Trasaturile de personalitate sunt patternuri durabile de percepere, relationare si gandire despre ambianta, care sunt manifestate intr-o gama larga de contacte sociale si personale. Numai cand trasaturile de personalitate sunt inflexibile si dezadaptative si cauzeaza deteriorare functionala subiectiva semnificativa constituie tulburari de personalitate. Tulburarea de personalitate fara alta specificatie este o categorie prevazuta pentru 2 situatii: z5o5ob
1. Patternul de personalitate al individului satisface criteriile generale pentru o tulburare de personalitate, dar sunt prezente trasaturi ale mai multor tulburari de personalitate, insa nu sunt satisfacute criteriile pentru nici o tulburare de personalitate specifica.
2. Patternul de personalitate al individului satisface criteriile generale pentru o tulburare de personalitate, dar indivisdul este considerat a avea o tulburare de personalitate care nu este inclusa in clasificarea: tulburare de personalitate pasiv-agresiva, tulburarile de personalitate sunt impartite pe 3 grupe pe baza similitudinii descrisptive. Indivizii cu aceste tulburari apar adesea ca anxiosi si fricosi, prezentand frecvent concomitent tulburari de personalitate din grupe diferite.
Pentru fiecare tulburare de personalitate inclusa in aceasta sectiune sunt prevazute, de asemenea, criterii de diagnostic specifice.
Diagnosticul de tulburare de personalitate necesita o evaluare a patternurilor de functionare ale individului pe termen lung, iar elementele de personalitate trebuie sa fie manifestate de la inceputul perioadei adulte. Trasaturile de personalitate care definesc aceste tulburari trebuie, de asemena distinse de caracteristicile care apar ca raspuns la stresori situationali specifici sau la stari mentale tranzitorii. (Ex: tulburari affective sau anxioase, intoxicatia cu o substanta). Trasaturile de personalitate trebuie evaluate din punct de vedere al stabilitatii lor de-a lungul timpului si vizavi de diverse situatii.
Categoriile de tulburari de personalitate pot fi aplicate la copii si adolescenti in acele cazuri relative rare, in care anumite trasaturi dezadaptative de personalitate par a fi pervasive, persistente si este improbabil ca vor fi limitate la un anumit stadiu de dezvoltare ori la un episod al unei tulburari. Trebuie stiut ca trasaturile de personalitate care apar in copilarie nu persista adesea neschimbate in viata adulta. Pentru a diagnostica o tuburare de personalitate la un individ sub 18 ani, trasaturile trebuie sa fi fost prezente de cel putin 1 an. Singura exceptie de la aceasta o constuie tulburarea de personalitate antisociala care nu poate fi diagnosticata la indivizii sub 18 ani. Desi, prin definitie, o tulburare de personalitate necesita un debut nu mai tarziu de inceputul perioadei adulte, indivizii pot sa nu vina la examenul clinic decat relative tarziu in viata. O tulburare de personalitate poate fi exacerbate dupa pierderea unor personae importante, ori a unor situatii stabile anterior.
Anumite tulburari de personalitate (antisociala) sunt diagnosticate mai frecvent la barbati. Altele (histrionica, Borderline, dependenta) sunt diagnosticate mai mult la femei. Cu toate acestea clinicienii trebuie sa fie atenti sa nu supra sau subdiagnosticheze anumite tulburari de personalitate la femei sau la barbati din cauza stereotipurilor sociale referitoare la rolurile si comportamentele tipice sexului.
Evolutie: Elementele unei tulburari de personalitate devin evidente de regula in cursul adolescentei sau la inceputul vietii adulte. Prin definitie, o tulburare de personalitate este un pattern durabil de gandire, simtire si comparativ relativ stabil in decursul timpului. Unele tipuri de tulburari de personalitate (in special cea antisociala si borderline) tind a deveni mai putin evidente ori a se remite cu etatea, pe cand pentru unele din celelalte tipuri aceasta pare a fi mai putin adevarat.
CRITERII DE DIAGNOSTIC PENTRU O TULBURARE DE PERSONNALITATE
A. Un pattern durabil de experienta interna si de comportament care deviaza considerabil de la expectantele culturii individului. Acest pattern se manifesta in 2 sau mai multe din urmatoarele domenii: cunoastere, afectivitate, functionare interpersonala, control al impusului.
B. Aceste pattern durabil este inflexibil si pervasive vizavi de o larga gama de situatii personale si sociale.
C. Patternul duce la deterioare semnificativa clinic in domeniul social, professional sau in alte domenii importante de functionare.
D. Patternul este stabil si de lunga durata, iat debutul sau poate fi tratat retrospective cel putin pana in adolescenta sau la inceputul perioadei adulte.
E. Patternul durabil nu este explicat mai bine ca manifestare sau consecinta a unei tulburari mentale.
F. Patternul durabil nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante (un abuz de drog, un medicament) ori ale unei conditii mentale generale (traumatism cranian).
TULBURAREA DE PERSONALITATE ANTISOCIALA
Elemente de diagnostic
Elementul essential al tulburarii de personalitate antisocial ail constituie un pattern pervaziv de desconsiderare si valoare a drepturilor altora, care incepe in copilarie si precoce in adolescenta, si se continua in perioada adulta. Acest pattern a fost denumit, de asemenea, psihopatie, sociopatie sau tulburare de personalitate dissociala. Deoarece imposture si manipularea sunt elementele centrale ale tuburarii de personalitate antisociala poate fi extreme de util sa se integreze informatia obtinuta din evaluarea clinica sistematica cu informatia colactata din surse colaterale.
Elemente si tulburari asociate:
Indivizii cu tulburari de personalitate antisociala sunt lipsiti frecvent de empatie si tind a fi cruzi, cinici si dipretuitori fata de sentimentele, drepturile si suferintele altora. Ei pot avea o stima de sine exagerata si aroganta, pot fi excesiv de incapatanati siguri de sine si ingamfati. Pot fi iresponsabili si exploatatori in relatile lor sexuale si pot san u fi sustinut niciodata o relatie monogama. Pot fi iresponsabili sa se intretina, se pot duce la o stare extrema de saracie, isi petrec multi ani in institutii penale.
Indivizii cu tulburare de personalitate antisociala pot experienta disforii incluzand acuze de tensiune, incapacitatea de a tolera plictiseala si dispozitie depresiva. Pot avea asociate tulburari anxioase, depressive, in legatura cu o substanta, de somatizare, jocul de sansa patologica si alte tulburari ale controlului impulsiv.
Probabilitatea de a dezvolta tulburari de personalitate antisociala in viata adulta este crescuta, daca individual a experientat un debut precoce al tulburarii de conduita (inainte de 10 ani), acompaniind tulburarea ADHD.
CRITERIILE DE DIAGNOSTIC PENTRU TULBURAREA DE PERSONALITATE ANTISOCIALA
A. Exista un pattern pervasiv de desconsiderare si violare a drepturilor altora aparand de la etatea de 15 ani, ca indicat de 3 (sau mai multe) din urmatoarele:
1. Incapacitate de a se conforma normelor sociale in legatura cu comportamentele legale, indicate de comiterea repetata de care constituie motive de arest.
2. Incorectitudine, indicate de mintitul repetat, uzul de alibiuri, manipularea altora pentru profit sau placerea personala.
3. Impulsivitate sau incapacitate de a planui dinainte.
4. Iritabilitate si agrevisitate, indicate de luptele sau atacurile corporale repetate.
5. Neglijenta nesabuita pentru siguranta sa sau a altora.
6. Iresponsabilitate considerabila, indicata prin incapacitatea repetata de a avea un comportament cinsecvent in munca ori de a-si onora obligatiile financiare.
7. Lipsa de remuscare, indicata prin a fi indiferent ori a justifica de ce a facut sa sufere ori a maltratat sau a furat de la altul.
B. Individul are cel putin 18 ani.
C. Exista proba unei tulburari de conduita cu debut inainte de 15 ani.
D. Comportamentul antisocial nu survine exclusiv in cursul schizofreniei ori al unui episod maniacal.
TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP BORDERLINE
Elemente de diagnostic:
Elementul esential al tulburarii de personalitate de tip borderline in contituie un pattern pervasive de instabilitate al relatiilor interpersonale, a imaginii de sine si afectelor si impulsivitate marcanta, care incepe in perioada adulta si este present intr-o varietate de contexte.
Elemente si tulburari asociate:
Indivizii cu tulburare de personalitate borderline pot avea un pattern de subminare a lor insisi in momentul in care un tel este pe punctul de a fi realizat (de ex., se lasa de scoala inainte de absolvire; regreseaza considerabil dupa o discutie despre cat de bine se desfasoara terapia; distruge o relatie buna chiar cand este clar ca relatia poate dura). Unii indivizi prezinta simptome asemanatoare celor psihotice (de ex., halucinatii, distorsiuni ale imaginii corporale, idei de referinta in timpul perioadelor de stres). Indivizii cu aceasta tulburare se simt mai in siguranta cu obiecte de tranzitie (de ex., cu un animal de casa ori cu un lucru inanimat) decat in relatiile interpersonale. Moartea premature prin suicid poate surveni la indivizii cu aceasta tulburare, in special la cei care au concomitant si tulburari affective ori tulburari in legatura cu o substanta, tulburari de comportament alimentar (in special bulimia), stresul posttraumatic si tulburarea hiperactivitate/deficit de atentie. Poate rezulta un handicap fizic din comportamentele de vatamare autoprovocate ori din tentativele de suicid esuate. Pierderile repetate ale serviciului, intreruperea studiilor si desfacerea casatoriei sunt frecvente. Maltratarea fizica si abuzul sexual, neglijenta, conflictele ostile, pierderea sau separarea parentala precoce sunt mai frecvente in istoricul copilariei celor cu tulburare de personalitate de tip borderline.
CRITERIILE DE DIAGNOSTIC PENTRU TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP BORDERLINE
Un pattern pervasive de instabilitate a relatiilor interpersonale, imaginii de sine si afectelor, si impulsivitate marcanta, incepand precoce in perioada adulta si present intr-o varietate de contexte, ca indicat de cinci (sau mai multe) din urmatoarele:
1. Eforturi disperate de a evita abandonul real sau imaginar.
2. Un pattern de relatii interpersonale intense si instabile caracterizat prin alternare intre extremele de idealizare si devalorizare.
3. Perturbare de indentitate: imagine de sine sau constiinta de sine marcant si persistent instabila.
4. Impulsivitate in cel putin doua domenii care sunt potential autoprejudiciante (de ex., cheltuieli, sex, abuz de o substanta, cindus imprudent, mancat excesiv).
5. Comportament, gesturi sau amenintari recurente de suicid ori comportament automutilant.
6. Instabilitate afectiva datorata unei reactivitati marcante a dispozitiei (de ex., disforie episodica intense, iritabilitate sau anxietate Durand de regula cateva ore si numai rareori mai mult de cateva zile).
7. Sentimentul cronic de vid.
8. Manie intense, inadecvata ori dificultate in a controla mania (de ex., manifestari frecvente de furie, stare coleroasa permanenta, batai repetate).
9. Ideatie paranoida sau simptome dissociate severe, tranzitorii, in legatura cu stresul.