Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




loading...


Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Anatomia sistemului nervos central
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

Pentru intelegerea adecvata a raportului psihic-creier este necesara studierea anatomiei si fiziologiei sistemului nervos. Anatomia si fiziologia sistemului nervos a facut abstractie de implicarea diferitelor structuri in producerea vietii psihice. Modelele anatomice erau statice, iar cele fiziologice erau de tip robot, in sensul ca functionarea unui centru era privita ca autonoma. Abia in ultimele decenii s-a produs colaborarea intre anatomie, fiziologie si psihologie. i4d4dj
Creierul functioneaza dupa principiul interactiunii si interdependentei multifazice si multinivelare. Sistemul dualist preconizat de neurofiziologii clasici imparte sistemul nervos in doua segmente diametral opuse: un segment inferior, reprezentat prin maduva spinarii si trunchiul cerebral, in care se afla sediul actelor reflexe neconditionate, si segmentul superior, format din emisferele cerebrale, in care se afla sediul actelor psihice, spirituale, extra-reflexive, extra-materiale, inaccesibile cercetarilor. Astazi dispunem de viziunea monista, conform careia sistemul nervos nu actioneaza functional unitar ca activitate reflexa de raspuns fiziologic si psihic la stimulii din mediul intern si extern al organismului; adica nu exista functii exclusiv fiziologice si functii exclusiv psihice.
Nu toate formatiunile sistemului nervos au aceeasi importanta. Exista un sistem nervos central, format din creier si maduva spinarii, si un sistem nervos periferic, format din ganglionii si trunchiurile nervoase. Intre acestea deosebim un sistem nervos somatic, care este utilizat in raportul dintre organism si mediul extern, si un sistem nervos vegetativ sau autonom, care coordoneaza functionarea organelor interne.
Dupa criteriul genetic, exista formatiuni nervoase vechi: maduva spinarii, cu actele sale reflexe, innascute, si formatiuni nervoase noi, sub dependenta carora se afla actele reflexe complexe de adaptare a individului la mediu pe baza unor experiente noi. Din punct de vedere ontogenetic, adica al dezvoltarii embrionare a sistemului nervos, deosebim in fata initiala o parte anterioara a tubului neural si o parte posterioara a acestuia. Din partea posterioara a acestui lob neural se dezvolta maduva spinarii, iar partea anterioara a acestuia da nastere la cinci formatiuni din care se dezvolta mielencefalul (bulbul rahidian), metencefalul (puntea si cerebelul), mezencefalul (pedunculii cerebrali si tuberculii cvadrigemeni), diencefalul (talamusul si hipotalamusul) si telencefalul (emisferele cerebrale).




Maduva spinarii.
Din punct de vedere filogenetic este formatiunea cea mai veche. Are o lungime de 43-45 cm si se intinde de la prima vertebra cervicala pina la a doua vertebra lombara; maduva spinarii se termina printr-un manunchi de fibre nervoase numit coada de cal.
Daca sectionam transversal maduva spinarii observam ca are un sant median anterior si un sant median posterior. Intre santul anterior si cel posterior se gaseste un sant paramedian (sau colateral). In maduva spinarii, substanta alba se afla la exterior, iar substanta cenusie la interior. Substanta cenusie are forma unui H si este compusa din neuroni, fibre nervoase mielinice si nevroglie. Majoritatea neuronilor se gasesc in coarnele anterioare ale maduvei spinarii si sunt motori. Axonii acestora formeaza radacinile anterioare ale neuronilor spinali, care sunt motori (de natura somatica si vegetativa). Neuronii mai pot fi de asociatie, care fac legatura intre neuronii senzitivi din ganglionii spinali si neuronii din maduva sau din segmentele encefalice. Exista si neuroni comisurali, care traverseaza comisura cenusie a maduvei spinarii, si neuroni cordonali, care parasesc substanta cenusie.
Substanta alba e formata din fibre cu mielina. La nivelul maduvei putem deosebi mai multe cordoane: cel anterior, situat intre santul median anterior si santul colateral anterior; apoi cordonul lateral, situat intre santul colateral anterior si santul colateral posterior, si cordonul posterior, situat intre santul colateral posterior si santul median posterior. Aceste cordoane alcatuiesc magistralele senzitive si motorii ale maduvei.
Dupa rolul functional si dispunerea influxului nervos intilnim fascicule sau tracturi ascendente (centripete) si tracturi descendente (centrifuge), care au rol motor.
Caile senzitive se duc catre talamus si scoarta cerebrala. Aici deosebim caile sensibilitatii termice si dureroase, dirijata prin tractul spino-talamic lateral; calea sensibilitatii tactile, dirijata prin tractul spino-talamic lateral; calea sensibilitatii proprioceptive inconstiente dirijata prin fasciculele spino-cerebelos anterior si spino-cerebelos posterior; caile sensibilitatii vestibulare, prin tractul spino-cerebelos, spino-mezencefalic si spino-reticulat; calea sensibilitatii proprioceptive constiente, transmisa prin fasciculii Goll si Burdach.
Caile motorii formeaza impulsuri catre fasciculul cortico-spinal direct si fasciculul cortico-spinal incrucisat (coordoneaza activitatea voluntara a individului), apoi catre fasciculul cortico-ponto-cerebelo-deutro-nigro-spinal (miscarile involuntare), cortico-spino-nigric, fasciculul tecto-spinal care provine de la tuberculii cvadrigemeni si are rolul de a coordona miscarile de intoarcere a capului la diferiti stimuli; fasciculul cerebro-spinal, fasciculul vestibulo-spinal, (legat de reflexele de echilibru vestibular), fasciculul olivo-spinal, fasciculul piramidal (sensibilitatea termica si dureroasa).

Functiile maduvei spinarii
Maduva spinarii are trei functii: de integrare reflexa, de coordonare reflexa si de conducere.
1. Functia de integrare reflexa. Maduva spinarii are o anumita independenta, dar este subordonata si etajelor superioare ale sistemului nervos. Avem o dubla integrare a actelor reflexe medulare: una primara, medulara si una secundara, subordonata etajelor inferioare.
2. Functia de coordonare reflexa. Se manifesta prin reglarea actelor reflexe; avem in vedere ordinea de desfasurare, dozarea intensitatii raspunsurilor si modularea tempoului activitatii (motricitatea gimnastica).
3. Functia de conducere. Maduva spinarii este in legatura cu scoarta cerebrala si formatiunile subcorticale prin intermediul fibrelor de legatura ascendente (de sensibilitate) si descendente (motorii).
Aceste functii prezinta importanta in diagnosticarea unor maladii infectioase, traumatice si in interventiile neurochirurgicale (tumori).




Trunchiul cerebral
Este format din bulbul rahidian, protuberanta (puntea) si pedunculii cerebrali.

Bulbul rahidian are o configuratie asemanatoare cu cea a maduvei spinarii. Are doua fete, una anterioara si una posterioara, si doua parti laterale. Anterior, de o parte si de alta a santului median anterior, se gasesc doua cordoane numite piramidele bulbare anterioare. Lateral fata de aceste piramide se afla santurile colaterale anterioare.
La nivelul santului bulbo-pontin se afla originea aparenta a perechii de nervi cranieni VI. In lateral se afla doua coloane bulbare laterale, care sunt o prelungire medulara. In partea superioara a acestora se afla olivele bulbare. La nivelul santului lateral dorsal al bulbului se afla originea aparenta a nervilor: glosofaringian, vag si spinal. Deasupra olivei bulbare se afla originea aparenta a nervilor VII (facial), iar posterior a perechii VIII (vestibulo-cohlear).
Partea posterioara este traversata longitudinal de santul median posterior. In partea inferioara laterala se gasesc cordoanele posterioare. La jumatatea inaltimii bulbului se gaseste fascicolul Goll-Burdach, care se departeaza si continua cu corpul vestiform (sau pedunculii cerebelosi inferiori). Fasciculul Goll formeaza piramida bulbara posterioara.

Spre deosebire de maduva spinarii, la bulb, datorita incrucisarii fascicului piramidal (sau cortico-spinal) pe fata anterioara a acestuia si datorita unor cai senzitive ascendente, substanta cenusie este fragmentata in nuclei. Prin fragmentarea coarnelor anterioare iau nastere nucleii motori, iar prin fragmentarea coarnelor posterioare iau nastere nucleii senzitivi ai bulbului. Prin fragmentarea cordoanelor laterale iau nastere nucleii vegetativi.
In afara acestor nuclei proveniti din fragmentare, bulbul are si o serie de nuclei proprii:
- nuclei motori: al nervului hipoglos (XII), al nervului glosofaringian (IX), al nervului vag (X), al nervului spinal (eccesor, XI); acestia sunt nucleii ultimelor perechi de nervi cranieni.
- nuclei senzitivi: al nervului solitar, al nervului vag (X), al nervului glosofaringian (IX), al fascicolului senzitiv al trigemenului, al nervilor vestibulari si cohleari.
- nuclei vegetativi: al nervului solitar inferior si al nervului dorsal al vagului (X).
- nucleii proprii ai bulbului: nucleul lui Goll, nucleul lui Burdach, nucleul olivar si substanta reticulata bulbara.
Aici exista pedunculul cerebelos inferior, alcatuit din corpul vestiform, care este o prelungire a fascicolului lui Burdach.

Functiile bulbului rahidian
1. Functia de integrare reflexa.
Bulbul are rol important in comanda si controlul in activitatile si functionarea organelor interne. La nivelul lui se gasesc centri respiratorii, cardiaci, vasomotori, digestivi, pentru salivatie, deglutitie si supt. Mai exista centrii unor reactii de aparare ca tusea, stranutul. clipitul si voma.
Particularitatile centrilor bulbari: automatismul (independenta functionala) si auto-excitabilitatea, pe baza modificarilor chimice ale singelui.
2. Functia de conducere consta in mijlocirea transmiterii informatiei catre zonele receptoare si centrii superiori ai integrarii aferente, senzoriale, pe de o parte, si centru de comanda motorie pe de alta parte.
3. Functia de reglare a tonusului si dinamicii psihice, care se realizeaza cu precadere prin intermediul substantei reticulate.



loading...





Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2019 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite