Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
MODELUL DE GANDIRE SUBSTANTIALIST SI MODELUL DE GANDIRE NOMINALIST
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

Sociologia cunoaºterii reuºeºte sa puna in valoare un mod interpretativ de abordare a realitaþii sociale. Acest fapt nu o scuteºte de un anumit arbitrar care presupune selecþionarea ºi accentuarea unor aspecte ale istoriei ideilor. h5s1sy
Interpretarile pot fi mai mult sau mai puþin juste, pot fi mai mult sau mai puþin consonante cu epoca in care apar, dar nu pot fi judecate ca adevarate sau false.
Acest fapt þine de alegerea celui ce face interpretarea, alegere ce pare sa privilegieze un anumit punct de vedere care nu poate sa excluda ºi alte puncte de vedere egale indreptaþite.
Un exemplu in acest sens este analiza pe care Georg Simmel o face gandirii ºi evoluþiei ei in Filosofia banilor (1900). Sociologul german avanseaza ideea ca, de-a lungul istoriei se observa o dispariþie lenta a modului de gandire substanþialist in avantajul nominalismului.
Substanþialismul considera ca la baza fenomenelor stau realitaþi substanþiale, cu existenþa reala ce pot fi definite prin calitaþile lor durabile. Pentru gandirea substanþialista, lumea este populata de entitaþi care pot fi descrise ºi individualizate.
Nominalismul vede relaþiile dintre lucruri ºi cuvinte ca relaþii complexe. Lucrurile in sine nu pot fi asemanate, ele au caracter singular. Intre toate lucrurile, nu exista decat eventual asemanari care prin selecþia de gandire pot fi clasificate in categorii. Acestea insa, nu sunt decat cuvinte, nume, o construcþie mintala.
Substanþialismul va considera societatea ca o realitate tangibila. Pentru nominalism este insa vorba de o reþea de relaþii ce leaga indivizii aparþinand aceluiaºi ansamblu.
Lupta intre cele doua modalitaþi de gandire creaza victime. Socrate a fost condamnat - spune Simmel - pentru ca nominalismul sau a scandalizat societatea greaca impregnata de substanþialism.
In Filosofia banilor, Georg Simmel da o interpretare declinului substanþialismului, atribuind faptul creºterii fara precedent a complexitaþii vieþii economice ca urmare a evoluþiei simbolurilor monetare. Banii, prin natura lor care face posibil schimbul intre obiecte foarte diverse ºi eterogene, sugereaza ca lucrurile pot fi gandite facandu-se abstracþie totala de singularitatea lor. Astfel se impun tendinþele nominaliste ºi banii joaca un rol important in dezvoltarea ºtiinþei moderne.
In economiile primitive, banii nu au generat iniþial toata seria de efecte. Mai intai pentru faptul ca o mare parte dintre schimburi mai ramaneau in sfera trocului, apoi pentru ca primele simboluri monetare aveau o valoare in sine fiind de aur sau argint, fiind inca aspecte de schimb material. Odata cu creºterea proceselor de schimb in economie, banii iau forme din ce in ce mai imateriale. Alaturi de monede apar bancnote, cambii, cecuri. Ei inseamna din ce in ce mai puþin un schimb material, lasand loc mai mult relaþiilor intre persoane ºi lucruri.
Introducerea banilor creaza - dupa parerea lui Simmel - sentimentul libertaþii indivizilor unii faþa de alþii, dar in acelaºi timp ºi iminenþa unui conflict intre aceºtia.
In perioada medievala, iobagul facea munci pentru stapan ºi-i oferea bunuri in natura ca sa poata exploata un mic petic de pamant. De indata ce apare moneda, relaþiile acestea se perturba. Iobagul vede imediat avantajele ce ar putea decurge din achitarea datoriilor lui in bani. Acest fapt l-ar lasa liber sa decida singur ce ar urma sa cultive pe pamant. In absenþa mijlocului de schimb simbolic, el este constrans de catre stapan sa produca anumite cantitaþi de legume sau grau. Lucrul este foarte convenabil pentru nobili ºi de aceea ei au refuzat mult timp sa accepte plata rentei funciare. Introducerea monedelor produce un efect nedorit ºi necautat de catre actorii sociali, necautat nici chiar de aceia care ar urma sa beneficieze de pe urma lui. Banii contribuie la reducerea dependenþei iobagilor faþa de proprietarii de pamant. La fel ca ºi Max Weber, Simmel considera ca o analiza sociologica trebuie sa se refere la acþiunile ºi reacþiile indivizilor aflaþi in situaþie. In exemplul la care ne-am referit, introducerea banilor modifica relaþia dintre proprietarul de pamant ºi iobag, lasand loc altor consecinþe de ordin social.
Reciproc, aceste consecinþe sociale nu pot fi explicate decat daca se incearca sa se analizeze reacþiile plauzibile ale actorilor sociali la schimbarea de situaþie adusa de apariþia numerarului.
Pe scurt, banii ar impune, prin chiar existenþa lor, o viziune nominalista asupra lumii.
Substanþialiºtii vad ca valoarea banilor se leaga de lucrurile propriu-zise. Nominaliºtii observa ca valoarea unui obiect nu este decat efectul agregant al compararii unor obiecte intre ele. In aceasta concepþie, atributul esenþial al oricarui obiect, valoarea sa nu-i aparþine propriu-zis, este ceva din afara.
Pentru Karl Marx insa, care exprima un punct de vedere substanþialist, valoarea unui bun rezida in calitatea ºi cantitatea muncii necesare producerii sale. Aceasta este teoria valorii munca, iar lucrurile se schimba intre ele tocmai pentru ca fac sa fie comparate muncile intre ele.
Iata ce scrie Marx in carte intai a Capitalului: „O marfa pare la o prima vedere un lucru trivial ºi de la sine inþeles. Analiza noastra a demonstrat ca dimpotriva, este un lucru foarte complex, plin de subtilitaþi…Ca valoare de intrebuinþare, ea nu conþine nimic misterios, fie ca satisface nevoile omului prin proprietaþile sale, fie ca aceste proprietaþi sunt produse de munca omului. Este evident ca activitatea omului transforma materialele oferite de natura astfel incat sa le confere utilitate… De unde provine aºadar caracterul enigmatic de produs al muncii din clipa in care ia forma unei marfi? (adica intra in procesul schimbului n.n.). Cu siguranþa tocmai de la aceasta forma. Caracterul de egalitate a activitaþilor umane capata forma de valoare a produselor muncii, in fine raporturile intre producatori, in care se impun caracterele sociale ale muncii lor, capata forma unui raport social intre produsele muncii. Iata de ce aceste produse se transforma in marfuri, adica in lucruri care sunt sau nu evidente…
Numai un raport social clar definit intre oameni poate lua forma fantastica a unui raport intre lucruri … In general, obiectele utile nu devin marfuri decat pentru ca sunt produse ale unor activitaþi particulare, executate independent unele de celelalte. Totalitatea acestor activitaþi particulare formeaza munca sociala. Intrucat producatorii nu intra din punct de vedere social in contract decat prin schimbul de produse, caracterele sociale ale activitaþilor lor particulare se afirma iniþial in limitele acestui schimb. Sau activitaþile particulare nu se manifesta in realitate ca diviziuni ale muncii sociale decat prin raporturile pe care schimbul le stabileºte intre produsele muncii ºi indirect intre producatori".
Aspectul schimbului care pare sa puna in acþiune relaþii imaginare intre lucruri aºa cum vad nominaliºtii este criticat de Marx care vorbeºte despre fetiºiºmul marfii. Fetiºiºmul nu este decat „forma fantastica a unui raport intre lucruri. „O analogie la acest fenomen trebuie cautata in zona nebuloasa a lumii religioase. Acolo, produsele creierului uman au un aspect de fiinþe independente, cu corpuri distincte, comunicand cu oamenii ºi intre ele. In aceeaºi situaþie se afla ºi produsele ieºite din mana omului in lumea comerciala. Este ceea ce se poate numi fetiºiºm faþa de produsele muncii, din clipa in care acestea apar in realitatea de marfuri, fetiºiºm inseparabil de acest mod de producþie".
Fetiºiºmul inseamna a vedea in raporturile de schimb nu raporturi sociale imediate ale unor persoane care schima munca intre ele, ci mai degraba raporturi intre lucruri. Faptul este facilitat de apariþia preþului care nu are sens decat in raport cu moneda „echivalent general". Transformarea marfa-moneda constituie miezul logicii capitaliste - profitul.
Analiza facuta de Simmel schimbului se situa tocmai la acest nivel, care favorizeaza inclinaþia nominalista.
In acelaºi fel procesul schimbului reinterpretat de Gossen ºi Menger pune in lumina faptul ca schimbul se refera la bunuri a caror valoare subiectiva este diferita pentru persoanele implicate in schimb. Acest fapt presupune acceptarea paradoxului conform caruia proprietaþile elementelor care se compara pot sa nu le aparþina de fapt.
Exemplele ilustreaza o tripla posibilitate de interpretare a fenomenelor schimbului pe piaþa, care lasa loc de manifestare celor doua modele de gandire substanþialist ºi nominalist.



Bibliografie

Georg Simmel - La philosophie de l'argent, Paris, PUF, 1987, p.25-34.
Karl Marx - Capitalul - partea I. Procesul de producþie (despre fetiºiºmul marfii), Bucureºti, Ed. Politica, 1960.






Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2019 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite