Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
 
despre:
 
Educatia si provocarile lumii contemporane -; noile educatii
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 


Cuprins: x4o24oz
6.1. Educatia si provocarile lumii contemporane - cadru teoretic;
6.2. Noile educatii.
6.1. Educatia si provocarile lumii contemporane - cadru teoretic
O problema importanta a studiilor de prospectiva a educatiei o constituie cea a factorilor care determina si influenteaza cursul educatiei de maine:
• Evolutiile demografice;
• Schimbarile economice;
• Schimbarile social-politice;
• Mutatiile culturale si progresele stiintifice;
• Problematica lumii contemporane (Vaideanu, 1988, citat de Stanciu, 1999).
Problematica lumii contemporane (caracterizata prin universalitate, globalitate, complexitate si caracter prioritar) demonstreaza tot mai pregnant ca solutiile cele mai eficiente nu se gasesc prin demersuri si angajari secventiale, ci e nevoie de o viziune holistica in decantarea si studierea celor mai eficiente mijloace de rezolvare a marilor probleme cu care se confrunta omenirea.
Traim intr-o epoca in care resursele umane (inteligenta, creativitatea, adaptabilitatea) au trecut pe prim plan, devenind resursele cheie ale unei dezvoltari care integreaza diferitele sale dimensiuni -; pacea, economia, mediul inconjurator, justitia sociala si democratia (UNESCO, Strategie a moyen terme 1996-2001, citat de Stanciu, 1999).
Studiile de prospectiva educationala sugereaza urmatoarele coordonate esentiale (Vaniscotte, citata de Stanciu, 1999):
• scoala laborator -; a carei finalitate esentiala o constituie prelucrarea si transmitarea experientei culturale a omenirii;
• scoala-model de intreprindere -; out-put-urile oferite de scoala trebuie sa fie performante si capabile de concurenta;
• scoala integrata intr-un ecosistem socio-cultural -; scoala participa la viata cetatii;
• scoala indreptata catre tehnologii -; ar conduce la multiplicarea locurilor invatarii;
• scoala bazata pe pedagogiile diferentiate -; introducerea diferentei.
Pentru a face fata provocarilor lumii contemporane, se contureaza urmatoarele directii de restructurare a realitatii educationale (Stan, 2001):
• asigurarea unui echilibru optim intre dimensiunea informativa (cunostintele si informatiile transmise in cadrul procesului educational) si dimensiunea formativa (constructia si dezvoltarea unor atitudini, valori sau comportamente);
• introducerea unor noi tipuri de educatii;
• asigurarea unei repartitii judicioase si a unui echilibru intre cele doua tipuri de invatare: de mentinere si inovatoare;
• impunerea progresiva a principiilor noii paradigme educationale (Wurtz, 1992, citat de Cucos, 1999);
• extinderea actului educativ la nivelul intregii vieti a individului.

Principiile vechii paradigme educationale Principiile noii paradigme educationale
Accentul cade pe continut, pe insusirea de informatii; Accentul cade pe invatarea invatarii permanente, pe receptivitate fata de conceptele noi, pe modul accesului la informatii, cunostintele nefiind niciodata definitive;
A invata este un rezultat, o sosire; A invata este o evolutie, un proces, a cale fara destinatie;
Structura ierarhica si autoritara, conformismul e recompensat; Principiul egalitarist, toleranta fata de impartiali, elevii si dascalii se privesc ca oameni;
Structura rigida, programa analitica obligatorie, Structura relativ flexibila, discipline optionale, metode de lucru alternative;
Cunostintele se insusesc intr-un ritm obligatoriu; separarea varstelor; Ritmurile inaintarii in materie pot fi diferite, flexibilitatea si integrarea varstelor;
Prioritatea randamentului, a reusitei Prioritatea sinelui, a individului care genereaza valorile;
Se acorda importanta lumii exterioare; Experienta interioara este considerata factor de coeziune;
Institutiile si ideile care se abat de la convingerile generale sunt dezaprobate; Institutiile si ideile care se abat de la convingerile comune sunt promovate;
Accentul cade pe gandirea lineara, analitica Accentul cade pe imbinarea strategiilor lineare cu cele nelineare , bazate pe intuitie;
Aprecierea elevilor se bazeaza pe etichetari stricte care poate conduce uneori la stigmatizare, Eticheta este limitata la un rol auxiliar, descriptiv, nefiind necesar ca acesta sa devina valoare fixa;
Preocupare fata de norme; Preocupare fata de performantele individului raportate la potentialul propriu;
Accentul este pus pe cunostintele teoretice; Completarea cunoasterii teoretice prin experiment si experienta;
Salile de clasa se proiecteaza potrivit cu scopul si destinatia lor speciala; Preocuparea pentru ambianta invatarii se extinde asupra conditiilor de iluminat, de cromatica a interioarelor, de aerisire, de comoditate fizica;
Conditionare birocratica; rezistenta fata de propunerile colectivitatii; Propunerile colectivitatii gasesc sprijin;
Se invata pentru prezent, nu pentru viitor; Se invata mereu pentru viitor;
Incredere crescanda in mijloacele tehnice, dezumanizarea invatamantului; Utilizarea strict instrumentala a unor mijloace tehnice adecvate, dascalul uman, relatiile dascal-elev sunt de neanlocuit;
Sens unic al fluxului instructiv-educativ (profesorul emite). Reciprocitatea invatarii.

Tabelul nr. 1: Relatia dintre vechea si noua paradigma educationala (dupa Wurz, 1992, citat de Cucos, 1999, Stan, 2001) .
Experienta societatilor dezvoltate, evolutia societatilor postcomuniste demostreaza legatura dintre democratizarea invatamantului si democratizarea societatii.
Caile de democratizare a invatamantului sunt (Stanciu, 1999):
• dimensiunea cantitativa -; accesul unui numar tot mai mare de copii si tineri pe diverse trepte de scolarizare, extinderea si diversificarea ofertei de educatie, repartizarea optima a relatiei in teritoriu;
• dimensiunea calitativa -; calitatea celor educati este valoarea fundamentala si criteriul suprem de evaluare a eficientei unui sistem educativ;
• descentralizarea procesului decizional si cresterea gradului de autonomie locala a scolilor si universitatilor, pe baza unui cadru juridic clar;
• democratizarea relatiei profesor-elev;
• dmplicarea mai mare a elevilor, parintilor, organizatiilor sindicale, non-guvernamentale in organizarea, proiectarea si realizarea activitatilor din cadrul procesului de invatamant, transformarea elevilor tot mai mult din obiect in subiect al actiunii educationale, relatii de parteneriat intre scoala si ceilalti factori;
• masuri concrete de sprijin pentru cei defavorizati din punct de vedere social, fizic si intelectual (scolile alternative, actiuni de prevenire, de sprijin al elevilor aflati in dificultate si de sustinere pedagogica);
• dispozitive de educatie globala;
• organizarea unor programe compensatorii;
• reconsiderarea statutului intelectualului in societate;
• perspectiva educatiei permanente.
Realitatea contemporana demostreaza ca rolul scolii a devenit tot mai complex, datorita necesitatii corelarii functionale a acesteia cu segmente din social.
In conditiile libertatii de expresie, ale democratizarii vietii sociale, ale liberei circulatii, educatiei ii revin sarcini inedite si dificile.
6.2 Noile educatii
Analiza problematicii contemporane a condus la consituirea unor raspunsuri specifice, prin potentarea noilor educatii:
• Educatia pentru pace si cooperare;
• Educatie ecologica;
• Educatia pentru participare si democratie;
• Educatia demografica;
• Educatia pentru schimbare si dezvoltare;
• Educatia pentru comunicare si pentru mass-media;
• Educatia nutritionala;
• Educatia economica si casnica moderna;
• Educatia pentru timpul liber;
• Educatia pentru democratie si drepturile fundamentale ale omului;
• Educatia pentru o noua ordine economica internationala;
• Educatie interculturala;
• Educatia pentru tehnologie si progres;
• Educatia sanitara moderna;
• Educatia cu vocatie internationala (Cucos, 1999, Stanciu, 1999).
Se cunosc mai multe modalitati de introducere a “noilor educatii”: a) demersul infuzional -; presupune efortul tuturor educatorilor in promovarea continuturilor noilor educatii, diseminarea informatiei prin intermediul disciplinelor de invatamant. Principalul avantaj rezida in faptul ca nu este nevoie de modificarea planurilor si programelor scolare; b) module integrate -; deosebit de avantajoase, singura problema care apare este pregatirea suplimentara speciala de care au nevoie educatorii; c) discipline specifice -; in planul de invatamant figureaza educatia pentru democratie si drepturile omului, educatia sanitara moderna, educatia casnica si nutrutionala, educatia ecologica; d) sintezele interdisciplinare (team-teaching) - cea mai promitatoare si interesanta modalitate, aceste sinteze pot completa demersul infuzional, sau pot constitui activitati didactice de sine statatoare (Stanciu, 1999).
Vom analiza succint, cateva din noile educatii, doar cu titlu de initiere.


Obiective Educatia cu vocatie internationala Educatia pentru democratie Educatia ecologica Educatia pentru comunicare si mass-media
Cunostinte 1. egalitatea popoarelor;
2. mentinerea pacii;
3. dezvoltarea globala si sectoriala;
4. sistemul ONU;
5. dimensiunea internationala a educatiei;
6. problematica lumii contemporane. 1. democratia;
2. stat de drept;
3. drepturile si libertatile individului;
4. confruntari contemporane de idei;
5. drepturile minoritatilor. 1. mediul din perspectiva sistemica;
2. interdependenta om-mediu;
3. cauze si manifestari ale degradarii mediului;
4. cultura ecologica.
1. acumularea vocabularului de baza;
2. formele de comunicare:
3. regulile si metodele istorice;
4. particularitati ale diferitelor structuri comunicationale;
5. elemente de cultura a noilor mijloace de comunicare.
Atitudini si valori 1. respectul de sine si respectul fata de altul;
2. grija fata de mediu;
3. atasament fata de pace si dreptate;
4. deschidere spirituala si solidaritate internationala;
5. simtul datoriei si al raspunderii;
6. intelegerea si respectul valorilor si civilizatiei altor natiuni, etnii;
7. umanismul. 1. respect fata de valorile democratice;
2. acceptarea pluralismului valoric;
3. atitudinea umanista;
4. asumarea vietii personale, grupale si societale;
5. protectia unor grupuri si persoane defavorizate (cu nevoi speciale). 1.evitarea ”analfabetismului” ecologic;
2. respectarea legilor naturii;
3. judecata de tip ecologica, responsabila. 1. atitudine fata de calitatea diferitelor mesaje;
2. evitarea:
- discursurilor incoerente,
- vulgarizarea limbajului,
- impunerea si promovarea anonimatului,
- inflatia verbala, cu maxima redundanta,
- nereciprocitate,
- generalizarea monotoniei,
- iresponsabilitate fata de cuvantul rostit,
- constiinta neangajarii.
Priceperi 1. a contribui la rezolvarea problemelor comunitatii si tarilor lor, ale lumii contemporane;
2. constiinta prezentei active in lume. 1. a asculta opiniile altora;
2. arta dialogului;
3. a face propuneri si a da raspunsuri;
4. a-ti argumenta opiniile;
5. a initia schimbari;
6. a se apara impotriva campaniilor de propaganda abuziva. 1. respectarea consimtita a normelor de gestiune a bogatiilor naturale;
2. a lupta impotriva diferitelor manifestari ale degradarii mediului;
3. a gandi la solutii de perspectiva. 1. insusirea noilor coduri de comunicare;
2. capacitatea de a analiza mesajele sub diferite aspecte (codurile tehnice, codurile culturale, modurile de elaborare si de difuzare etc);
3. forta tacerii;
4. profunzimea si provocarea intrebarilor;
5. a se apara de bombardamentul informational.
Competente 1. spirit critic;
2. cooperare;
3. imaginatie;
4. afirmare de sine;
5. toleranta;
6. participarte;
7. conservarea patrimoniului cultural universal;
8. capacitatea de a se interrelationa cu altii. 1. comportament participativ;
2. responsabilitatea;
3. libertatea individuala si grupala;
4. luarea deciziilor;
5. lupta impotriva oricarei discriminari;
6. lupta pentru afirmarea in practica a drepturilor si libertatilor individuale;
7. solidaritatea. 1. legate de diferite actiuni de diminuare a degradarii mediului. 1. capacitatea de a receptiona si prelucra diferite mesaje;
2. a exprima cu mijloace proprii un mesaj receptionat;
3. competente de comunicare in procesul cultural si educativ;
4. autoformarea (prin adancirea cunostintelor, crearea unei anumite perspective si dezvoltarea unei capacitati de reflectie);
5. comunicare orala si/sau folosirea altor suporturi (limbaje statice, audiovizuale, figurative);
Modele comportamentale 1. participarea activa la viata sociala, politica, economica si culturala;
2. a participa la deciziile referitoare la problemele mondiale;
3. comportament si competenta de cooperare;
4. a initia schimbari;
5. a invata continuu;
6. a efectua schimburi culturale, calatorii, excursii. 1. participarea la vot;
2. comportament democratic in relatiile interumane;
3. respecatrea opiniilor altora;
4. grija fata de om si nevoile sale;
5. protejarea unor grupuri si persoane defavorizate. 1. realizarea unei game variate de actiuni pentru mentinerea si ameliorarea echilibrului ecologic. 1. utilizarea rationala si selectia canalelor si calitatii informatiilor transmise prin mass-media;
2. evitarea violentei, a pornografiei, a propagandei de diferite nuante realizate prin mass-media.

Tabelul nr. 2 Analiza de continut a “noilor educatii”
Sarcini de lucru:

• ce considerati ca s-ar putea intreprinde pentru ca societatea sa devina educativa? Schitati un posibil program de actiune.
• faceti un “inventar” al marilor probleme ale lumii contemporane si incercati sa gasiti locul educatiei in solutionarea/ameliorarea acestora.
• poate educatia interveni pentru solutionarea problemelor lumii contemporane? Argumentati raspunsul!
• poate exista o societate fara scoala? Argumentati raspunsul!
• precizati rolul jucat de educatie in scoaterea unor tari din saracie si descurajare, si in propulsarea lor in randul statelor dinamice. Dati exemple!
• educatia pentru familie pote fi o noua educatie?
• cum s-ar putea introduce continutul noilor educatii in cadrul disciplinei pe care o predati?

 
 
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


 
Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2014| Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite