorii printre care: a. balbaiala are la baza afectarea unei componente centrale ce este determinata si de tulburarile anatomo fiziologice; b. balbaiala se incadreaza in categoria tulburarilor de evolutie a limbajului si se prezinta ca un efect al intarzierii in aparitia vorbirii(Froschels,Pichon,S.Borel-Malsonny); c. balbaiala are o natura ereditara(Gutzman, Nadoleczny); d. balbaiala are o componenta nevrotica si este un efect ala cesteia; e. balbaiala ca act al vorbirii se desfasoara pe principiul reflexologic.
Balbaiala se manifesta dominant prin repetarea unor silabe la inceputul si mijlocul cuvantului cu prezentarea unor pauze intre acestea determinate de spasme scurte sau prin aparitia spasmelor de lunga durata la nivelul aparatului fonoarticulator care impiedica desfasurarea vorbirii ritmice si cursive. De cele mai multe ori fenomenele de balbism insotite de existenta unor sunete sau silabe parazitare ce imprima un aspect accentuat si dezagrabil vorbirii. In toate formele de balbaiala apar si o serie de fenomene secundare precum spasmele de la nivelul aparatului fonoarticulator evidentiate prin miscarea usoara a buzelr inaintea pronuntarii cuvantului, grimase, incordare faciala si corporala, rigiditate sai gestica exagerate, schimbarea culorii, transpiratie abundenta, agitatie si nervozitate, tulburari de somn, dereglari ale ritmului respirator, tendinte de a vorbi in timpul inspirului, etc. Asemenea fenomene ce agraveaza balbaiala sunt mai frecvente la adult si la adolescent.
O mentiune aparte merita sa ocupe in cadrul cauzelor balbaielii, stangacia sau fenomenele de contrariere a stangaciei care pot sta la baza si altor handicapuri de limbaj cum sunt:dislalia, disgrafia, dislexia, tahilalia, bradilalia, tumultus sermonis.
Acest fapt se poate explica prin ceea ca in producerea proceselor psihice intre cele doua emisfere cerebrale se stabilesc raporturi de subordonare, una se manifesta ca dominanta, iar cealalta ca subordonata. Activitatea de limbaj este si ea dependenta de una din cele doua emisfere.Limbajul ca functie puternic localizata se realizeaza la nivelul emisferei drepte la stangaci si in stanga la dreptaci. Din cercetari rezulta ca pentru constituirea limbajului oral si scris, dominanta emisferei stangi prezinta o mai mare insemnatate.
TAHILALIA - vorbirea exagerat de rapida, asociata de cele mai multe ori cu o instabilitate nervoasa si hiperexcitabilitate;
BRADILALIA - vorbirea exagerat de rara;