Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
ORGANIZAREA- NEORGANIZAREA
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

Scriitura neorganizata se datoreaza mai ales stangaciei de a folosi instrumente de scris. In genere, scriitura neorganizata nu inregistreaza gandirea in conditii satisfacatoare privind automatismele. Aceasta forma de scriitura exista la toate varstele. La copiii mic, din primele clase, este specifica si se datoreaza dificultatilor legate de constituirea miscarilor mici implicate in scriere si a variatiei de solicitari cerute de forma specifica a fiecarei litere si a cuvintelor. La varstele de regresie scriitura pierde din viteza si precizie datorita pierderii mai generale a abilitatilor, mai precis a discretei lor incetiniri. La copii incepatori in a scrie este evidenta o crestere progresiva a literelor in fiecare rand, fapt ce persista la adultii cu o structura infantila. Diferenta de marime de la prima litera a randului la ultima se observa a fi cam intre 3-9 mm. Prin valorile de diferenta se exprima inabilitatea manuala. Aceasta este cu atat mai evidenta cu cat anii de invatare a scrierii sunt mai numerosi. Daca in corpul cuvintelor lipsesc sau sunt inversate, sau adaugate grafeme la inabilitatea manuala se adauga si o atentie slaba sau lipsa de interes pentru scrierea corecta. Persistenta acestor aspecte deficitare peste 8 ani, dar mai ales la 9-10 ani semnaleaza debilitate si apoi intarziere mentala. Absenta totala de progrese n scriere este expresie a formelor avansate de deficit intelectual (idiotie). o7d6dy
Scrisul tremurat pune in evidenta timiditate su teama de a face rau, dupa 10 ani semnifica anxietate de fond.
Scrierea grosolana pune in evidenta lipsa de supraveghere, la fel scrierea cu pete murdare.
Dupa 12-14 ani scriitura neorganizata este depasita. S-a constatat un fapt interesant. Scriitura tinerilor recruti alfabetizati in perioada de stagiu sau ceva inainte este la fel cu aceea a copiilor. Mai semnificative sunt scrierea confuza si scrierea excesiv spatializata. Datorita disciplinei la scoala astfel de fenomene apar mai rar ca si altele, cum ar fi: scriitura confuza, excesiv spatializata, vulgaritate a urmelor scrierii, lentoare excesiva, instabilitate, greseli ortografice repetate, etc. Toate acestea solicita de fapt forme de autocontrol in scriere si in consecinta lipsa de control in cazul prezentei de astfel de aspecte scriptice.
Scriitura foarte spatializata incurca pe grafolog (in special pe cel debutant). Prezenta acestei forme de scriere neorganizata indica o persoana nonconformista adeseori, adica o persoana ce are o astfel de scriere din risipa, mondenitate, imitatie, lipsa de control, adeseori. In autografe, se produce adeseori o spatialitate mai mare a unei litere uneori chiar inlocuiri de litere, omisiuni. Astfel de situatii pot fi datorate unor motive variate dintre care lipsa de alimentare culturala si intereselor culturale in mediul de provenienta nu poate fi ignorata. Are insa importanta si varsta de scriere.
Scrierea organizata cursiva, este intalnita adeseori la tinerii ce parasesc scoala cam la 13 ani. Acestia sunt mediu dotati ca informatii si cunostinte, dau au o inclinatie puternica spre autoperfectionare, spre instruire si adaptare in mediul si anturajul in care traiesc, totusi, la acestia, scrierea se va schimba prin ani mai mult datorita evolutiei de varsta decat achizitiilor intelectuale. Pe acest din urma plan multi vor „vegeta”. Cei ce continua studiile isi vor ameliora scriitura printr-o ordonare si simplificare facuta cu oarecare arta, conservand lizibilitate. O astfel de scriere se observa adeseori la profesori. Scrierea organizata nu are formulari grosiere, nonsensuri, greseli de ortografie si gramaticale grosiere si repetate.
Prin scriere se proiecteaza inca de la inceput cel putin patru dimensiuni psihice controlabile:
1. gradul de dezvoltare al deprinderii de scriere. Aceasta deprindere este intelectual- motorie si se constituie prin invatare, intretinandu-se si perfectionandu-se prin folosire curenta. Scrierea reprezinta o forma de baza a comunicarii si o socializare specifica a acesteia.
2. o alta dimensiune psihica ce se pune in evidenta prin scriere este aceea a temperamentului (tipul de ANS). Acesta se manifesta mai ales prin ritmul, forta, viteza si cursivitatea scrierii, supletea formala a acesteia.
3. prin scriere se pune in evidenta si stilul personal de angajare si adaptare, fapt la care ne-am referit deja prin cateva aspecte legate de scrierea organizata si neorganizata.
4. prin scrierea corespunzatoare regulilor gramaticale, ortografice, stilistice si de frazare se pun in evidenta caracteristici mai subtile de nivel cultural specific, de inteligenta, exprimare a sinelui si chiar de creativitate si nivel al acesteia in directii artistice (literatura, muzica instrumentala, pictura, sculptura, etc.), dar si manuire de aparatura si tehnologii, etc.



Primele scrieri au aparut in Babilonia. Treptat in antichitate s-a dezvoltat tot mai mult nevoia de scris. Deja, la egipteni a devenit de raspandire mai mare (papirusurile s-au raspandit si inmultit), s-au creat treptat biblioteci dintre care Biblioteca din Alexandria a fost una din cele mai insemnate.
Este citat Aristotel printre initiatorii grafologiei, dar si DEMETRIUS din Falera si mai ales SULTONIU. Scrierile s-au efectuat si in Orient cu alfabete diferite (Kuo-Jo-Hau Okakura, apoi Tahi). ANDREI ATHANASIU a facut referiri la aceste probleme in lucrarea „Scris si personalitate”, 1970. prin anii 1622 a circulat o carticica scrisa de CAMILLO BALDI din Bologna cu privire la relatia scris- personalitate. Printre grafologii mai cunoscuti si contribuanti este cunoscut CREPIEUX- JAMIN de origine francez, germanul KLAGES, grafologul elvetian PULVER si englezul SANDEK. Dintre medici au adus contributii interesante asupra patologiilor evidentiate prin scris au fost dr. CORMAN, dr. STRELETSKI, dr. RESTTEN, dr. POPHAL. Si unele personalitati romane au fost preocupate de tematica scrierii. In afara de V. VASCHIDE se pot enumera GH. MARINESCU, C.I. PARHON, M. DEREVICI, H. BOGDANOV.
S-au constituit in timp mai multe feluri de metode de cercetare a scrierii. Acestea sunt in rezumat urmatoarele: metode descriptive, comparative, experimentale.
Metodele descriptive au in atentie anumite caracteristici evaluative ale scrierii ce se considera semnificative pentru determinarea de caracteristici individuale, diferentiale ale persoanelor ce dau spre analiza scriituri. Se retin ca mai semnificative: apasarea liniilor, fermitatea, claritatea literelor si a legaturilor dintre ele in cuvinte, directia scrierii pe pagina si rand, marimea literelor (constanta sau variatia acesteia), forma literelor, continuitatea si inclinarea literelor, spatiile dintre randuri si litere, etc. Pe baza acestor repere se stabilesc tabele statistice de evaluare. Prin caracteristicile enumerate mai sus se pun in evidenta caracteristici tipologice (forta, mobilitate), insusiri psihosomatice, psihice (sensibilitate, corectitudine, simt estetic, vointa, inteligenta, creativitate) si chiar tendinte tensionate, depresive, maladive, de forta vitala, etc.
Metode comparative au in vizor esantioane de populatie mai largi si diferite pentru a pune in evidenta anumite caracteristici specifice privind varsta, sexul, normalitatea, nivelul de cultura, chiar ce se oglindesc in scriere. Datorita acestui gen de studii s-au gasit unele tehnici importante de abordare a analizei grafologice.
Metodele experimentale se refera la teste prin care se solicita, printre altele sa se scrie repede, incet, mare, mic, frumos, spontan, etc. S-au efectuat si scrieri sub influenta hipnotica sau sub comanda sugestiva. Exista o serie de procedee de acest fel ce au fost folosite mai ales ca instrumentar de identificare juridica a scrierii, pentru identificarea scrierii in cazuri de falsuri, etc.
Se efectueaza si astfel de experimentari, ca de pilda, cele ce compara scrisul persoanelor cu temperamente, inteligenta sau alte caracteristici psihice asemanatoare sau diferite. Exista desigur persoane exceptionale, dar si scrisuri exceptionale. In ambele cazuri s-au facut cercetari prin metoda experimentala si prin cea comparativa.
Studiul scrierii prin parametrii diagnotici evaluativi constituie grafometria. Aceasta directie a fost conturata mai ales de HELENE DE GOBINEAU PERRON, care a aplicat 37 de parametri diagnostici pentru diferite aspecte ale grafiei la varstele de crestere si 31 de parametri pentru scrisul adult. Exista si 6 parametri indicatori de tulburari psihice.
Scrisul este diferit de la om la om si are in fiecare caz anumite caracteristici de unicitate, dar si aspecte de asemanare relativa.
Un alt grafolog remarcabil KLAGES- THEA S. LEURNSON a operat cu 21 trasaturi grafice etalonate pe baza carora pe poate realiza o identificare de profil specific al scrierii.
Metodele grafice se aplica numai dupa ce se cunosc bine unele aspecte (varsta, sex, nationalitate, nivel de scolarizare si bineinteles, faptul ca persoana in cauza cunoaste sau nu si o alta scriere- gotica, araba, chineza) pentru a se explica grafologic fara interpretari gresite unele interferente de scriere potentiale in cazuri de cunoastere si a altei scrieri decat aceea in alfabetul latin la care ne vom referi noi in acest capitol.



Analiza grafologica se face pe baza unui document spontan (o scrisoare datata), ce sa cuprinda o scriere pe hartie neliniata, sa aiba cel putin 2-3 pagini, sa fie iscalita si sa aiba si un plic cu adresa la care ar urma sa fie trimisa scrisoarea. Se adauga la acestea si probe efectuate conform celor descrise in paginile anterioare pentru examenul grafologic.
Intereseaza: forma scrisului, dimensiunile literelor, continuitatea, directia si inclinatia viteza, presiunea scrierii.
Forma scrisului proiecteaza deprinderi, caracteristici automatizate ale scrierii, fermitatea, stapanirea de sine (scrisul clar si scrisul ferm), indiferenta (scrisul monoton), dar si natura maniacala si chiar saracie mentala (acelasi scris monoton). Anumite scrisuri ca cele cu literele nelegate intre ele dar distantate corect intre ele si intre cuvinte pun in evidenta intuitivitate, bogatie de idei, spirit de observatie sau logica in actiuni. Este scrisul colectionarilor. Acelasi scris, daca e armonios, indica insusiri elevate spirituale daca nu indica snobism si disimulare. In toate cazurile pune in evidenta adaptare dificila. Energia, vointa, independenta intransigenta, inflexibilitatea se manifesta prin scris ascutit. Impulsivitatea, vioiciunea firea pasionala se exprima mai ales prin scriere lansata, pe cand lipsa de sinceritate si disimularea prin scrisul foarte ornat. Cochetaria se exprima prin scrisul mai greu de descifrat, scris ce poate fi si al persoanelor cu o activitate psihica foarte bogata, uneori a geniilor, dar nu de putine ori este scrisul unor persoane agitate, precipitate, incoerente si confuze. Scrisul nearmonios indica instabilitati psihice, uneori instabilitate morala, egoism dezordonat reprezinta caracter dificil dar si versalitate, lipsa de principii. Daca scrisul este vag atrage atentia asupra sanatatii , daca este subtire reprezinta vitalitate critica, daca este filiform indica o oarecare lipsa de sens moral, echivocuri, lipsa de stabilitate si precizie in activitati. Scrisul lejer subtire armonios atrage atentia asupra unor sentimente delicate, nearmonios exprima temperament lent si ezitant. In fine scrisul cu m si n transformati in u indica adaptabilitate, buna receptivitate sentimentalism, dorinta de a fi luat in seama, iar scrisul dinamic indica vitalitate, entuziasm. In exces, atrage atentia asupra unor potentiale deranjamente mentale.
In ceea ce priveste aspectele legate de dimensiunea scrisului, intereseaza marimea literelor si proportiilor dintre planurile verticale ale literelor. Este normala scrierea dimensionata medie. Scrierea cu litere mici exprima severitate in exprimarea de sine, dar si finete intelectuala, nearmonios poate indica lipsa de elan si chiar meschinarie de fond. Supradimensionarea scrierii exprima vigoare, imaginatie vie, euforie, entuziasm, orgoliu, dar atrage atentia si asupra unor deficite de vedere. Daca nu sunt numai majusculele supradimensionate si ornate se proiecteaza prin scris o personalitate imagistica, temperament sanguin, dar si o oarecare vanitate, orgoliu si poate bizarerie psihica. Scrisul ce se subdimensioneaza treptat ramanand ferm indica o persoana cu spirit critic, finete de spirit, patrundere. Poate indica si tendinte spre oboseala si aplatizare psihica. In schimb scrisul ce incepe cu litere mai mici si continua cu marirea lor treptata pune in evidenta persoane entuziaste, exagerate, lipsite nu de putine ori de profunzime, este scris infantil. Probleme deosebite se pun in legatura cu inegalitatea in dimensiunea literelor. Prezinta importanta in ce zona are loc inegalitatea. In genere, se considera ca zona superioara a literelor cu punctele pe i, cu linioarele pe t si pentru scrierea romaneasca cu insemnele lui i, a, a, etc. (si in alte limbi exista astfel de insemne), este zona inteligentei. Zona de mijloc a literelor este zona sensibilitatii inclusiv afective, iar zona inferioara este zona instinctuala, a erotismului si simbolisticii inconstientului.



Daca in scrierea literelor domina o prelungire in sus se evidentiaza o dominatie a aspiratiilor, a ambitiilor, o folosire a inteligentei si o exaltare eventuala a imaginatiei. Inarmonia din zona superioara pune in evidenta exaltare, dar si complexe de inferioritate.
Daca zona mediana este mai dezvoltata se proiecteaza ca specificitate o bogatie a sentimentelor, uneori excese de acaparare. Exagerarea indica supraestimatie.
Zona inferioara mai dezvoltata pune in evidenta prozaism, realism, tendinte practice si tehnice, spirit de inovatie. Inegalitatea si excesele implicate in zona inferioara a scrisului literelor exprima excese si imprudente sexuale, tendinte veleitare, etc.
Continuitatea se refera in scriere la conservarea dimensiunilor si formei literelor, dar si la spatiile dintre litere, cuvinte, semne, etc.
Sanatatea si echilibrul psihic sunt specifice in cazul scrisului de buna continuitate. Ceva mai deosebit se exprima in cazul in care bara literei t se lungeste si ajunge la cuvantul urmator. In acest caz persoana respectiva are un remarcabil spirit deductiv si poate chiar sa fie vorba de un logician, dar poate fi vorba si de o persoana cu dezvoltata incapatanare. Spatiul dintre litere inseamna prudenta. Spatiile inegale intre cuvinte indica spirit de contrareitate. In fine spatiile largi intre cuvinte si randuri indica cerinte de autonomie, de spatiu de independenta si in anumite cazuri diletantism. Intreruperi in corpul literelor atrage atentia asupra unor posibile boli (cardiace, respiratorii, eventual cu diminuare a vitalitatii). Scrisul condensat dar cu spatii intre cuvinte evidentiaza concentrare, atentie. Un astfel de scris nearmonios exprima zgarcenie, chiar deranjamente mentale. In fine, scrisul cu litere marcate cu spatii intre ele in corpul cuvintelor si cu mici bucle la literele o, a, g, p, d, cu buclite dupa inchiderea ovalului, exprima tendinte egocentriste, rezerva, prudenta, neincredere excesiva. Daca scrisul e nearmonios indica disimulare, falsitate. Daca corpul cuvintelor are baza legata cu spatii intre ele, se exprima placere de a trai, gust de confort si sociabilitate.

Directia si inclinatia scrisului constituie o alta caracteristica importanta. Inclinatia spre dreapta a scrisului reprezinta o evidenta inclinatie spre anturaj si indica sentimentalism.
Inclinatia spre stanga pune in evidenta efort asupra propriei persoane pentru a se frana, dificultati de adaptare, conflicte afective vechi si noi.
Scrisul orizontal este al oamenilor stapani pe ei, echilibrati, rezistenti, dar uneori lipsiti de fantezie.
Directia inegala a literelor pune in evidenta grade de emotivitate, iar a liniilor indica diferite feluri de stari de spirit.
Urcarea discreta a scrisului proiecteaza ca semnificatie seninatate, activitati placute, optimism.
Directia de urcare a liniilor mai simtitoare indica ambitii, aspiratii, uneori arivism. O urcare mai proeminenta a scrisului indica lipsa de masura in toate.
O coborare a scrisului exprima neliniste, lipsa de elan, tendinte depresive, oboseala, scepticism si melancolie. Aceasta semnificatie este direct proportionala ca intensitate cu gradul de coborare a scrisului pe pagina.
Scrisul ce coboara si apoi urca (scriere convexa ca directie) reprezinta descurajare facila, redresare, instabilitate.
Scriere inversa cu tendinte de urcare si apoi redresare ca directie (scrisul convex ca directie) este al persoanelor entuziaste care-si calculeaza gresit eforturile si planurile. Inegalitatea in directionarea scrisului, cu urcari si coborari persistente indica mobilitate psihica evidenta.
O alta variabila importanta a scrierii este viteza.
Viteza mare de scriere (peste 161 litere pe minut) exprima initiativa, mobilitate, cateodata excitatie fizica si morala.
Viteza exagerata (peste 191 litere pe minut) exprima surescitare, agilitate maladiva, lipsa de frana.
Inegalitatea de viteza exprima inegalitate in conduite, instabilitate.






Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2019 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite