Metatalamusul e1g1gx
Este alcatuit din cei doi corpi geniculati, laterali si mediali. Corpii geniculati laterali se leaga de tuberculii cvadrigemeni superiori. La nivelul lor se termina caile optice. Corpii geniculati mediali se leaga de tuberculii cvadrigemeni inferiori. La nivelul lor fac sinapsa caile auditive.

Subtalamusul
Este formatiunea diencefalo-mezencefalica alcatuita din cimpul lui Forel, zona incerta si nucleul subtalamic Luys. Subtalamusul este o statie de legatura a cailor extrapiramidale cu corpii striati.

Epitalamusul
Se compune din epifiza (sau glanda pineala) si nucleii habenulari. Aceste formatiuni primesc fibre de la caile olfactive. Epifiza este situata deasupra tuberculilor cvadrigemeni anteriori (superiori). Ea involueaza dupa virsta de 7 ani, iar dupa 14 ani se calcifica. Este o glanda cu secretie interna, cu rol foarte important in secretia sferei genitale.

Hipotalamusul
Reprezinta partea ventrala a diencefalului, care formeaza planseul ventriculului 3. Este singura formatiune diencefalica observabila la suprafata creierului. Hipotalamusul este delimitat anterior de chiasma optica, lateral de tracturile optice si posterior de spatiul perforat posterior.
In fata spatiului perforat posterior apar tuberculii mamilari ai hipotalamusului, cu rol foarte important in procesele de memorie. Zona care se bombeaza inaintea tuberculilor mamilari se numeste tuber cinereum. Din partea cea mai de jos a tuberului cinereum se prinde tija hipofizara, de care se leaga hipofiza. Hipofiza (glanda pituitara) este o glanda cu secretie interna, strins legata de hipotalamus nu doar topografic, ci si functional. Prin legaturile sale cu hipofiza, hipotalamusul exercita un control asupra activitatii endocrine

Nucleii hipotalamusului
Hipotalamusul are nuclei vegetativi, dispusi sub invelisul ependimar, in apropierea cavitatii ventriculului 3. Nucleii hipotalamusului se impart in patru grupe: grupul anterior, grupul medial, grupul lateral si grupul posterior. Grupele mediala si laterala sunt simetrice, astfel ca exista in total sase grupe nucleare.
Conexiunile hipotalamusului
Hipotalamusul este un important centru nervos in legatura cu aparatul organo-vegetativ. El este o veriga intermediara intre talamus si scoarta cerebrala pe de o parte, si SNV pe de alta parte.
Hipotalamusul are un rol coordonator asupra unor sectoare ale vietii vegetative: circulatia, termoreglarea, digestia si excretia. Hipotalamusul are si o mare influenta asupra sistemului endocrin, prin intermediul hipofizei.
Caile eferente ale hipotalamusului sunt cai ascendente si cai descendente. Fibrele hipotalamice pot merge la talamus, iar ulterior de la talamus ajung la cortexul cerebral. Ele regleaza legaturile ascendente dintre hipotalamus si scoarta cerebrala.
Fascicului Vicq d'Azyr realizeaza legatura dintre corpii mamilari si talamus. Ramura mamilo-talamica a acestui fascicul realizeaza legatura cu sistemul motor extrapiramidal.
Hipotalamusul are legaturi cu corpul striat in ambele sensuri.
Fibrele periventriculare isi au originea in hipotalamus si descind pina la bulbul rahidian.

Functiile hipotalamusului
S-a relevat ca hipotalamusul este legat de controlul sistemului nervos autonom si a functiilor vegetative. El este cel mai important centru subcortical de reglare a activitatii sistemului nervos simpatic si parasimpatic. Coordonarea acestei activitati este facuta in scopul mentinerii unei stari interne adecvate a organismului si in scopul supravietuirii optime.
Activitatea parasimpatica este elaborata de regiunile hipotalamice anterioara si mediala. Stimularea acestor regiuni da bradicardie, vasodilatare periferica, cresterea aciditatii sucului gastric, cresterea tonusului tubului digestiv si al vezicii, scaderea tensiunii arteriale, mioza (micsorarea diametrului pupilar).
Activitatea simpatica este legata de hipotalamusul lateral si posterior. Stimularea acestor portiuni duce la intensificarea activitatii somatice si metabolice, caracteristica stresului emotional, atacului si fugii. Ea se manifesta prin midriaza (dilatarea pupilelor), tahicardie, cresterea tensiunii arteriale, tahipnee, inhibarea peristaltismului si al tonusului muscular vezical si intestinal.
Prin urmare, hipotalamusul are un important rol in reglarea activitatii simpatice si parasimpatice, in reglarea sistemului cardio-vascular, a somnului, a temperaturii, a foamei si a aportului de hrana, a setei si a aportului de lichide.
Hipotalamusul are rol important si in reglarea hipofizei anterioare, prin factori care favorizeaza eliberarea hormonilor luteinizant, tirotrop, adenocorticotrop, a hormonului de crestere, prolactinei, a hormonului foliculostimulant si a celui melanocitic.
Hipotalamusul este inclus in mecanismele memoriei. Pierderea memoriei la cei cu leziuni ale corpilor mamilari este evidenta. Tulburari ale sferei emotionale, furia, agresiunea, teama reprezinta cele mai comune tulburari comportamentale la om, care apar in cazul leziunilor hipotalamice. Stimularea regiunii hipotalamice posterioare provoaca adesea reactii de furie.