Testele de inteligenta masoara inteligenta si prezic succesul real in viata. Rasele difera in marimea creierului si in testele de inteligenta. In medie, orientalii au cele mai mari creiere si cei mai mari coeficienti de inteligenta. In medie, negrii au rata cea mai mica, iar albii sunt la mijloc. Diferentele in marimea creierului explica diferentele de coeficient de inteligenta atat in cadrul grupurilor cat si intre grupuri.

Psihologii folosesc testele de inteligenta pentru a masura ceea ce numim noi “inteligenta” sau “abilitate mentala”. Oamenii mai destepti au punctaje mai mari la testele de inteligenta decat majoritatea oamenilor. Oamenii mai putin inteligenti au un punctaj mai mic. Testele de inteligenta nu sunt perfecte, dar sunt folositoare si ne spun multe lucruri. p4p5pn
Testele de inteligenta sunt facute pentru a avea o medie de 100. Rata “normala” merge de la “prost” (punctaj in jur de 85) pana la “inteligent” (punctaj in jur de 115). Punctajul de 70 sugereaza “handicapat”, in timp ce 130 si mai mult prezice un talent. Media orientalilor este in jur de 106, a albilor in jur de 100 iar a negrilor in jur de 85. Acest tipar se gaseste in intreaga lume, iar negrii din Africa au un coeficient de inteligenta mai scazut decat negrii din America.
In 1994 best seller-ul “Curba clopotelului” (“The Bell Curve”) arata cum coeficientul de inteligenta prezice succesul educatie, serviciu si pregatire. Un coeficient mic prezice abuz asupra copiilor, crima si delicventa, sanatate, inclinatie spre accidente, a avea un copil in afara casatoriei, a avea un divort inainte de 5 ani de casatorie si chiar fumatul in timpul sarcinii. Grupurile cu un coeficient de inteligenta mai mare au mai multi oameni dotati. In timp ce orientalii si-au dezvoltat societati complexe in Asia iar albii au produs civilizatii complexe in Europa, negrii africani nu au facut-o.
Diferenta in coeficientul de inteligenta intre negri si albi apare in jurul varstei de 3 ani. Daca rasele sunt comparate sub aspectul educatiei si al venitului, diferenta de coeficient este doar de 4 puncte. Asa ca diferentele dintre negri si albi nu sunt datorate doar claselor sociale. Este mai putin cunoscut ca orientalii au un coeficient de inteligenta mai mare decat albii.
“Curba clopotelului” a scos in evidenta cercetarile de 20 de ani ale psihologului britanic Richard Lynn asupra tiparului global al punctajelor coeficientilor de inteligenta. El a descoperit ca orientalii din jurul Pacificului au o rata de 101 pana la 111, albii din Europa au 100-103, iar negrii din Africa au in jur de 70 (vezi Plansa 6).
Media de 70 pentru negrii din Africa este cea mai scazuta inregistrata vreodata. Matricele progresive ale lui Raven (Raven’s Progressive Matrices) masoara rationamentul si nu informatiile specifice culturale. Folosind acest test, Kenneth Owen a descoperit un coeficient de
70 la copiii negri africani din sistemul scolar din Africa de Sud. La fel a facut si Fred Zindi, un negru din Zimbabwe, intr-un studiu pe copii intre 12-14 ani din tara lui.

In mod interesant, studentii mulatri din Africa de Sud aveau un coeficient de inteligenta de 85, acelasi cu al negrilor din S.U.A., Marea Britanie si Caraibe. Metodele genetice (ca cele folosite in testele de paternitate) arata ca mulatrii au in jur de 25% mostenire alba. Coeficientul de inteligenta se afla la mijloc, intre negrii puri (70) si albii puri (100).

Teste corecte de cultura
Este drept sa comparam rasa si coeficientul de inteligenta? Da. Mai intai, testele de inteligenta prezic reusita in scoala si in profesie la fel pentru negri cat si pentru albi si orientali. In al doilea rand, aceleasi diferente rasiale apar in testele “fara cultura”, cat si in cele standard. De fapt, negrii au un punctaj usor mai mare in testele standard decat in aceste teste “fara cultura”. Exact opusul a ceea ce prezice teoria culturii.
Negrii au punctaj mai mare in testele verbale decat in cele non-verbale si obtin rezultate mai bune la testele de cultura scolara decat la cele de rationament. Intr-o gradare de 1 la 12, negrii sunt la fel de departe in urma albilor in ceea ce priveste efortul scolar, ca si in testele de inteligenta. Negrii au un punctaj mai redus chiar si decat grupurile mai dezavantajate, cum ar fi indienii americani. Din nou, aceasta nu este ceea ce prevede teoria culturii.
Diferentele dintre negri si albi sunt cele mai mari in testele de rationament si logica. Negrii obtin cele mai bune rezultate la testele de simpla memorie. De exemplu, negrii obtin rezultate aproape la fel de bune ca si albii la testele de “Interval de cifre crescatoare”, in care oamenii respecta o serie de cifre in aceeasi ordine in care au auzit-o. In schimb, negrii obtin rezultate mult mai slabe decat albii la testele de “Interval de cifre descrescatoare” in care oamenii repeta cifrele in ordine descrescatoare.

Sute de studii analizate in cartea lui Arthur Jensen “Factorul g” arata cat de greu este sa se explice diferentele rasiale in coeficientul de inteligenta doar in conditiile tendintelor culturale. Probabil testul cu timpul de reactie este cel mai simplu test mental fara cultura. In testul
“omul ciudat afara” (“odd-man-out”) copiii de la 9 la 12 ani se uita la un set de lumini. Ei trebuie sa hotarasca care merge mai departe si apoi apasa pe butonul cel mai apropiat acelei lumini. Testul este atat de usor incat toti copiii cu un coeficient de inteligenta mai mare sunt mai rapizi decat copiii cu un coeficient mai redus. In intreaga lume, copiii orientali sunt mai rapizi decat copiii albi, care la randul lor sunt mai rapizi decat copiii negri.

Inteligenta si marimea creierului
Articolul meu realizat impreuna cu C.A.Ankney - “Marimea creierului si abilitatea cognitiva” din editia din 1996 a ziarului “Buletinul si revista psihonomica” (Psychonomic Bulletin and Review) a trecut in revista toate cercetarile publicate in acest domeniu. A inclus studii care au folosit tehnica ultramoderna cunoscuta ca “Ilustrarea rezonantei magnetice”
(Magnetic Resonance Imaging -; M.R.I.), care da o imagine foarte buna a creierului uman. Au fost 8 asemenea studii cu un esantion total de 381 de adulti. Corelarea globala intre coeficientul de inteligenta si marimea creierului masurata de M.R.I. este de 0,44. Aceasta este mult mai mare decat corelarea de 0,20 facuta in cercetarile mai vechi care foloseau doar simple masuratori ale corpului (desi 0,20 este totusi semnificativ). Corelarea de 0,44 intre marimea creierului masurata de M.R.I. si coeficientul de inteligenta de 0,44 este la fel de mare ca si corelarea intre clasa sociala la nastere si coeficientul de inteligenta la adulti.

Diferentele rasiale in marimea creierului
Plansa 7 arata ca exista diferente rasiale in marimea creierului. In medie, orientalii au cu
1 inci3 (2,54 cm) mai multa materie cenusie decat albii, iar albii au cu 5 inci3 mai mult decat negrii. Deoarece un inci3 de materie cenusie contine milioane de celule ale creierului si sute de milioane de conexiuni, diferenta de marime a creierului ajuta la explicarea faptului de ce rasele difera in functie de coeficientul de inteligenta.
Restul acestui capitol demonstreaza ca patru metode folosite la masurarea creierului produc aceleasi rezultate. Metodele sunt: M.R.I., cantarirea creierului la autopsie, masurarea volumului unui craniu gol si masurarea capului, pe dinafara. De remarcat este faptul ca diferentele in marimea creierului raman chiar si dupa ce s-au facut ajustarile dupa marimea corpului.

Ilustrarea rezonantei magnetice (Magnetic Resonance Imaging- M.R.I.)

Un studiu M.R.I. asupra diferentelor rasiale in marimea creierului a cercetat peste 100 de persoane in Marea Britanie. (A fost publicat in editia din 1994 din “Medicina psihologica”). Africanii negri si indienii de vest aveau, in medie, in acest studiu, creiere mai mici decat albii. Din pacate, studiul nu a dat prea multe informatii asupra varstei, sexului si marimii corpului persoanelor testate.
Greutatea creierului la autopsie
In secolul al XIX-lea, vestitul neurolog Paul Broca a descoperit ca orientalii au creiere mai mari si mai grele decat albii, in timp ce albii au creiere mai mari si mai grele decat negrii. Broca a mai dscoperit, de asemenea, ca albii au o mai mare suprafata cutata a creierelor decat negrii (cu cat este mai cutata suprafata creierului, cu atat contine mai multe celule ale creierului). Creierele albilor au, de asemenea, lobii frontali mai mari, care sunt folositi pentru controlul propriu si pentru planificare.
La inceputul secolului XX, anatomistii au facut un raport asupra greutatii creierului la autopsie in jurnale cum ar fi: “Stiinta” si “Jurnalul american de antropologie fizica”. Aceste studii timpurii au descoperit ca greutatea creierelor japonezilor si coreenilor era aproape aceeasi cu cea a europenilor, desi orientalii erau mai mici in inaltime si in greutate.
In 1906, Robert Bean a facut un raport asupra a 150 de creiere din autopsii ale negrilor si albilor in “Jurnalul American de Anantomie”. Greutatea creierului varia in functie de numarul de stramosi albi, de la nici un stramos alb = 1,157g, pana la jumatate stramosi albi = 1,387g. El a descoperit ca negrii au creiere mai putin cutate decat albii si au mai putine fibre nervoase care duc la lobii frontali.
Au urmat multe alte studii. In 1934 Vint a notat rezultatele unui studiu de autopsie asupra greutatii creierului africanilor negri in “Jurnalul de anatomie”. El a descoperit ca creierele africanilor sunt cu 10% mai usoare decat cele ale albilor. In editia din 1934 din “Stiinta”, Raymond Pearl a trecut in revista rezultatele autopsiei soldatilor negri si albi care murisera in timpul razboiului civil american (1861-1865). El a descoperit ca creierele albilor cantareau cu aproape 100g mai mult decat ale negrilor.
Si printre negri, Pearl a descoperit ca greutatea creierului crestea odata cu numarul de stramosi albi avuti.
Intr-un articol din 1970 din “JurnalulAmerican de Antropologie Fizica”, Philip V. Tobias, a pretins ca toate aceste studii timpurii erau gresite. El a spus ca s-au ignorat factori precum:”sexul,marimea corpului, varsta la care a murit, nutritia in timpul copilariei, originea esantionului, ocupatia si cauza mortii”. Totusi, cand eu insumi am facut o medie din toate datele articolului lui Tobias, am descoperit ca totusi, inca, acesta arata ca orientalii si albii au creiere mai grele decat ale negrilor. In final, chiar Tobias insusi a trebuit sa accepte ca orientalii au
“milioane” de neuroni mai multi decat negrii.
In 1980, echipa lui Kenneth Ho a confirmat diferentele intre negri si albi. Studiul lor de autopsie a fost publicat in “Arhivele medicinei patologice si de laborator”. El a evitat posibilele erori pretinse de Tobias. Datele originale ale greutatii creierului a 1261 de adulti americani au aratat ca albii au o greutate a creierului cu 100 de g mai mare decat cea a negrilor. Pentru ca negrii din acest studiu erau asemanatori in ceea ce priveste marimea corpului cu albii, diferentele de marime a corpului nu pot explica aceste diferente in marimea creierului.

Masurarea dimensiunilor craniului
Un alt mod de a masura marimea creierului este prin umplerea craniilor cu un material de impachetat. In secolul al XIX-lea, peste 1.000 de cranii au fost studiate de antropologul american Samuel George Morton. El a descoperit ca negrii au craniile cu aproape 5 inci3 mai mici decat albii.
In 1942, anatomista Katherine Simmons a facut un raport asupra a peste 2.000 de cranii in jurnalul “Biologia umana”. Ea a confirmat studiul anterior al lui Morton descoperind ca albii au cranii mai mari decat ale negrilor. Din cauza faptului ca negrii din esantionul ei erau mai inalti decat albii, diferentele in marimea craniului nu se pot datora marimii corpului.
Kenneth Beals si echipa sa au confirmat mai tarziu aceste descoperiri in editia din 1984 din “Antropologie curenta”. Ei au raportat masuratorile facute la 20.000 de cranii in intreaga lume. Marimea craniilor variaza in functie de locul de origine. Craniile din Asia de Est erau cu 3 inci3 mai mari decat cele din Europa, care erau cu 5 inci3 mai mari decat cele din Africa.

Masurarea capetelor
Marimea creierului poate fi determinata facand masuratori exterioare ale capului. Aceste rezultate confirma descoperirile bazate pe metoda cantaririi creierului sau a umplerii craniului.
Eu am facut un raport (in jurnalul “Inteligenta”, 1992) pe un esantion de 1.000 de oameni din armata S.U.A. Chiar si dupa corectia in functie de marimea corpului, orientalii au o marime mai mare a capului decat albii, care, la randul lor, au o marime mai mare decat negrii. (Vezi Plansa 2). In 1994 am publicat, (de asemenea in “Inteligenta”) un studiu pe zeci de mii de barbati si femei facut de Biroul International al Muncii (“International Labour Office”) din Geneva, Elvetia. Marimea capului (corectata dupa marimea corpului) era mai mare pentru est-asiatici decat pentru europeni. Europenii au capete mai mari decat negrii.
Intr-un alt studiu (in editia din 1997 din “Inteligenta”) am raportat masuratorile pe 35.000 de copii facute de la nastere pana la 7 ani de catre vestitul Studiu de Colaborare Postnatal
(“Collaborative Perinatal Study”).
La nastere, la 4 luni, 1 an si 7 ani, copiii orientali au dimensiuni craniene mai mari decat copiii albi, care au dimensiuni craniene mai mari decat copiii negri (vezi Plansa 2). Aceste diferente nu se datorau marimii corpului deoarece copiii negri erau mai inalti si mai grasi decat copiii albi si cei orientali.

Rezumat asupra diferentelor in marimea creierului
Plansa 7 arata marimea medie a creierului a celor trei rase, folosind toate cele patru tehnici de masurare si, de asemenea (acolo unde este posibil), corectand dupa marimea corpului. Orientalii au o medie de 1,364cm3, albii de 1,347cm3 iar negrii 1,267cm3. In mod firesc, mediile variaza intre esantioane si rasele se intrepatrund. Dar rezultatele obtinute prin diferite metode pe diferite esantioane arata acelasi tipar mediu: orientali>albi>negri.

Concluzie
Studiile asupra diferentelor rasiale in marimea creierului folosesc o serie de metode, incluzand si M.R.I. Toate metodele dau aceleasi rezultate. Orientalii au cele mai mari creiere (in medie), negrii cele mai mici, iar albii la mijloc. Aceste diferente in marimea creierului nu se datoreaza marimii corpului. Ajustarile dupa marimea corpului duc la aceleasi rezultate in cadrul aceluiasi model. Tiparul in trei directii este de asemenea valabil si pentru coeficientul de inteligenta.
Aceste diferente rasiale in marimea creierului inseamna ca, in medie, orientalii au cu 102 milioane de celule ale creierului mai multe decat albii si ca albii au cu aproape 480 milioane de celule ale creierului mai mult decat negrii. Aceste diferente in marimea creierului explica, probabil, diferentele in coeficientul de inteligenta si in realizarile culturale.

Bibliografie:
• Jensen, A. R. (1998)-; “Factorul g”, Westport, CT: Praeger;
• Rushton, J. P &Ankney, C. D. (1996) -; “Marimea creierului si abilitatea cognitiva: corelati cu varsta, sexul, clasele sociale si rasa”, “Buletinul si Analiza Psihonomica”, 3, 21-36
(“Psyhonomic Bulletin and Review”).