Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
PSEUDODEFICIENTA MINTALA
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

2.1. Definirea pseudodebilitatii mintale

Termenul de pseudodeficienta mintala se refera la acele categorii de copii cu intarziere sau incetinire in dezvoltarea psihica, cu blocaje emotionale, cu carente educative, care sunt determinate in general de factori de origine externa si al caror randament scolar si rezultate la unele teste psihologice sunt similare cu cele ale deficientului mintal. y7h6hq
Deosebirea majora dintre pseudodeficientii mintali si deficientii mintali consta in faptul ca pseudodeficientii mintali pot insa recupera deficitul intelectual daca interventia este prompta, sistematica si de durata, pe cand la deficientii mintali deficitul intelectual se considera a fi ireversibil.
Pentru denumirea acestei categorii de pseudodeficienta mintala unii autori propun termenul de "arieratie pedagogica", in care includ tulburarile generate de factori extrinseci, in care includ influentele de mediu si deficientele secundare de origine externa sau sociala. Dupa acesti autori copiii pseudodeficienti mintali prezinta particularitati putin compatibile cu instruirea si educarea lor in cadrul scolilor pentru copii normali (M. Prudhommeau; R. Serpell).
Alti autori propun termenul de "inadaptati", intrucat considera ca la originea deficientelor care apar se afla inadaptarea.
Referindu-se la pseudodeficientii mintali, S.M. Sarasan, Th. Gladwin, considera ca acestia sunt "needucati", deci copii la care, spre deosebire de deficientii mintali autentici, nu s-au putut pune in evidenta modificari organice, si care provin din medii subculturale.
incercand o sinteza a modului de abordare a pseudodeficientei mintale putem constata ca autorii au avut in vedere fie un factor, fie actiunea sumata a mai multor factori care pot determina diversitatea manifestarii deficitului intelectual, ceea ce sugereaza ideea eterogenitatii categoriei de pseudodeficienta mintala.



2.2. Caracteristicile pseudodeficientei mintale

Cercetarile efectuate asupra pseudodeficientei mintale au urmarit evidentierea mecanismului prin care, copiii care au suferit adversitatile mediului sau cei cu inteligenta de limita, devin handicapati scolari.
De asemenea s-a urmarit evidentierea anumitor caracteristici ale pseudodeficientei mintale, care sa permita intelegerea cauzelor care duc la conturarea diferitelor forme de manifestare ale pseudodeficientei mintale, precum si la diferentierea acesteia de deficienta mintala usoara. in aceasta directie, randamentul scolar slab, a fost acela care a atras atentia in primul rand.
in acest sens se considera ca inferioritatea intelectuala a pseudodeficientului mintal apare chiar de la intrarea sa in gradinita, intrucat el prezinta deficiente de limbaj, deficiente perceptive, spirit de observatie redus, dificultati de gandire si interese reduse. Mentinerea acestor deficiente ii determina pe pseudodeficientii mintali sa prezinte un start slab, care le creeaza dificultati in competitia scolara.
Inabilitatile acestor copii se amplifica pe masura ce sarcinile scolare devin mai complexe si fac apel la procese intelectuale de nivel superior. Aceasta face ca handicapul sa progreseze, iar potentialul intelectual sa se blocheze, ceea ce duce la cresterea experientei descurajatoare si la accentuarea intarzierii in dezvoltare o data cu inaintarea in scolarizare.
Performantele scolare ale acestor copii sunt influentate si de factori cognitivi, motivationali si emotionali, specifici mediului, in general nefavorabil, in care traiesc. Pentru prevenirea si corijarea acestei situatii este necesara investigarea trecutului acestor copii, a experientei lor generale si a mediului lor de viata.
Un alt aspect, care a atras atentia cercetatorilor, a fost acela al rigiditatii si al privarii.
in acest sens, unii autori (K. Lewin, J. Kounin) au emis ideea conform careia copilul pseudodeficient mintal este mai putin diferentiat in structura sa cognitiva, este mai rigid si prezinta o capacitate mai redusa de intelegere decat copilul normal.
Datorita acestor aspecte, pseudodeficientii mintali irosesc mai mult timp pentru rezolvarea sarcinilor noi, intrucat persista in rezolvarea lor pe tipul de rezolvare utilizat in sarcinile anterioare.
Ed. Zigler considera ca la pseudodeficientii mintali rigiditatea este cauzata de privatiunea sociala accentuata, deci nu este o rigiditate cognitiva innascuta, ci este o consecinta a diminuarii contactului cu adultul si in special a aprobarii din partea acestuia.
Un alt autor, W. Goldfarb emite ideea dupa care copilul privat de mama poate prezenta un tip de personalitate deviat, caracterizat prin apatie marcata, retardare in limbaj, performanta perceptiva diminuata, imaturitate in reactie, incapacitate de concentrare, nevoia excesiva de afectiune, manifestari de hiperactivitate, randament scolar slab.
Aceste manifestari pot fi considerate ca fiind o consecinta a influentei negative a conditiilor socio-economice si culturale, intrucat familiile cu status socioeconomic si cultural scazut furnizeaza o cantitate redusa de stimulari, de obiecte de joc, si mai ales de modele pozitive de imitat. Mai mult chiar, am putea spune ca in aceste conditii copilul intalneste un obstacol important in dezvoltarea sa, intrucat intrebarile pe care le adreseaza rareori primesc raspunsuri adecvate. De asemenea, in astfel de medii, oportunitatile educative sunt inferioare si insotite de o lipsa de stimulare pentru achizitii intelectuale, intrucat accentul se pune pe concret, aspect ce limiteaza capacitatea intelectuala a copilului. Precum putem asista si la o lipsa de informare a copilului cu privire la continutul aspectelor implicate in activitatea scolara si de invatare.
Desigur, efectele unui asemenea mediu devin mai severe, si devin mai durabile cu cat ele actioneaza o perioada mai mare de timp.
in concluzie, termenul de rigiditate luat in sine, nu spune nimic despre factorii care au generat-o, sau despre constelatia psihica a subiectului. in acest context numai corelarea rigiditatii copilului cu marimea experientei privatoare poate sa elucideze specificul structurii cognitive a copilului pseudodeficient mintal.
Un alt aspect care a atras atentia a fost acela al motivatiei si atitudinii.
in acest sens se apreciaza ca diferentele de performanta obtinute de copiii pseudodeficienti mintali, comparativ cu cei normali, sunt influentate de sistemul motivational.
Daca am lua in discutie structura motivationala a pseudodebilului mintal, cuprins intr-o anumita institutie, vom observa ca aceasta este influentata atat de factorii care au actionat in perioada preinstitutionalizarii, cat si de cei care au intervenit in timpul institutionalizarii.
De asemenea, se cunoaste faptul ca motivatia majora a intregii activitati a copulului este dorinta de a se identifica cu adultul. Deci, intr-un mediu cu nivel cultural scazut, aspiratiile familiei nu au menirea de a incuraja si stimula aspiratiile copilului privind activitatea intelectuala.

in aceste conditii, chiar si in cazul in care copilul aspira la mai mult, datorita contactului cu mijloacele de cultura oferite de societate si cu variate nivele de aspiratii, totusi performantele obtinute se situeaza sub nivelul aspiratiilor, intrucat tendintele sale pozitive nu sunt tonificate de catre parinti, ceea ce face ca ambitia si elanul pentru activitatile viitoare sa diminueze continuu.


Un alt aspect luat in discutie este acela al invatarii si educabilitatii.
in acest sens se evidentiaza faptul ca la copiii pseudodeficienti mintali, mediul nu le ofera stimulari suficiente, nu le pune la indemana materialul si tehnicile necesare achizitiilor intelectuale, nu-i orienteaza spre activitati variate si bogate in continut.
Acesti copii n-au fost invatati sa receptioneze si sa asculte ce li se spune de alta persoana, sau sa observe obiectele sau fenomenele care le sunt prezentate.
De asemenea, putem constata ca acesti copii n-au fost incurajati sa gandeasca; sa interactioneze cu adultul prin intrebarile adresate acestuia si prin raspunsurile date la intrebarile adultului; n-au fost obisnuiti cu tehnica discutiei, pentru ca adultii n-au sustinut conversatie cu ei, nu le-au raspuns la intrebari, nu le-au permis sa-si apere punctul de vedere; n-au fost obisnuiti cu lectura sau cu utilizarea lecturii si cu trecerea de la observatie la concluzii.
in modelul oferit acestor copii de catre familiile lor accentul cade pe scopul imediat si nu pe cel pe termen lung, asa cum se intimpla cu rezultatele invatarii in scoala.
Deci, capacitatea de receptionare a stimulilor, experienta si capacitatea intelectuala a copiilor pseudodeficienti mintali este limitata, ajungandu-se la dificultati de gandire si la un stil fizic al invatarii.
De aceea pentru copilul pseudodeficient mintal problema invatarii si a modificabilitatii sale devine esentiala in procesul de recuperare a acestuia.
O alta trasatura caracteristica pseudodeficientei mintale a fost lentoarea.
in acest sens se discuta mult despre stilul mental lent al copilului carentat.
Uneori copiii pot apare ca fiind lenti dat fiind ca au un potential de baza original, inteligenta lui este mai profunda decat a unui copil aparent vioi, dar mai putin dotat intelectual. in acest sens trebuie sa atragem atentia ca in scoala de multe ori se pune prea mare atentie pe repeziciune si in acest caz multe forte pot fi ascunse in lentoare, si deci copilul carentat trebuie sa fie evaluat cu grija.
De asemenea, se poate spune ca un copil poate fi lent pentru ca este extrem de meticulos sau prevazator; sau un copil poate fi lent pentru ca refuza sa generalizeze usor; pentru ca invata pe o anumita directie; sau pentru ca nu adopta usor anumite cadre de referinta.
Un elev orientat spre concret are dificultati in intelegerea unor concepte, in operatiile cu numerele, in exprimarea verbala, gandeste cu efort si urmareste cu greu un fir conducator.
Aceste tipuri de copii pot fi considerati ca lenti si nicidecum ca deficienti mintali.
Copilul lent are nevoie pentru a progresa, nu numai de utilizarea unor metode pedagogice adecvate ci si de un climat afectiv adecvat. El are nevoie sa i se traseze drumul, sa i se indice dificultatile si sa fie stimulat pentru a achizitiona in ritmul sau.
Un alt aspect specific luat in discutie cu privire la pseudodeficienta mintala a fost acela al caracteristicilor limbajului acestora.
in acest sens, se mentioneaza ca in limbajul copilului pseudodeficient mintal se observa o proportie scazuta de propozitii structurate matur, de constructii superior elaborate, utilizarea unor forme sintactice sarace, folosirea limitata a adjectivelor, utilizarea repetata a conjunctiilor, sau utilizarea unui anumit timp al verbului. Aceste aspecte nu sunt doar o reflectare a posibilitatilor mnezice, ci ele pun in evidenta forma verbala a unor scheme deficitare ale gandirii.
De asemenea, se apreciaza ca pseudodeficientii mintali inteleg mai mult pe plan verbal decat pot sa utilizeze si ca ei folosesc in general un numar de cuvinte cu precizie satisfacatoare, dar care nu sunt intotdeauna reprezentative pentru cultura scolara. Aceste aspecte nu sunt determinate de un deficit intelectual ci sunt o consecinta a saraciei de stimuli in care sunt crescuti copiii dezavantajati si a absentei discutiilor care caracterizeaza comunicarea in mediile nefavorabile socio-cultural.
in general se considera ca diferenta dintre limbajul copilului normal si cel al copilului carentat consta in diferenta dintre limbajul formal si public; intre limbajul dintr-o carte scrisa si cel de fiecare zi (informational).
Deci problema care se pune este aceea a formei deficitului verbal. in acest sens se pare ca deficitul major apare la pseudodeficientul mintal la nivelul mijloacelor verbale. De aceea, este indicat a cunoaste abilitatile verbale de care dispune copilul pseudodeficient mintal pentru a raspunde mai mult nevoilor acestuia si pentru a se obtine mai mult de la el, intrucat deficientele de limbaj a acestora nu sunt ireversibile.



Luate in discutie au fost si unele trasaturi pozitive ale pseudodeficientilor mintali.
in acest sens, unii autori care au cautat sa evidentieze potentialul copiilor dezavantajati mentioneaza ca acesti copii sunt "orientati fizic", adica le plac mai mult actiunile cu continut concret decat cele cu sens abstract; au deprinderi neverbale care pot fi utilizate in invatare; au un stil mintal diferit de cel al copilului normal, dar cu posibilitati superioare in anumite compartimente. Aceste trasaturi pozitive pot reprezenta punctul de plecare in actiunea psihoterapeutica de recuperare.

2.3. Formele de manifestare ale pseudodeficientei mintale

Datorita diversitatii factorilor si a combinatiilor in care acestia pot actiona in determinarea pseudodeficientei mintale, aceasta categorie cuprinde: a) Debilitatile achizitionate, a caror origine se afla in sfera afectivitatii ca urmare a unor situatii conflictuale a caror interventie precoce determina la un moment dat modificari comportamentale. La aceste modificari, cerintele scolii se adauga ca o sursa de suprasolicitare, determinand aparitia inhibitiei si a negativismului. in acest context rezultatele scolare sunt slabe, asemanatoare cu cele ale deficientului mintal usor, desi avem de a face cu potentialitati normale.
Tot in aceasta categorie a debilitatilor achizitionate sunt incluse si intarzierile in dezvoltare determinate de carente afective care pot fi carente reale, determinate de lipsa ingrijirilor materne sau carente relative determinate de exigentele nefiresti ale familiei, sau de neglijarea copilului, aspecte care tulbura procesul de dezvoltare normala a copilului.
in acest sens unii autori (B.Mc Candlless, W. Golfarb. R.A. Spitz si altii) sustin ca, copilul institutionalizat precoce, privat de contactul cu adultul, prezinta un tip de personalitate deviant, iar functiile raman neexersate, luand aspectul unei deficiente mintale. La acesti copii tulburarile cuprind si sfera comportamentului social. b) in categoria pseudodeficientei mintale intra acei copii care provin din medii subculturale sau din medii cu nivel socioeconomic scazut. Acesti copii prezinta dificultati de vorbire, dificultati de abstractizare, un vocabular sarac si imprecis. Aceste aspecte sunt o consecinta a conditiilor nefavorabile de mediu care nu ofera posibilitatile normale de dezvoltare, ceea ce determina si o motivatie slab dezvoltata pentru scoala. c) in categoria pseudodeficientei mintale putem intalni copiii cu astenie functionala generala castigata, la care nu poate fi pusa in evidenta o atingere organica a sistemului nervos central sau a glandelor endocrine. Deci, cuprinde copii la care scaderea capacitatii functionale intelectuale se datoreste unor imbolnaviri repetate din primii ani de viata din cauza lipsei de ingrijire.
La acesti copii se manifesta o scadere permanenta a capacitatii functionale intelectuale, care apare mai ales in conditiile unui efort intelectual prelungit. in schimb in conditii obisnuite, normale, acesti copii pot obtine rezultate bune, aspect ce nu apare la deficientul mintal autentic. d) in categoria pseudodeficientei mintale pot fi cuprinse cazurile marginale, limitrofe deficientei mintale, care prin performantele lor nu dovedesc o deficienta mintala certa, prezentand doar un grad usor de intarziere in dezvoltare, o diminuare generala a performantelor in special in sfera limbajului si a comportamentului adaptativ. e) in categoria pseudodeficientei mintale putem regasi copiii cu deficiente senzoriale si fizice care antreneaza rezultatele scolare slabe, sau rezultate de nivel inferior la testele de inteligenta. f) in categoria pseudodeficientei mintale sunt cuprinsi copiii instabili psihomotori la care atentia nu poate fi concentrata pe o perioada mai mare de timp, aspect ce determina obtinerea unor performante scolare diferite de la un moment la altul sau a unor rezultate dispersate la examinarea cu testele de inteligenta sau de dezvoltare. g) in categoria pseudodeficientei mintale pot fi inclusi si unii copii epileptici, la care capacitatea de lucru este diminuata in perioadele dinaintea si de dupa crizele epileptice. h) in aceasta categorie a pseudodeficientei mintale poate fi regasit si copilul lent al carui ritm incetinit de gandire si de achizitie constituie un handicap in competitia scolara.
in concluzie, am putea spune ca pseudodeficienta mintala apare in acele cazuri la care actiunea unor factori nefavorabili dezvoltarii normale intervine precoce si dureaza o perioada indelungata de timp. Actiunea influentelor multiple negative determina o structurare intelec-tuala, afectiva si un comportament adaptativ in discordanta cu cerintele scolare si sociale.






Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2019 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite