Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
TULBURARILE FACTICE
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

9.1. Prezentare generala g8u12uy
- Tulburarile factice se refera la acele simptome somatice sau psihologice produse sau inventate intentionat, cu scopul de a-ti asuma rolul de bolnav;
- Producerea artificiala a simptomatologiei constituie un act compulsiv; simptomele sunt produse constient si intentionat, dar scapa controlului voluntar;
- Diferenta dintre tulburarile factice si simulare consta in scopul urmarit de persoana (un beneficiu extern identificabil in cazul simularii, in timp ce motivatia persoanelor cu tulburari factice este nevoia psihologica de a-si asuma rolul de bolnav, in absenta determinantilor externi ai acestui comportament);
- In anumite conditii (ex., lagare de razboi) simularea constituie comportament adaptativ, in timp ce diagnosticul de “tulburari factice” presupune intotdeauna o psihopatologie.

Exista mai multe subtipuri, in functie de simptomatologie:
(1) Tulburari factice cu simptome si semne predominant somatice
- tabloul clinic este dominat de semne si simptome ce sugereaza prezenta unei boli somatice;
- simptomele pot fi produse (ex., autoinfectare) sau inventate;
- intreaga viata a individului este dedicata incercarii de a se interna intr-un spital (Sindromul Munchausen):
- tabloul clinic cuprinde: durere severa, greturi, varsaturi, ameteala, febra de origine nedeterminata, lesin, abcese si iritatii, sangerari datorate ingestiei de substante anticoagulante;
- toate organele corpului constituie tinte posibile in generarea simptomatologiei, in functie de cunostintele medicale si imaginatia pacientului.
- pacientii isi prezinta istoricul bolii intr-o maniera coerenta, cu implicare afectiva, dar cand li se cer detalii devin foarte vagi. Pe sectiile pe care sunt internati creeaza haos, solicitand atentie din partea personalului medical, in prezenta caruia simptomatologia se amplifica. Dupa comunicarea faptului ca nu au nici o boala, vor apela la alti medici pentru asistenta;
- ca si elemente asociate, prezinta probleme legate de consumul de substante;
- prezinta frecvent complicatii date de interventiile chirurgicale repetate si de efectele secundare ale medicatiei prescrise.



(2) Tulburari factice cu simptome si semne predominant psihologice
- tabloul clinic cuprinde in special semne si simptome care sugereaza prezenta unei tulburari psihice;
- ca si indici ai tulburarii sunt: patternul simptomatologic variat si atipic, ce nu corespunde sindroamelor cunoscute, cursul bolii si raspunsul la tratament extrem de neobisnuite, o exacerbare a simptomatologiei in prezenta personalului medical si susceptibilitate crescuta la sugestiile medicului (pacientul incorporeaza usor datele oferite de acesta);
- tabloul clinic prezentat se potriveste mai mult conceptiei pe care pacientul o are despre boala si nu simptomatologiei specifice;
- acuzele cele mai frecvente sunt: depresie si ideatie suicidara ulterior decesului partenerului de viata (decesul acestuia nefiind confirmat de alte surse), amnezii, halucinatii, delir, simptome disociative;
- ca si elemente asociate prezinta tulburari asociate consumului de substante si tulburari de personalitate.

(3) Tulburari factice cu simptomatologie mixta, somatica si psihologica
- tabloul clinic cuprinde semne si simptome somatice si psihologice, produse intentionat.

9.2. Epidemiologie
- prevalanta in populatia generala este relativ mica; cu toate acestea, este posibil ca multe cazuri sa ramane nediagnosticate;
- prevalenta tulburarii (cu si fara tulburari medicale asociate) in cazul pacientilor internati pe diferite sectii este de 9% ; aproximativ 3% dintre pacientii care se prezinta cu febra in diferite clinici si spitale sufera de aceasta tulburare;
- se pare ca tulburarea apare mai frecvent la barbati decat la femei.

9.3. Etiologie
Nu se cunosc clar mecanismele etiopatogenetice implicate. Ca si factori de risc amintim: internari repetate pe perioada copilariei datorita unor boli reale, abuzul sexual din partea personalului medical, resentimentele fata de profesia medicala datorita unor tratamente inadecvate. Adesea persoanele afectate au profesiuni paramedicale de nivel mediu.
• Perspectiva psihanalitica
- mecanismul cauzal are la baza relatiile deficitare din copilarie; consecinta este exprimarea compulsiva a nevoii de atentie (conflictul din copilarie). Sentimentele avute fata de persoanele semnificative sunt transferate asupra personalului medical datorita similitudinilor (persoane care ofera ajutor si sustinere si detin monopolul cunostintelor in acea situatie).
• Perspectiva cognitiv-comportamentala
Mecanismul central este invatarea operanta si generalizarea stimulului; pacientii invata acest comportament deoarece beneficiile sunt mai mari in comparatie cu costurile. Treptat, apare generalizarea - acelasi comportament este manifestat fata de stimuli diferiti.

9.4. Diagnostic DSM IV

Tipul tulburarii Criterii diagnostice
Tulburarile factice F. Producerea sau inventarea intentionata a unor simptome somatice sau psihologice;
G. Motivatia comportamentului este asumarea rolului de bolnav;
H. Nu exista beneficii externe pentru comportament (castiguri economice, evitarea responsabilitatii legale, etc.).




9.5. Diagnostic diferential

Tulburarea cu care se face diagnostic diferential Indici de diferentiere
Tulburari somatice sau mentale (tulburari psihotice, cognitive, reactive de scurta durata) reale - posibilitatea ca o tulburare somatica sau mentala sa fie, de fapt, tulburare factica exista daca se constata prezenta unora dintre urmatoarele aspecte:
- tabloul clinic prezent este atipic, neconform cu simptomatologia afectiunii respective;
- simptomele sau comportamentele se manifesta doar cand pacientul este observat de ceilalti;
- apare noncomplianta la tratament si conduita agresiva in salon;
- pacientul poseda cunostinte extensive despre terminologia medicala si rutinele spitalicesti;
- utilizarea fara reteta a diferitelor substante si medicamente;
- prezenta urmelor unor interventii medicale repetate;
- putini vizitatori pe perioada spitalizarii;
- cursul afectiunii este fluctuant, cu aparitia rapida a unor complicatii daca examinarile initiale nu indica prezenta unei boli.
Tulburari somatoforme - existenta unor acuze somatice care nu pot fi atribuite in totalitate unei conditii medicale generale produse intentionat (tulburare factica ) versus produse neintentionat (tulburari somatoforme).
Simulare - motivatia din spatele producerii simptomelor este un beneficiu extern, simptomele fiind suspendate cand nu mai sunt utile persoanei (simulare) versus producerea simptomelor din nevoia de a-si asuma rolul de bolnav, acesta fiind un act compulsiv, incontrolabil (tulburari factice).

9.6. Evolutia si prognosticul bolii
- Desi uneori tulburarea se poate limita la unul sau mai multe episoade scurte, cursul este de regula cronic;
- Debutul afectiunii se situeaza in prim parte a vietii adulte, survenind deseori ulterior unei internari pentru o problema somatica sau mentala;
- Formele cronice se caracterizeaza prin internari repetate pe tot parcursul vietii.

9.7 Tratamentul
- Nu exista inca tehnici eficiente de interventie psihoterapeutica; asistenta psihologica vizeaza mai ales personalul medical si grupul primar al bolnavului care sunt inclusi in programe educationale cu referire la boala pentru o relationare mai eficienta cu bolnavul;
- Personalul medical este educat sa adopte o atitudine neutra fata de acesti pacienti;
- Un impact pozitiv au relatia terapeutica (caracterizata prin empatie, acceptare neconditionata, congruenta) si conceptualizarea oferita (se evita acuzele de simulare).






Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2019 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite