Interinfluentarea atitudinilor persoanelor care interactioneaza nu este un proces imediat, ci unul care implica un mecanism mediator: comunicarea. Pozitia comunicarii in actul interpersonal este ca intermediara intre starile psihologice ale indivizilor. Comunicarea cere adeziunea fiecaruia la obiectivele propuse si folosirea in comun a utilitatilor. Bunele relatii pentru comunicare nu sunt suficiente in lipsa regulilor si principiilor ce o asigura. g5i12ij
Metodele comunicarii vizeaza:
intrebarile carora li se cauta raspuns atitudinile necesare in raport atentia si ingaduinta ascultarea reformularea
Asadar, metodele de comunicare se intemeiaza pe:

observatie (care permite anticiparea problemelor, economisirea si administrarea / gospodarirea timpului)
intelegere (proces din care rezulta noi ipoteze) actiune (prin verificarea, punerea in aplicare si valoare a efectelor) Constructia metodei presupune: gandire sistematica (intelegand mediul si elementele lui in unitatea si diversitatea lor) viziune detasata (acordand actiunii semnificatia ce i se cuvine) dezvoltarea maiestriei personale (avand constiinta impactului) clarificarea si / sau modificarea atitudinilor si a modelelor mentale (spre optimizarea rezultatelor) A comunica inseamna mai mult decat a detine o metoda bine insusita; aceasta pentru ca mereu trebuie sa ne intrebam daca: avem flexibilitatea comportamentala necesara stim sa gasim cea mai buna si rapida adaptare la transformarile continue ale celor din jur (si ale mediului) - in general suntem mereu constienti depistam la vreme incoerentele existente

Alegerea metodei depinde de desfasurarea comunicarii - ce este posibila a fi prin: juxtapunere (simultana) insertii (interventii) interschimbari (reciproca)
Orice comunicare este dictata de sentimentele de incredere si recunoastere a valorilor proprii. Astfel, metoda de:
intalnire - este in functie de cunoasterea momentului si chiar de reflexe prin care se pune in actiune dorinta de prezentare a “sinelui”
intretinere - inseamna fixarea unui scop clar dirijat spre favorizarea “meditatiei” (este inter- relationarea, fundamentata pe intelegerea manifestata ca atitudine - pentru stimulare) contact - determina selectarea, acceptarea si dezvoltarea relatiei (aici intrand criteriile de valorizare si auto-valorizare)
Metoda judicios aleasa duce la un control al: atentiei
intelegerii acordului
in timpul comunicarii. In mesajele relationale (cu adresabilitate exacta, construite pentru a fi decodificate si intelese) exista si o comunicare asupra comunicarii! Aceasta constituie “sarea si piperul” unei comunicari, este “ingredientul” esential in cadrul relatiilor fructuoase - fara de care efortul nu poate avea finalitate. Trecerea de la continut la relatie nu trebuie inteleasa doar ca metoda, ci este ea insasi comunicare menita sa intareasca (si chiar sa suplineasca) ceea ce lipseste in continut - adica nuantarea: sentimentelor
indemnului atitudinilor s.a.