s1k7ke
1. Psihologia social\ a relaiiilor intre grupuri
Raporturile dintre str\ini ai autohtoni sint adesea dificile, tensionate ai conflictuale.
Psihologia social\ a contribuit la inielegerea acestor fenomene intergrupuri descriind procesele subiacente (cf. Doise, 1976). Ea a ar\tat c\ o competiiie social\ poate s\ depind\ de faptul c\ membrii unor grupuri distincte percep o incompatibilitate a proiectelor grupurilor, crezind c\ realizarea scopurilor unui grup nu se poate face decit in dauna implinirii scopurilor grupului celuilalt. Ea a demonstrat, de asemenea, c\ exist\ raiiuni psihologice mai profunde pentru tensiunile dintre grupuri. Un dublu proces psihologic ar da seama de un bias sistematic, comportamental sau evaluativ,
in favoarea grupurilor de aparteneni\ (in-group-urile), precum ai de ceea ce ar repre zenta corolarul acestui favoritism, discriminarea grupurilor de non-aparteneni\ (out -group-urile). Primul proces ar corespunde categoriz\rii sociale, sau decupajului, in scop de simplificare, a mediului social in termeni de categorii (Tajfel, 1972). Al doilea, mai curind motivaiional, corespunde aspiraiiei la o identitate social\ pozitiv\ prin apartenenia la grupurile valorizate social. Cind grupurile se evalueaz\ ai se com par\ pe dimensiuni importante pentru ele, discriminarea out-group-ului devine un mijloc de care dispun membrii acestor grupuri pentru a se valoriza personal, ca mem bri ai unui grup competitiv din punct de vedere simbolic. In acest fel, ei meniin un sentiment de identitate social\ pozitiv\, c\ci grupul c\ruia ii apariin este mai bine evaluat decit out-group-ul, iar ei iai insuaesc simbolic aceast\ valoare superioar\.
Explorind ansamblul dinamicilor ce caracterizeaz\ raporturile intre grupuri, psihologia social\ a c\utat s\ releve condiiiile in care bias-ul de favorizare a in-group-ului ai cel de discriminare a out-group-ului nu se produc. Astfel, s-au reali zat studii care au demonstrat c\ se poate dep\ai incompatibilitatea proiectelor grupu rilor prin instituirea unui scop supra-ordonat; in acest caz, un interes comun celor dou\ grupuri, devenind salient, le apropie. De altminteri, apartenenia incruciaat\ la multiple categorii are ca efect diminuarea difereniierii ce rezult\ din categoriz\rile simple efectuate pe baza unui criteriu unic (Deschamps, 1977). Alte studii au stabilit c\ discriminarea out-group-ului nu apare atunci cind membrii unui grup pot emite jude c\ii independente asupra propriului grup ai asupra celuilalt grup ai pot valoriza grupul de aparteneni\ f\r\ ca, f\cind aceasta, s\-l deprecieze pe cel\lalt.
Aceste limite ale discrimin\rii au la rindul lor limite. De pild\, dac\ introducerea unei categoriz\ri incruciaate (obiinut\ prin utilizarea mai multor criterii de aparte neni\) reduce semnificativ bias-ul intergrupuri, lucrul acesta nu este valabil decit atita timp cit categoriz\rile supraimpuse r\min saliente, c\ci indat\ ce reapare o categori zare simpl\, bias-ul in favoarea in-group-ului revine cu aceeaai fori\. La fel, se poate face salient un nivel de categorizare supraordonat, care inglobeaz\ out-group-ul
intr-un nou in-group mai larg (Turner, 1987). Totuai, indivizii vor reintroduce un nivel intergrupuri de categorizare, f\r\ a mai pune la socoteal\ c\, mai degrab\ decit s\ accepte o fuziune categorial\ cu un grup antagonist, ei pot s\ se opun\ includerii acestuia intr-o categorie supraordonat\ (cf. Sanchez-Mazas, Roux, Mugny, in curs de apariiie). De altfel, cind se sl\beate competiiia social\ simbolic\ prin introducerea unei comparaiii independente opuse uneia negativ interdependente, se observ\ eva luarea pozitiv\ a out-group-ului pe dimensiuni secundare, in vreme ce favorizarea in-group-ului se exprim\ pe dimensiuni evaluative centrale (Mummendey ai Schreiber,
1983). In alt\ ordine de idei, a inmulii contactele cu membrii out-group-ului nu contribuie la reducerea bias-urilor intergrupuri decit la un nivel interpersonal, atunci cind nu le amplific\. Aceste rezultate pun sub semnul intreb\rii metodele de reducere a bias-urilor intergrupuri derivate din rolul cheie al proceselor de categorizare.
Intr-adev\r, din cauza difereniierii categoriale decurgind din simpla categorizare, ati tudinile ce subintind comportamentele ai judec\iile intergrupuri par foarte rezistente la schimbare, iar modificarea raporturilor intergrupuri pare din acest punct de vedere sortit\ eaecului.
In aceste studii, cercet\torii au reiinut din judec\iile intergrupuri faptul c\ ele se refer\ la raporturile dintre grupuri. Ei au inf\iiaat procesele subiacente compor tamentelor, evalu\rilor ai atitudinilor intergrupuri ca iinind de simpla aparteneni\ la una sau alta din categorii, ai, deci, de simpla categorizare. Or, apartenenia poate avea diverse semnificaiii psihologice ai poate induce sau nu comportamente de discriminare. De exemplu, nu naiionalitatea in sine determin\ discriminarea str\inu lui, ci o anumit\ semnificaiie dat\ aparteneniei naiionale. De asemenea, nu categorizarea in sine a str\inului ar suscita discriminarea, ci valorea asociat\ unei astfel de categoriz\ri (Tajfel, 1972). In acest caz, ceea ce trebuie reiinut, ai ceea ce a fost oarecum neglijat in studiile asupra raporturilor dintre grupuri, este faptul c\ ele constituie inainte de toate atitudini sociale, asemenea, am fi tentaii s\ consider\m, oric\rei atitudini fai\ de oricare obiect (Eagly ai Chaiken, 1993). Din acest punct de vedere, se cuvine s\ ne interog\m nu numai asupra a ceea ce se petrece la nivelul raportului dintre dou\ grupuri, dar, adoptind o perspectiv\ mai global\, asupra con textului social in care atitudinile intergrupuri sint ancorate. In general, discursul ai practicile (de exemplu, politica de emigrare) pe care o societate le adopt\ cu privire la raporturile cu str\inul nu r\min f\r\ impact asupra atitudinilor ai comportamentelor indivizilor. O categorie de aparteneni\ (ca autohtonii) trebuie raportat\ nu numai la categoria de non-aparteneni\ (str\inii), dar ai la grupurile de referini\ pertinente, in m\sura in care ele influenieaz\ principiile organizatoare ale comportamentelor ai atitudinilor adoptate cu privire la out-group. De aceea, noi ne propunem s\ abord\m problema atitudinilor intergrupuri ai a schimb\rii atitudinii xenofobe optind pentru o perspectiv\ normativ\ (Pettigrew, 1993) ai concepind relaiiile intergrupuri din punctul de vedere al influeniei sociale.

2. Contextul social al atitudinilor intergrupuri
Cercet\torii au avansat de mult\ vreme ipoteza c\ atitudinile nu sint determinate atit de raporturile cu membrii unui out-group, cit de expunerea la atitudinea dominant\ fai\ de ei (Pettigrew, 1958). Astfel, plecind de la normele dezvoltate in grupurile lor de referini\, indivizii ar infera idei ai aatept\ri privind modul de a trata in-group-ul ai out-group-ul ai, deci, de a se comporta intr-un context intergrupuri. Unul din moti vele pentru care atitudinile ostile sint greu de schimbat este faptul c\ poziiia discri minatorie sau prejudec\iile indivizilor se bucur\ de suportul social al grupurilor pertinente de referini\. Rezult\ din aceasta c\ atitudinile intergrupuri trebuie abordate
in termenii proceselor de influeni\ social\ prin care se elaboreaz\ ai se difuzeaz\ normele intr-un context intergrupuri.
Atitudinea invers\, ce subintinde tratamentul nedifereniiat al out-group-urilor, tri mite ai ea la o norm\ de referini\, care se exprim\ in drepturile minorit\iilor ai, mai general, in carta drepturilor omului. Datele empirice ale cercet\rilor asupra simplei categoriz\ri arat\ c\ aloc\rile subieciilor nu tind in mod exclusiv spre o discriminare maximal\ a out-group-ului. O norm\ social\ de egalitate pare s\ moduleze alegerile lor (cf. Tajfel, 1972).
Anumite date demonstreaz\ c\ subieciii se conformeaz\ in mod alternativ unor norme opuse, cind acestea sint prezentate ca prototipice pentru grup. In domeniul atitudinilor intergrupuri, procesul de conformism este facilitat de ambivalenia ce le caracterizeaz\. Contextul social al atitudinior intergrupuri se defineate printr-o ambi valeni\ fundamental\, determinat\ de multiplele constringeri normative, adesea con tradictorii, exercitate asupra exprim\rii discrimin\rii. Atitudinile manifeste ai latente, puse in evideni\ in cercet\rile asupra noului rasism (cf. Dovidio ai Gaertner, 1986), ilustreaz\ de manier\ exemplar\ aceast\ ambivaleni\.
In termenii teoriilor influeniei sociale, ambivalenia implic\ faptul c\ indivizii se pot recunoaate ai ca atare pot adera, in funciie de circumstaniele sociale, la fel de bine la o norm\ de tolerani\ ai de egalitate intre grupuri, ca ai la o norm\ etno centric\ favorizind popria lor categorie de aparteneni\. Norma care se impune intr-un anumit context poate s\ depind\ de suportul social al grupurilor de referini\. Astfel, dac\ in cadrul unui experiment inform\m subieciii (studenii sau tineri frecventind o
acoal\ profesional\) c\ 80% din tinerii elveiieni avind aceeaai formaiie ca ai ei (grup de referini\ pertinent; cf. Clemence ai Gardiol) sint favorabili deciziilor egalitare in ce priveate imp\riirea resurselor intre elveiieni ai str\ini, ei se pronuni\ in marea majoritate de acord cu aceast\ poziiie. Dac\ informaiia, prezentat\ intr-o manier\ absolut identic\, arat\ c\ majoritatea grupului de referini\ s-a declarat favorabil\ unei priorit\ii pentru elveiieni, subieciii manifest\ ai de data aceasta un conformism de aceeaai amploare (cf. Sanchez-Mazas a.a., 1993).
Dar la ce efecte ale diverselor acte de conformism ne putem aatepta asupra atitu dinii propriu-zise? Pot asigura aceste dinamici o schimbare a atitudinii etnocentrice?
Oscilarea intre cele dou\ norme constitutive ale ambivaleniei ne face s\ anticip\m c\ o modificare a atitudinii, fie ea etnocentric\ sau egalitar\, se va obiine numai cu mare greutate.

3. Schimbarea atitudinii intergrupuri ai influeni\ social\
Schimb\rile atitudinii fai\ de cel\lalt par s\ fie guvernate in toate cazurile de o aceeaai logic\. Ipoteza pe care am dezvoltat-o noi este c\ o influeni\ social\ fondat\ pe referinia la o norm\ egalitar\ de exemplu, intre autohtoni ai str\ini nu poate induce o schimbare de atitudine decit cu condiiia ca ea s\ introduc\ o dinamic\ de conflict normativ. Acesta defineate situaiiile in care individul descoper\ c\ se afl\ in contradiciie cu un grup de referini\ pertinent.
Pentru a aborda problema influeniei ai cea a schimb\rii atitudinilor intergrupuri, se cuvine s\ relu\m noiiunea de nivel de influeni\, dezvoltat\ in cadrul studiilor asupra influeniei minoritare (cf. Moscovici, 1979). Aceasta presupune o distinciie
(cf. Mugny ai Perez, 1986) intre influenia manifest\, corespunzind conformismului explicit la poziiia grupului, ai influenia latent\, corespunzind unei influenie private,
intirziate, sau referindu-se la coniinuturi legate de tentativa de influeni\, dar asupra c\rora sursa de influeni\ nu s-a pronuniat. Cel de-al doilea tip de influeni\ atest\ o real\ interiorizare a noii atitudini.
Impactul manifest al opiniilor ai atitudinilor dominante intr-un grup de referini\ a fost minuiios descris in literatura psihosociologic\, care a ar\tat c\ indivizii tind s\ gindeasc\ la fel cu cei cu care se identific\. Un important corpus de date ilustreaz\ acest conformism al indivizilor la normele percepute ca prototipice pentru grupul lor
(cf. Turner, 1987). Totuai, influenia manifest\ nu presupune in mod necesar o influ eni\ profund\, incit numeroai autori au subliniat limitele schimb\rii produse pe o baz\ identitar\. Aceast\ schimbare depinde de salienia psihologic\ a sursei de influ eni\ in acest caz, a grupului de referini\ ai, adesea, nu se refer\ decit la poziiia explicitat\ de grup, meniinindu-se atita vreme cit individul se defineate ca membru al grupului.
Acest tip de raiionament se inscrie, in cadrul conceptualiz\rii proceselor de influ eni\ social\, in termenii tratamentului sociocognitiv al divergeniei intre iint\ ai surs\, aaa cum s-a propus recent prin Teoria Elabor\rii Conflictului (cf. Perez, Mugny a.a.,
1993). Una din ideile de baz\ ale acestui model este c\ procesul de conformism la un grup de referini\ poate, in mod paradoxal, s\ constituie un obstacol in calea schim b\rii latente. Acest lucru se intimpl\ in m\sura in care subieciii adopt\ in mod deper sonalizat o poziiie, aaadar cind ei gindesc ai aciioneaz\ prin prisma unui grup de referini\. Elaborarea impersonal\ conduce la un efect de paralizie sociocognitiv\
(Sanchez-Mazas a.a., 1993). O consecini\ a convergeniei atitudinale cu grupul de referini\ const\ in faptul c\, dup\ ce au manifestat conformism, indivizii nu-ai mai pun intreb\ri asupra atitudinilor lor. Conformindu-se, ei reduc la minimum divergenia cu norma grupului lor, f\r\ a-ai examina propriile atitudini, deci f\r\ a elabora din punct de vedere sociocognitiv divergenia, ce nu mai are nici o existeni\ psihologic\ din moment ce a fost negat\ prin r\spunsul conformist. Motivele pentru care con formismul nu garanteaz\ decit o schimbare superficial\ a atitudinii ne-ar putea sugera citeva piste pentru schiiarea condiiiilor in care un conflict determin\ o schimbare mai profund\ ai mai durabil\.
Un prim motiv pentru care am recurs la o strategie de inserare a unui conflict in grupul de aparteneni\ pentru a reduce conflictele intergrupuri iine de natura ins\ai a atitudinii care ne st\ in ateniie. Ambivalenia ce o caracterizeaz\ este atestat\ prin adeziunea aparent contradictorie la o norm\ xenofil\ sau la o norm\ xenofob\, cind

una sau alta par s\ domine in grupul de referini\. De altminteri, nu trebuie uitat c\ indivizii pot s\ se declare egalitari chiar in condiiiile in care tocmai au efectuat o discriminare explicit\ a out-group-ului.
Aceast\ ambivaleni\ constituie, f\r\ indoial\, unul din obstacolele majore in calea schimb\rii atitudinilor intergrupuri, c\ci indivizii se pot declara partizanii unei norme egalitare, practicind in acelaai timp o discriminare pentru care g\sesc un suport social ce o legitimeaz\ de exemplu, in norma de loialitate fai\ de propriul grup. In opinia noastr\, salienia unei norme n-ar putea per se asigura o schimbare, chiar dac\ coniinutul ei ar fi egalitar. In cele ce urmeaz\ vom ar\ta c\ numai punind in conflict componentele unei atitudini ambivalente putem contribui la moderarea atitudinii xenofobe.
Un al doilea motiv iine de faptul c\ individul poate nega sau minimaliza caracterul distorsionat sau discriminatoriu al atitudinilor ai conduitelor sale. Mai cu seam\ in societ\iile in care privilegiile ai drepturile sint inegal repartizate intre grupuri, discriminarea poate fi justificat\ invocindu-se conatiinia naiional\ sau argumente raiionale , mai degrab\ decit s\ se admit\ existenia unei ostilit\ii deschise fai\ de out-group (Billig a.a., 1988). In aceste condiiii, expunerea la valorile de tolerani\ ai egalitate ale unui grup de referini\ nu devine intrinsec conflictual\, nici chiar pentru indivizii cu prejudec\ii. Conflictul poteniial cu grupul de referini\ poate fi evitat prin simpla auto-atribuire manifest\ a normei grupului, f\r\ implicaiii asupra atitudinilor latente, ceea ce pune sub semnul intreb\rii eficacitatea unei abord\ri de tip top-down a modific\rii atitudinilor. Aceasta ar deveni eficace in condiiiile in care individul ar fi f\cut conatient de caracterul distorsionat sau discriminatoriu al conduitelor sale, ai mai ales de incompatibilitatea lor cu o norm\ de egalitate.
Din acest punct de vedere, pare s\ existe o difereni\ fundamental\ intre feno menul de xenofobie ai cel de rasism. Ea ar putea rezida in aceea c\, in cazul atitudinii fai\ de str\ini, atitudinea xenofob\ este congruent\ nu numai cu cea a grupurilor de referini\, dar ai cu atitudinea oficial\ (exprimat\ in politicile de migrare ai de limitare a drepturilor str\inilor) care, in fond, legitimeaz\ difereniierea dintre autohtoni ai str\ini. Dimpotriv\, in cazul rasismului, concepiia dominant\, cel puiin a unei p\rii
insemnate a societ\iii, situeaz\ ansamblul indivizilor ca apariinind prin natur\ in-group-ului, aaadar speciei umane, atitudinea oficial\ fiind de data aceasta pentru cenzura difereniierilor rasiale in in-group.
4. Dinamica conflictului normativ
In cazul xenofobiei, intrucit aceast\ atitudine apare oarecum legitim\, trebuie ca norma grupului de referini\ s\ fie alternativ\ (deci egalitar\) ai s\ introduc\ o anume divergeni\. Mai este necesar, de asemenea, ca individul s\ resimt\ conflictul cu norma grupului s\u ai s\-l elaboreze activ, in termeni personali, f\r\ a avea posibilitatea s\-ai declare pur ai simplu adeziunea la aceast\ norm\ in mod deschis ai public.
Intr-adev\r, o idee larg acceptat\ ast\zi este aceea c\ influenia efectiv\ provine din resimiirea unui dezacord cu aliii similari. Influenia ar iine de violarea aatept\rii de consens in grupul de referini\. Divergenia perceput\ ca atare cu un grup de refe rini\ pertinent induce o activitate cognitiv\ intens\, individul incercind s\-i dea un sens ai s\ rezolve conflictul. In cadrul in-group-ului, influenia trebuie inieleas\ ca depinzind de un proces de restabilire a consensului de c\tre un individ ce se percepe pe sine ca deviant, sau cel puiin diferit in raport cu grupul s\u, deci ca ameniniindu-i coeziunea. Altfel spus, schimbarea de atitudine nu corespunde oportunit\iii de a afir ma in mod deschis ai manifest o leg\tur\ identitar\, ci tocmai imposibilit\iii de a face aceasta, deci unui conflict normativ ce ar opune individul grupului s\u (Sanchez -Mazas a.a., 1993). Un conflict normativ eficace va lua forma unei inconsistenie
intre r\spunsurile subiectului, exprimind `n manier\ efectiv\ o atitudine dat\ (etno centric\, in cazul nostru), ai norma contrarie (egalitar\) a unui grup de referini\ f\cut salient pentru subiect.
In aceast\ privini\ au fost realizate mai multe studii experimentale (cf. Sanchez -Mazas a.a., 1993). Ele au c\utat s\ angajeze subieciii ce manifestau tendinie xeno fobe in exprimarea mai mult sau mai puiin deschis\ a atitudinii lor discriminatorii.
Aceast\ exteriorizare joac\ un rol foarte important in obiinerea de c\tre grupul de referini\ a unei influenie la nivel latent, deci in interiorizarea normei alternative (de egalitate sau de echitate). Intr-adev\r, este necesar ca atitudinea discriminatorie s\ apar\ ca atare in ochii subiectului pentru ca divergenia s\ poat\ fi elaborat\ ca un conflict normativ. Spre a obiine acest lucru am f\cut in aaa fel incit o parte din subiecii s\ emit\ judec\ii intergrupuri (sub forma aloc\rii de resurse autohtonilor sau str\inilor) intr-un mod discriminatoriu, caracteristic xenofobiei. Aceast\ modalitate de alocare corespunde interdependeniei negative intre grupuri (Mugny, Sanchez -Mazas, Roux ai Perez, 1991). Deoarece in interdependenia negativ\ ceea ce ciatig\ un grup pierde cel\lalt, favoritismul implic\ in mod necesar o privare de resurse pentru out-group, discriminarea devenind deosebit de salient\. Dimpotriv\, in cazul independeniei judec\iilor, pe care o inducem la ceilalii subiecii, favoritismul nu este

in mod necesar raportat la discriminarea out-group-ului, iar cele dou\ grupuri pot fi judecate separat. In cele dou\ modalit\ii, acelaai grad de favoritism este insoiit de percepiii diferite ale atitudinii discriminatorii.
In studiul nostru am controlat ai influenia normei unui grup de referini\ tinerii elveiieni ce frecventau acelaai tip de acoal\ ca ai subieciii. Am indus subieciilor ideea c\ acest grup ar avea o norm\ in acord sau in dezacord cu atitudinea exprimat\ de ei
in judec\iile intergrupuri, ea fiind, ca atare, ori egalitar\ (norm\ xenofil\), ori etno centric\ (norm\ xenofob\). Cum semnificaiia pe care o ia norma grupului de referini\ depinde de maniera in care subiectul se raporteaz\ la ea, in faia unui grup de referini\ egalitar, o atitudine prealabil\ in mod evident discriminatorie va fi considerat\ contra -normativ\, lucru ce nu se va intimpla cind norma grupului legitimeaz\ atitudinea xenofob\ a subieciilor.
Am putut ar\ta astfel c\ subieciii ader\ in mod deschis, la fel de uaor, la ambele tipuri de norm\. Totuai, numai expunerea la o norm\ egalitar\ induce o schimbare de atitudine latent\ (captat\ la sfiraitul experimentului, f\r\ a mai face referini\ la norma colectiv\, cu privire la coniinuturi ce nu fuseser\ abordate inainte). Cit despre expu nerea la norma etnocentric\, aceasta nu face decit s\ int\reasc\ atitudinea ce st\tuse la baza judec\iilor intergrupuri ale subieciilor. Influenia latent\ a normei egalitare este mai accentuat\ cind subiectul ia cunoatini\ de norm\ dup\ judec\iile intergrupuri interdependente (ai nu independente), deci atunci cind salienia discrimin\rii pe care o efectuase cu puiin timp inainte situeaz\ individul in contradiciie cu norma grupului s\u de referini\, fapt ce defineate conflictul normativ.
Un alt experiment confirm\ acest\ dinamic\, ilustrind paralizia sociocognitiv\ pe care o poate introduce conformismul manifest la norma egalitar\. Ca ai in experi mentul precedent, subieciii emit judec\ii intergrupuri interdependente sau indepen-

dente, ce fac discriminarea mai mult sau mai puiin evident\. Ei emit judec\iile fie
inainte de a lua cunoatini\ de norm\, ca in experimentul precedent, fie dup\ aceasta.
In primul caz, ei pot s\ iin\ seama de norm\, evitind astfel divergenia cu grupul. Aaa cum anticipasem, efectele conflictului normativ asupra atitudinii latente apar numai
in cazul in care norma este indus\ dup\ judec\iile intergrupuri interdependente. Cind subieciii iau cunoatini\ de la inceput de norma egalitar\, ei se pot pur ai simplu conforma, f\r\ s\ elaboreze un conflict. Astfel, ei diminueaz\ bias-ul intergrupuri.
Dar aceasta nu se petrece decit la nivel manifest, c\ci atitudinea pe care ei o exprim\
intr-o faz\ ulterioar\ a experimentului, cind nu mai exist\ presiunea simbolic\ a grupului de referini\, r\mine neschimbat\.
5. Concluzii
S\ rezum\m dubla dinamic\ ce apare in influenia manifest\ ai latent\ a unei norme de referini\. Mai intii, este limpede c\ subieciii se declar\ partizanii unei norme majoritare ce este f\cut\ public\ in cadrul experimentului. Acest lucru este valabil, indiferent dac\ norma apare ca xenofob\ sau xenofil\, ceea ce ilustreaz\ ambivalenia normativ\ ce marcheaz\ atitudinile fai\ de str\ini: indivizii par s\ se poat\ recunoaate la fel de bine ai chiar simultan, aaa cum am ar\tat intr-un alt studiu intr-o norm\ egalitar\ favorabil\ str\inilor, ca ai intr-o norm\ etnocentric\, ce favorizeaz\ categoria de aparteneni\ naiional\.
Conseciniele latente ale conformismului manifest nu apar in mod automat. Norma xenofil\ pare s\ fie aceea care conduce la o schimbare de atitudine latent\, ai nu norma xenofob\. Totuai, norma xenofil\ nu induce o influeni\ latent\ decit atunci cind subieciii au emis in prealabil judec\ii intergrupuri negativ interdependente, ce au f\cut salient\ leg\tura dintre favoritism ai discriminare, spre deosebire de modali tatea independent\ de alocare, cind aceste judec\ii nu sint puse in leg\tur\. In primul caz, conflictul normativ pare s\ duc\ la un conflict de valori (Tetlock, 1986), in timp ce in al doilea, aceste valori sint numai al\turate, f\r\ a fi confruntate.
Socotim c\ este potrivit s\ interpret\m acest ansamblu de efecte in termeni de conformism social ai de paralizie sociocognitiv\. Astfel, norma xenofob\ nu are impact asupra atitudinii pentru c\ judec\iile intergrupuri discriminatorii, emise in prealabil, apar ca fiind conforme normei xenofobe a grupului de referini\. Intro ducerea normei de grup imp\rt\ait\ de subiect determin\ absenia conflictului, iar aceast\ abseni\ ingheai\ atitudinea. De altfel, nici norma xenofil\ nu mai are efect dac\ subieciii nu tr\iesc cu impresia c\ au comis un act xenofob. Acest lucru se
intimpl\ in condiiiile in care ei, efectuind aloc\ri independente, nu pun in leg\tur\ favoritismul ai discriminarea. Norma xenofil\ nu are efect decit atunci cind surprinde subieciii in flagrant conflict de non-conformism. Ea nu introduce un conflict decit
in m\sura in care contrazice atitudinea etnocentric\ f\cut\ salient\ prin interdepen denia negativ\ a judec\iilor intergrupuri exprimate in prealabil. Numai in cadrul trasat de judec\iile de favoritism ce-i apar subiectului insuai in mod limpede discri minatorii, norma xenofil\ a grupului de referini\ il plaseaz\ pe subiect in postura de deviant.

Din toate acestea rezult\ c\ efectul latent al normei xenofile a grupului de refe rini\ dispare dac\ subieciilor li se aduce la cunoatini\ norma majoritar\ inainte de a formula judec\iile intergrupuri: in acest caz ei exprim\ judec\ii mai puiin discri minatorii, conformindu-se la nivel manifest. Din cauza acestei elabor\ri colective
(Pérez a.a., 1991), care ia forma unui consens aparent, conflictul cu grupul de refe rini\ pierde din intensitate, sau chiar dispare. Eliminind necesitatea de a restabili consensul, la nivel latent el introduce o dinamic\ de paralizie sociocognitiv\.
Abordarea de fai\ presupune oarecum r\sturnarea perspectivei in raport cu alte studii ce au incercat s\ diminueze conflictul intergrupuri prin crearea condiiiilor in care indivizii sint f\cuii s\ judece sau s\ aciioneze in mod nediscriminatoriu. Ea pleac\ de la constatarea rezisteniei indivizilor discriminatori in faia inducerii de contexte ce favorizeaz\, cel puiin teoretic, atitudinile egalitare (Mugny a.a., 1991;
Sanchez-Mazas, Roux ai Mugny, 1994) ai se sprijin\ pe conflictul de valori provocat de faptul de a discrimina, mai degrab\ decit pe incercarea de a inhiba aceast\ discri minare prin proceduri intergrupuri ad hoc. Din acest punct de vedere este vorba de a pleca de la o stare de fapt practicile discriminatorii ai de a profita de ataaamentul pe care il au indivizii fai\ de ideile egalitare ai fai\ de drepturile omului (Doise,
Dell Ambrogio ai Spini, 1991). Ca atare, aceast\ perspectiv\ nu implic\ inducerea unei accentu\ri a discrimin\rii practicate de xenofobi. Efectul modalit\iii de judecare este sugestiv in aceast\ privini\, c\ci ea nu determin\ o variaiie in amploarea discri min\rii, cel puiin nu la xenofobii mai extremiati, a c\ror atitudine este cea mai rezis tent\ la schimbare. Norma egalitar\ suscit\ un conflict ce conduce la o atitudine latent\ mai xenofil\ numai profitind de o percepiie diferit\ a actului discriminatoriu.
Astfel, dac\ din punctul de vedere al cercet\rii intergrupuri, interdependenia negativ\ a judec\iilor inchide subiectul in logica sa discriminatorie, raportarea conflictual\ la norma xenofil\ a unui grup de referini\ il poate face s\-ai insuaeasc\ realmente aceast\ norm\.
Not\. Experimentele expuse in acest articol au fost realizate cu sprijinul Fonds National
Suisse de la Recherche Scientifique ai al Centre National Français de la Recherche Scientifique.
BIBLIOGRAFIE
Billig, M., Condor, S., Edwards, D., Gane, M., Middleton, D., Radley, A., A social psychology of everyday thinking, London, Sage, 1988.
Deschamps, J.C., L attribution et la categorisation sociale, Berna, Peter Lang, 1977.
Doise, W., L articulation psychosociologique et les relations entre groupes, Bruxelles, De
Bock, 1976.
Dovidio, J.F., Gaertner, S.L. (eds.), Prejudice, discrimination and racism, Orlando, Academic
Press, 1986.
Eagly, A., Chaiken, S., The psychology of attitudes, Orlando, Harcourt Brace Jovanovich, 1993.
Hewstone, M., Brown, R., Contact and conflict in intergroup encounters, Oxford, Basil
Blackwell, 1986.
Moscovici, S., Psychologie des minorités actives, Paris, Presses Universitaires de France, 1979.
Mugny, G., Perez, J.A., Le déni et la raison. Psychologie de l impact social des minorités,
Cousset, Delval, 1986.
Mugny, G., Sanchez-Mazas, M., Roux, P., Perez, J.A., Independence and interdependence of group judgments: xenophobia and minority influence, European Journal of Social
Psychology , 21, 1991, pp. 213-223.
Mummendey, A., Schreiber, H.J., Better or just different? Positive social identity by discri mination against or by differentiation from outgroups, European Journal of Social
Psychology , 13, 1983, pp. 389-397.
Perez, J.A., Mugny, G., Influences sociales. La theorie de l elaboration du conflit, Neuchatel,
Delachaux et Niestle, 1993.

Pettigrew, T.F., Personality and social cultural factors in intergroup attitudes: a crossnational comparison, Journal of Conflict Resolution , 2, 1958, pp. 28-42.
Pettigrew, T.F., The complex links between prejudice and discrimination: a normative perspective,
Conferinia Migration Conflict , Universitatea din Munster, 1993.
Sanchez-Mazas, M., Perez, J.A., Navarro, E., Mugny, G., Jovanovic, J., De la paralysie intragroupe au conflit normatif: études sur l avortement, la contraception et la xeno phobie, in Perez, J.A., Mugny, G. (eds.), Influences sociales, La teorie de l elabora tion du conflit, Neuchatel, Delachaux et Niestlé, 1993.
Sanchez-Mazas, M., Roux, P., Mugny, G., When the outgroup becomes ingroup and when the ingroup becomes outgroup: xenophobia and social categorization in a ressource allo cation task, European Journal of Social Psychology , 1994.
Tajfel, H., La categorisation sociale, in Moscovici, S. (ed.), Introduction a la psychologie sociale, Paris, Larousse, 1972.
Tetlock, P.E., A value pluralism model of ideological reasoning, Journal of Personality and
Social Psychology , 50, 1986, pp. 819-827.
Turner, J.C., Rediscovering the social group, Oxford, Blackwell, 1987.