Istoria ne da o infinitate de exemple - cu o multime de invataminte - atat despre comunicare, cat si despre conflicte: comunicare defectuoasa care a provocat conflicte sau comunicare buna care a rezolvat conflicte. (Vorbim despre toate tipurile comunicarii: individuala si de grup, sociala, culturala, politica, etc.). m8y12yi
Corespunzator dictionarelor, definitia ne duce atat la actiunea de a comunica, cat si la rezultatul ei - sub forma de instiintare, raport, relatie, legatura, etc.
... Emitatorul emite un mesaj destinatarului. Mesajul este intr-un context caruia i se adauga ca factori contactul (canalul fizic prin care se transmite plus conexiunile psihologice dintre emitator si destinatar) si codul (sistemul comun de intelesuri emitatorului si receptorului - conform caruia se structureaza mesajul).
Relatia dintre emitator si mesaj este descrisa prin functia expresiva - de a comunica emotiile, atitudinile, sentimentele, statutul emitatorului, etc. In unele mesaje (cum ar fi poezia de dragoste) functia expresiva joaca rolul principal, in altele (precum redactarea stirilor) aceasta functie este - pe cat posibil - eliminata.
Efectul mesajului asupra destinatarului este descris prin functia conativa - care in comenzi sau propaganda / publicitate e primordiala dar in alte tipuri de comunicare ea joaca un rol mai putin important. In comunicarea obiectiva (cu scopul de a fi adevarata sau corecta) intervine functia referentiala, de orientare catre realitate a mesajului.
Aceste 3 functii sunt relativ evidente. Urmatoarele 3 functii pot aparea mai putin familiare la prima vedere:

Functia phatica (orientata catre contact) are rolul de a mentine deschise canalele de comunicare, de a mentine relatia dintre emitator si receptor, de a confirma realizarea efectiva a comunicarii.
Functia metalingvistica “identifica” codul folosit pentru mesaj. De exemplu: un pachet de tigari mototolit si aruncat pe o bucata de ziar este in mod normal gunoi; dar daca pachetul este lipit pe bucata de ziar, ansamblul montat intr-o rama si agatat intr-o galerie de arta - el devine arta. Rama are functia metalingvistica de a invita privitorul sa caute proportii si relatii estetice, sa vada obiectul ca pe o metafora a societatii de consum - oamenii ca producatori de gunoi. (Toate mesajele trebuie sa aiba o functie metalingvistica implicita sau explicita; orice comunicare trebuie sa identifice codul ce trebuie folosit pentru decodarea corecta a mesajului).
Cea din urma functie este cea poetica, care exprima relatia mesajului cu el insusi. Aceasta functie domina in comunicarea artistica dar consideram ca si in comunicarea obisnuita, cotidiana - cand folosim anumite expresii in locul altora tocmai pentru ca suna “bine”.
Asadar, comunicarea are 2 factori (contact si cod) si 6 functii (este expresiva, conativa, referentiala, phatica, metalingvistica si poetica) - fiecare factor ori functie avand mai multa sau mai putina pregnanta, depinzand de mesaj.