Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
 
despre:
 
ADOLESCENTA - PSIHOLOGIE
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

s6c3ce

Ce este adolescenta-
Din punct de vedere conceptual -; si social -; exista o pronuntata tendinta de a vedea adolescenta ca pe o perioada de discontinuitate marcanta din viata noastra. Cei care trec pragul acestei perioade sunt nu de putine ori priviti ca si cum ar fi membri unei cu totul alte specii! Adolescentii sunt “ciudati”, diferiti, straini atat de copii cat si de adulti.
Pentru unii autori adolescenta reprezinta o perioada distincta de viata, un stadiu de dezvoltare care poate fi clar diferentiat de restul vietii. Pentru altii insa este doar o zona de granita, un fel de teritoriu al nimanui, un “tunel” in care copiii dispar, pentru ca sa “iasa” la lumina la celalalt capat peste cativa ani, ca veritabili adulti. Ideea ar fi insa ca niciodata nu putem sti cine e cel cu care ne vom intalni dincolo, la iesirea din adolescenta.

Obiective operationale:
Dupa lectura acestui capitol, ar trebui sa reusiti sa:
- Prezentati principalele probleme adaptative care stau inaintea adolescentilor
- Treceti in revista etapele adolescentei
- Caracterizati adolescenta atipica si comportamentele problema specifice acestei varste
- Precizati particularitatile dezvoltarii fizice, si mai ales impactul maturizarii sexuale
-Extrageti particularitatile dezvoltarii cognitive in adolescenta
- Caracterizati dezvoltarea personalitatii si relatiile sociale ale adolescentilor

1. Probleme adaptative specifice adolescentei
Indiferent cat de critica este trecerea de pragul acestei varste, ea presupune cu necesitate rezolvarea unor sarcini adaptative - “probleme de dezvoltare”, care fac posibila aparitia nu doar biologica ci si psihologica a viitorului adult:
- Dobandirea independentei de parinti
- Adaptarea la propria maturizare sexuala
- Stabilirea unor relatii de cooperare si de lucru cu alte persoane, fara insa a fi dominat de acestea
- Decizia si pregatirea pentru o anumita vocatie
- Dezvoltarea unei filosofii de viata, a unor credinte morale si standarde morale; aceasta filosofie de viata va da ordine si consistenta deciziilor multiple si actiunilor pe care individul le are de realizat intr-o lume diversa sI in schimbare
- Dobandirea unui sentiment al identitatii.

2. Etape ale adolescentei
Desi tentatia de a trata “adolescentul modal” este foarte mare, exista totusi o semnificativa diferenta in ceea ce priveste patternul de personalitate si structurile de interese ale fiecarui adolescent. Deoarece insa problemele care apar in dezvoltare sunt intr-o mare masura similare, se poate vorbi despre existenta unor anumite substadii ale adolescentei .
2.A. Adolescenta timpurie (pubertatea) - 12-14 ani
Nevoia de independenta
Lupta cu sentimentul de identitate
Labilitate emotionala
Capacitati sporite de exprimare verbala a propriei persoane
Exprimare mai facila a sentimentelor prin actiune decat prin cuvinte
Importanta crescanda acordata prietenilor
Atentie redusa acordata parintilor, cu accese ocazionale de “obraznicie”
Realizarea faptului ca parintii nu sunt perfecti; identificarea erorilor acestora
Cautarea unor noi modele pe langa parinti
Tendinta de regresie, in momente de criza, la comportamente infantile
Influenta sporita a grupului de prieteni (interese, imbracaminte)
Interese profesionale
Preponderent interese pentru viitorul apropiat si pentru prezent
Abilitate sporita de munca sustinuta
Sexualitate
Avantaj al fetelor
Prieteni de acelasi sex, activitati de grup cu acestia
Timiditate
Nevoie de intimitate
Experimentarea propriului corp (masturbare)
Intrebari in legatura cu propria normalitate
Etica si autocontrol
Testarea regulilor si a limitelor
Experimentare ocazionala cu tigari,marijuana, alcool

2.B. Adolescenta de mijloc - 14-17 ani
Nevoia de independenta
Implicare a propriei persoane, alternand intre expectante nerealist de inalte si un concept de sine rudimentar
Nemultumire legata de interferenta parintilor cu propria independenta
Preocupari excesive in legatura cu propriul corp
Sentimentul de “ciudatenie” in legatura cu sine si cu propriul corp
Parere proasta despre parinti, “investitie” emotionala redusa in acestia
Efort de stabilire a unor noi prietenii
Accent sporit pe noul grup de prieteni, cu identitatea de grup definita prin selectivitate, superioritate si competitivitate
Perioade de tristete, care insotesc “pierderea psihologica” a parintilor
Autoanaliza amplificata, uneori sub forma unui jurnal
Interese profesionale
Interese intelectuale mei pronuntate
Unele energii sexuale si agresive directionate inspre interese creative
Sexualitate
Preocupari legate de atractivitatea sexuala
Relatii pasagere
Deplasare “catre” heterosexualitate, cu teama de homosexualitate
Sentimente de tandrete dar si de teama fata de sexul opus
Sentimente de dragoste si pasiune
Etica si autocontrol
Dezvoltarea idealurilor si selectia modelelor de rol
Mult mai consistenta evidentiere a “sarguinciozitatii”
Capacitate sporita de fixare a scopurilor
Interes pentru problemele morale

2.C. Adolescenta tarzie - 17-20 ani
Nevoia de independenta
Identitate ferma
Capacitate de amanare a recompenselor
Simt al umorului mult mai dezvoltat
Interese stabile
Mai mare stabilitate emotionala
Capacitate de a lua decizii independente
Capacitatea de a face compromisuri
Mandria pentru propria munca
Incredere in sine
Preocupare mai mare pentru ceialalti
Interese profesionale
Deprinderi de munca mai bine definite
Nivel sporit de preocupare pentru viitor
Sexualitate
Preocupari pentru relatii mai stabile
Identitate sexuala clarificata
Capacitate pentru relatii tandre si senzuale
Etica si autocontrol
Capacitate de introspectie si autoanaliza
Accent pe demnitatea personala si stima de sine
Capacitatea de fixare a unor scopuri si de urmarire a acestora
Acceptarea institutiilor sociale si a traditiilor culturale
Autoreglarea stimei de sine

Aceste repere sunt doar orientative, adolescentii nesuprapunandu-se peste acest portret robot decat intr-o oarecare masura. Comportamentele si sentimentele descrise sunt insa considerate normale pentru fiecare dintre cele trei stadii. Problemele mentale si emotionale care pot interfera cu aceste stadii normale de dezvoltare se rezolva de cele mai multe ori de la sine.

3. Adolescenta atipica
Exista o serie de indicatori ai faptului ca un adolescent a trecut de limitele uzualei “crize” a varstei si intra deja in tipare atipice, problematice.
- suspendare, exmatriculare sau scadere spectaculoasa in performanta scolara
- agresare verbala a celorlalti, crize de furie
- apartenenta la un grup sau o “gasca” necorespunzatoare
- pierderea interesului pentru vechile activitati care ii produceau placere, pentru sporturi sau alte hobby-uri
- probleme cu legea
- depresie, izolare
- tentative de manipulare a adultilor
- lipsa de motivatie
- minciuni frecvente, lipsa de onestitate, furt
- promiscuitate sexuala
- idei suicidare
- consum curent sau doar “experimental” de alcool si droguri

Renuntarea la scoala

- este mai frecventa la baieti decat la fete
- exista un risc mai mare in familiile cu statut socio-economic scazut, precum si in cele monoparentale
- reduce drastic oportunitatile viitoare ale adolescentului si multi regreta acest pas dupa un timp

-Cauze invocate de adolescenti:
- notele mici
- faptul ca nu le place scoala sau ca “nu sunt facuti pentru scoala”
- nivelul socio-economic scazut al familiei (caz in care trebuie sa se intretina sau chiar sa intretina familia)
- casatorie/sarcina (mai ales la fete)

-Cauze sustinute de studiile de specialitate:
- lipsa motivatiei
- stima de sine scazuta
- incurajare minima din partea parintilor
- asteptari mici ale profesorilor
- probleme de disciplina

!! Ganditi un proiect pentru prevenirea renuntarii la scoala in randul adolescentilor. Ce elemente ar trebui sa includa el- (aceasta poate fi tema unei discutii in grup, a unei discutii cu tutorul sau doar a unei simple reflectii personale).

Consumul de droguri

- apare la varste tot mai mici
- declinul consumului in SUA si Europa de Vest nu a adus cu sine si declinul in Europa de Est; dimpotriva, consumul de droguri devine tot mai frecvent in fostele tari comuniste
- creste riscul pentru delincventa

Cele mai “populare” droguri sunt: - alcoolul
- tigarile
- marijuana
-

a) Alcoolul

- cauze: - dorinta de a parea adult
- reducerea anxietatii
- impresionarea grupului
- evitarea problemelor

- O statistica din Statele Unite (1987) arata ca in cazul adolescentilor si tinerilor (15-24 de ani) cauza principala de deces o constituie accidentele de circulatie datorate consumului de alcool!!!

b) Tigarile

- cauza principala este presiunea grupului

- - raportul femei-barbati ca numar de fumatori tinde sa se inverseze
- varsta la care incep sa fumeze este tot mai ica (10-12 ani)

c) Marijuana

- cauze: - curiozitate
- preluarea comportamentului altor adolescenti din grup
- dorinta de a fi adult

- Consumul de marijuana este adesea vazut ca un simbol al rebeliunii impotriva valorilor parentale!!!

-- In Romania se observa lipsa educatiei adolescentilor in ceea ce priveste efectele nocive ale consumului de droguri. De asemenea, exista nevoia de programe de preventie care, pe langa informarea cu caracter medical, sa urmareasca cresterea stimei de sine, a asertivitatii (pentru a rezista la presiunea grupului), formarea abilitatilor de comunicare si de rezolvare de probleme!!!
---

4. Dezvoltarea fizica si maturizarea fiziologica

- Atat baietii cat si fetele traverseaza schimbari fiziologice dramatice. Are loc o crestere exploziva in inaltime, greutate, si o dezvoltare semnificativa a musculaturii si scheletului.
- Organele reproductive se dezvolta si se maturizeaza la randul lor.
- Apar caracterele sexuale secundare.
- Schimbarile fizice si modificarile bruste ale infatisarii afecteaza conceptul de sine si personalitatea. Efectele unei maturizari prea rapide sau dimpotriva prea lente isi pun amprenta asupra adolescentului, dar de obicei se “sting” la maturitate.

Impactul psihologic al maturizarii sexuale

Fiecare copil sau tanar are un model intern despre ce e “normal” sau “corect” sa i se intample o data cu venirea pubertatii, si despre momentul cand trebuie sa traverseze toate schimbarile fizice pe care le presupune aceasta. Cu cat este mai mare discrepanta dintre ceea ce crede el ca ar trebui sa i se intample si ce i se intampla in realitate, cu atat impactul psihologic al acestor schimbari este mai mare.
Unul din marile paradoxuri ale adolescentei sta in faptul ca exista o lupta continua intre dorinta de a fi “tu insuti / insati”, de a-ti afla propria identitate, si dorinta de a fi cat mai asemenea prietenilor tai. Orice ar putea sa il indeparteze pe adolescent de grupul sau are efecte negative, si din aceasta cauza tinerii sunt adesea tulburati de o maturizare sexuala prea rapida sau prea lenta, pe care o catalogheaza si o resimt drept aberanta.

Pubertatea la fete
In cazul fetelor, se pare ca nu exista o dorinta prea mare de maturizare inaintea celorlalte fete din grup / colectivitate. Fetele care se maturizeaza sexual mai rapid par sa fie mai putin sociabile, mai putin expresive, mai introvertite si timide. De asemenea, sentimentele lor fata de menarha sunt adesea negative. Foarte adesea ele au o imagine distorsionata a propriului corp si o stima de sine mai scazuta.
De ce se considera mai putin atractiva o tanara “precoce” din punct de vedere fizic- Intai, pentru ca s-ar putea ca “rotunjimile” proaspat dobandite sa nu corespunda idealului androgin de frumusete la moda. Apoi, dincolo de aceste preocupari fata de propria imagine corporala, ce pot duce, la extreme, si la dezvoltarea unor reactii anorectice sau bulimice ale tinerei fete, e posibil ca ea sa reactioneze la ...nelinistile celorlalti fata de propria sa sexualitate. Parintii si profesorii pot sa considere ca tinerele care au un corp “maturizat” sunt si active din punct de vedere sexual, deoarece ele arata “ca si cum...” De aceea, adultii trateaza fetele care s-au maturizat mai rapid intr-un mod mult mai restrictiv si mai dezaprobator, comparativ cu restul fetelor de aceeasi varsta. Chiar si celelalte adolescente o pot privi intr-un mod stereotip, aruncandu-i pe umeri o cantitate de presiuni pe care adesea tanara nu le mai poate duce.
Chiar daca diferenta de nivel, atat in raport cu baietii, cat si in raport cu celelalte fete, o poate face pe tanara sa se simta exclusa, s-ar parea ca rodul unei asemenea experiente este unul benefic pe termen lung - a face fata unor astfel de probleme de timpuriu o poate ajuta sa se descurce mult mai bine mai tarziu.
Efectele unei maturizari prea rapide sau prea intarziate sunt cu atat mai negative cu cat e o discrepanta mai mare intre adolescenta si colegele sau prietenele ei, si cu cat ea nu poate vedea avantajele schimbarilor care i se intampla.
Oricum, este greu de generalizat, deoarece efectele psihologice ale momentului maturizarii biologice depind de felul in care si adolescenta, si cei din jurul sau valorizeaza acest eveniment. Adultii pot minimaliza impactul brutal pe care asemenea schimbari le-ar putea avea asupra tinerelor, pentru a le “usura” trecerea prin acesti ani.
Cel mai dramatic semn de maturizare sexuala a fetelor este menarha - prima menstruatie. In medie, acest lucru se intampla in jur de 121/2 ani, cam la doi ani dupa ce sanii au inceput sa se dezvolte si uterul a inceput sa creasca.
Desi in multe culturi acest moment este celebrat ca moment al devenirii intru feminitate, primele menstruatii nu sunt ovulatorii, si de obicei trebuie sa treaca aproximativ 12-18 luni pana cand organismul fetei este “gata de conceptie”. Oricum, pentru ca nu exista o regula in acest sens, sansele ca fata sa ramana insarcinata chiar si in acest interval “de proba” nu trebuie sa fie ignorate.
Multe tinere adolescente traiesc acest moment ca pe un adevarat prag al trecerii inspre maturitate. Exista insa si numeroase fete care insa au trairi mult mai negative legate de menstruatie. Pentru multe dintre ele, menstruatia este un adevarat “blestem”, o sursa apasatoare de discomfort psihologic si fizic. La aceste sentimente contribuie intr-o mare masura si “folclorul”, care considera ca femeia, in momentul menstruatiei, este bantuita de spirite malefice, fiind primejdioasa pentru barbati si pentru plante. In cel mai bun caz, evenimentul poate fi tolerat, dar nu valorizat pozitiv.
Sansele de aparitie a unei reactii negative sunt cu atat mai mari cu cat menarha se instaleaza prea devreme sau dimpotriva prea tarziu; de asemenea, lucrurile pot fi inrautatite de lipsa unei pregatiri corespunzatoare, de accentuarea de catre membrii familiei si de catre prieteni a aspectelor negative ale menstruatiei, de prezenta reala a unui discomfort fizic, si nu in ultimul rand, de faptul ca tanara nu este gata inca sa treaca pragul catre viata de adult.
Menarha este mai mult decat un eveniment de ordin fizic; este de fapt un simbol concret al trecerii de la viata de fetita la aceea de femeie. Fetele care au deja menstruatie sunt mult mai constiente de propria lor feminitate; sunt mult mai interesate de relatiile dintre baieti si fete, si acorda mult mai multa atentie propriului corp - si “ornarii” acestuia. De asemenea, par sa aiba si o personalitate mai conturata.
Din pacate, aspectele negative ale menarhei - discomfortul si jena neasteptate care o insotesc - au fost mai accentuate decat aspectele pozitive. Departe de a fi un moment de celebrare a intrarii in feminitate - cum se intampla in alte culturi, unde prima menstruatie este sarbatorita prin cantec si dans timp de 4 zile de catre femeile mai varstnice, si prin “stropirea” cu polen a tinerei, ca semn al recunoasterii fecunditatii sale de aici inainte - in lumea noastra menarha este tratata in primul rand ca o criza igienica, care trezeste anxietati adesea coplesitoare, legate de nevoia de pastrare a curateniei si a “mirosului frumos” al tinerei.
Exista in prezent un amestec de sentimente ce caracterizeaza reactia fata de menstruatie. Cu cat e mai bine pregatita tanara, cu atat sentimentele sale vor fi mai pozitive - optimiste!, iar suferinta mai diminuata. Din pacate, totusi, un numar prea mare de adolescente nu au parte de informatie suficienta - sau corecta! - si de aceea pastreaza amintiri extrem de neplacute despre prima menstruatie: de la teama cumplita ca vor muri pentru ca sangereaza la o rusine teribila, care le face sa nu mai doreasca sa iasa din casa. Mai ales daca menarha vine prea devreme, e un eveniment mai bulversant, poate pentru ca nu a fost timp destul pentru a pregati acest moment, sau doar pentru ca tanara se simte luand-o inaintea prietenelor sale.
Cum se poate totusi ca aceasta experienta sa devina una pozitiva In primul rand este nevoie de informatie, si mai ales de informatie corecta - nu prea tehnica, si nici impersonala. Fetele au nevoie sa li se ofere explicatii legate de propriul corp, de partile acestuia, si de procesele pe care le vor traversa, si la care se pot astepta. Informatia trebuie sa fie suficienta pentru a le ajuta sa inteleaga ca menstruatia e un fenomen universal care caracterizeaza viata femeilor, si care e diferit de o ranire sau o boala!!!
Care ar fi momentul in care parintii pot sa poarte o astfel de discutie- Se considera ca o pot face linistiti de indata ce fetei a inceput sa i se dezvolte pieptul si i-a aparut parul pubian. In primul rand ei trebuie sa ia menstruatia drept un lucru firesc, sa nu treaca la supraprotectie, si sa o asigure si pe fiica lor ca va fi in stare sa isi continue activitatile de pana atunci: sporturi, inot, baie. E ideal daca pot incuraja intrebarile din partea fetei.

Pubertatea la baieti
Cresterea exploziva - mai intai in greutate, apoi in inaltime, si in fine in forta fizica - reprezinta primul semn evident al intrarii in pubertate, chiar daca unele modificari hormonale preced acest moment.
Pe langa explozia in crestere, un alt set de schimbari vine sa marcheze transformarea baietilor in tineri barbati. Cresterea testiculelor, alungirea penisului, largirea sacului scrotal vor duce, catre sfarsitul pubertatii, la maturizarea organelor sexuale masculine, astfel incat reproducerea devine posibila. Indicatorul capacitatii reproductive este ejacularea - descarcarea de lichid seminal care contine sperma, in jurul varstei de 13 ani. La aceste modificari vin sa se adauge si caracterele sexuale masculine secundare.
Nevoia si dorinta de a avea experiente sexuale este clar legata de modificarile hormonale care apar in pubertate. De obicei, interesul baietilor pentru experiente sexuale urmeaza indeaproape momentul primei ejaculari, in vreme ce la fete perioada de latenta este mai lunga. De aici si problema - cel mai adesea supralicitata si prezentata exagerat - a fetelor care sunt “haituite” in adolescenta de nevoile sexuale “fara astampar” ale baietilor.
Pe de alta parte, prezenta dorintei sexuale face ca un procent foarte mare de baieti adolescenti (dupa unele statistici in jur de 80%) sa recurga la masturbatie. Acest comportament este insa de obicei insotit de un sentiment de vina, iar daca nu, de rusine, de ideea ca esti prost sau anormal. De obicei aceste sentimente negative dispar o data cu trecerea timpului, iar masturbatia tinde sa fie practicata doar atunci cand este singura forma de exprimare sexuala disponibila.
Schimbarile fizice din pubertate au un impact puternic asupra functionarii psihologice a adolescentului, a comportamentului sau si a relatiilor cu ceilalti. De fapt, un numar important din schimbarile fizice pe care le sufera un adolescent sunt asociate mai strans cu statutul sau la varsta pubertatii, decat varsta sa cronologica sau nivelul de dezvoltare cognitiva. Efectele sunt mediate si de momentul in care apare pubertatea - daca este prea devreme, “in grafic”, sau prea tarziu, comparativ cu majoritatea colegilor sau prietenilor baiatului.
Un aspect al dezvoltarii in adolescenta care este puternic afectat de pubertate si de momentul in care se “declanseaza” aceasta este imaginea corporala. Baietii care sunt din punct de vedere fizic mai maturi tind sa aiba o imagine mult mai pozitiva a propriului corp, si sunt in general “cotati” drept mult mai atractivi decat cei “ramasi in urma”.
Tocmai din acest motiv, preocuparea pentru propria imagine este mai acuta decat orice altceva - chiar si la baieti. Cei mai multi se privesc in oglinda si nu le convine ce vad acolo. Ar dori sa fie mai inalti, sa aiba umeri mai lati si o silueta mai atletica. De asemenea, sunt ingrijorati in legatura cu fata lor acneica - o problema pentru doua treimi dintre baieti -, sunt distrusi pentru ca parul le este prea gras, datorita efectelor glandelor sebacee, sau sunt foarte preocupati de mirosul pe care il degaja, si incearca sa il camufleze prin folosirea, adesea exagerata, a deodorantelor. Preocuparea pentru propriul aspect fizic nu este un semn de vanitate, ci o recunoastere a rolului pe care atractia fizica il joaca in castigarea admiratiei sexului opus. In plus, exista o legatura foarte stransa intre felul in care adolescentul isi evalueaza propriul corp, si felul in care se gandeste pe sine; pentru el, a arata “ingrozitor” sau a te simti evaluat de ceilalti drept cineva care arata “ingrozitor” este totuna cu a te simti “ingrozitor”. Iar acest sentiment poate fi intarit si de faptul ca tinerii care nu sunt atragatori din punct de vedere fizic tind sa aiba mai putini prieteni decat majoritatea adolescentilor.
Spre deosebire de fete, in cazul baietilor problemele incep sa apara atunci cand intarzie momentul maturizarii fizice, considerata drept “semn” al maturizarii sexuale. Baietii “ramasi in urma” se simt respinsi si izolati, in primul rand de fete, apoi de catre ceilalti baieti din clasa sau din grup, si sunt fortati sa indure chiar dispretul celor care nu demult erau la randul lor ....imaturi! S-ar parea ca baietii care se maturizeaza mai tarziu sunt mai putin relaxati, mai nelinistiti, vorbesc mai mult decat cei mai “precoce”; sunt mai dependenti, agresivi si nesiguri; se razvratesc mai mult impotriva parintilor; nu au succes la fete si nici nu sunt alesi ca lideri ai baietilor. Ei sunt mai creativi, mai flexibili, isi folosesc mai mult imaginatia in joc, calitati care in general nu sunt apreciate la adolescenti. Unele studii indica si aparitia unor probleme mai grave - de pilda, delincventa juvenila.
Studiile facute au demonstrat ca desi decalajul fizic se reduce destul de repede, efectele asupra personalitatii sunt de lunga durata. Cei care, ca si adolescenti, au trait asemenea sentimente de inferioritate sunt mult mai predispusi la 33 sau chiar chiar 38 ani sa traiasca sentimente similare, de inferioritate si respingere. Ei par sa detina mai putine functii de conducere la locul de munca sau in organizatii sociale, au mai putina responsibilitate, sunt mai putin dominanti. Totusi, exista si cateva caracteristici prin care ii intrec pe ceilalti: au mai mult umor si o viziune mai “democratica” asupra vietii. Mai ales in contextul eliberarii de traditionalele roluri de sex, asemenea barbati par a fi mult mai adaptati!
Bineinteles, nu toti baietii care au “ramas in urma” la varsta pubertatii traiesc sentimente de inferioritate. Unii dintre ei gasesc “portite” pentru a excela, folosindu-si mintea si talentul. Performantele lor scolare sau realizarea in muzica si arte plastice ii ajuta sa depaseasca mult mai usor dificultatile legate de propriul lor corp, care ii tradeaza tocmai atunci cand ar avea mai mare nevoie de el.
Pe de alta parte, in ziua de azi este mult mai usor pentru acesti baieti decat era cu decenii in urma. Deoarece tinerele fete au o mai mare libertate decat li se acorda inainte, baietii pot sa isi aleaga primele prietene dintre fete mai mici decat ei, ceea ce face ca sentimentul de izolare sa fie mai putin pronuntat.
De asemenea, fiecare adolescent isi traieste experientele intr-un anumit mediu, care modeleaza rasunetul evenimentelor asupra sa. “Puterea muschilor”, maturitatea fizica pare a fi mult mai apreciata in medii mai dezavatajate socioeconomic si cultural. Pe de alta parte, realizarea scolara sau vocationala par mai adesea rezervate celor care au conditii propice pentru asta. De aceea, impactul va fi diferit pentru fiecare adolescent si in functie de mediul din care provine. Cu alte cuvinte, nevoile fiecarui adolescent sunt speciale.
Cantitatea de probleme cu care sunt incarcati baietii adolescenti pare a o depasi pe cea care le este rezervata fetelor. Pentru baieti, schimbarile fizice aduse de pubertate sunt mai agresive. Baietii sunt mai invadati de acneea juvenila decat fetele; de asemenea, vocea lor sufera oscilatii mult mai pronuntate, care ii fac adesea sa fie tinta ridiculizarilor celorlalti.
Dezvoltarea sexuala poate crea probleme chiar mai serioase decat dezvoltarea fizica. Multi baieti sunt ingrijorati ca nu cumva sa se produca o erectie vizibila intr-un moment stanjenitor - de exemplu, atunci cand danseaza cu o fata sau cand sunt in fata clasei si, de exemplu, au de recitat ceva. Sentimentul de vina legat de masturbatie este de asemenea pronuntat. O sumedenie de probleme apar in mintea baietilor si in legatura cu marimea organelor sexuale. Multi baieti sunt “torturati” de ideea ca penisul lor este prea mic, pe cand altii sunt ingrjorati de marimea “imensa” a testiculelor si a penisului lor. Asemenea nelinisti nu sunt dezbatute cu nimeni, sau, in cel mai bun caz, sunt marturisite doar unor tovarasi de varsta atoatestiutori, care adesea cunosc doar folclorul legat de sex. De aceea, exista riscul ca asemenea nelinisti sa duca la adevarate simptome nevrotice, si mai chinuitoare ca intensitate si durata.
Deoarece baietii traiesc mai multe probleme legate de schimbarile biologice decat fetele, si semnele de tulburari emotionale par a fi mai frecvente in cazul lor. Dificultatile in relatiile cu parintii si profesorii sunt de asemenea mai des intalnite. Chiar rata accidentelor mortale, a actelor violente, a sinuciderilor este de trei ori mai mare la baieti decat la fete. De aceea atitudinea corecta a adultilor ar trebui sa fie una de apropierea mult mai autentica, si nu neglijarea sau ridiculizarea problemelor acestei varste.

Info Bonus: Sarcina in adolescenta
10 % dintre fetele care nu au implinit inca 18 -; si cel mai adesea chiar 16 -; ani raman insarcinate anual. O mare parte dintre ele decid sa pastreze copilul. Un procent cam de 13% sufera un avort spontan. Restul apeleaza la avortul provocat, mai mult sau mai putin septic.
40% din fetele care au azi 14 ani vor ramane gravide cel putin o data inainte de a implini 20 ani.
Daca se decid sa pastreze copilul exista o serie de riscuri crescute pentru copil : riscurile fizice: suferinta la nastere, probleme neurologice de doua ori mai numeroase, riscul de mortalitate in primul an de viata de doua ori mai ridicat.
Nu neaparat varsta in sine pune in pericol viata copilului, daca nu si pe a mamei, ci faptul ca cel mai adesea mamele provin din medii dezavantajate, in care nu li se poate asigura o nutritie adecvata riscuri psihice: foarte adesea copii abuzati, pentru ca mamele trec printr-un stres extrem, caruia nu pot sa ii faca fata. Lipsa unui mediu familial stabil ii face sa fie si hiperactivi, adesea agresivi. Ajunsi la varsta scolara, foarte multi vor avea performante scazute, daca nu vor ajunge chiar la abandon scolar
Adolescentele care recurg la avort o fac cel mai adesea in “ultima secunda”, cand deja interventia presupune un risc crescut, la limita primelor trei luni de sarcina. Si aceasta pentru ca cel mai adesea nu constientizeaza macar faptul ca sunt insarcinate.
De ce exista o rata atat de mare a sarcinii in randul tinerelor de 13, 14, 15, 16 ani 82% dintre adolescentele care au avut relatii sexuale, dar nu au utilizat nici o metoda contraceptiva, nu si-au pus problema sarcinii. 70% dintre adolescente dezaproba planificarea sexului. Daca totusi folosesc metode contraceptive, 45% dintre fete nu sunt «atente » atunci cand le utilizeaza.
Cu toate acestea 62% dintre adolescentele care nu au folosit niciodata metode contraceptive raman insarcinate. 1 din 5 fete ramane insarcinata in prima luna de viata sexuala; jumatate din sarcinile acestei varste sunt “dobandite” in primele sase luni.
Motive pentru care adolescentele nu folosesc metode contraceptive: convingeri morale sau religioase ignoranta ratiuni de sanatate cognitii „riscante”:
- sexul nu trebuie planificat, ci trebuie sa fie ceva spontan
- metodele contraceptive pot fi nesigure
- nu poti ramane insarcinata “prima oara”
- nu poti ramane insarcinata daca actul sexual are loc in anumite pozitii -; de exemplu in picioare
- trebuie sa ai 17 ani pentru ca sa ramai insarcinata
- sexul controlat este mai putin romantic
-sexul nepremeditat si necontrolat este acceptabil, dar cel planificat e doar pentru “fetele rele”


5. Dezvoltarea cognitiva
- Multi adolescenti ating stadiul piagetian al operatiilor formale, caracterizat prin capacitatea de gandire abstracta. Adolescentii pot face rationamente ipotetico-deductive, pot aborda mult mai flexibil diferitele probleme si pot testa ipoteze.
- Desi a fost depasit egocentrimul specific copilului mai mic, adolescentul manifesta totusi anumite tendinte egocentrice, care se manifesta in relatiile cu autoritatea, in centrarea excesiva pe sine, in constientizarea foarte “acuta” a propriei persoane.


5.A. Tranzitii cognitive care au loc in adolescenta

- OPERAREA ASUPRA POSIBILULUI
Ceea ce este real nu reprezinta decat un subset din ceea ce este posibil, ceea ce reprezinti tu este doar o posibilitate desprinsa din tot ceea ce ai putea sa fii.
Aceasta deschidere a lumilor posibile face ca sa sufere importante modificari capacitatea de a contraargumenta, care se foloseste acum de teze mult mai solide.
In acelasi timp, ideile celorlalti nu mai sunt luate “de-a gata”, fara a pune in discutie importanta lor, ci sunt luate in calcul si alte idei alternative care pot fi la fel de importante. Capata o mult mai mare “savoare” jocul de-a ”avocatul diavolului”.
Aceasta capacitate de gandire ipotetica le permite adolescentilor si sa inteleaga logica din “spatele” argumentelor celuialt, chiar daca nu sunt de acord cu concluziile acestuia. In plus, adolescentii pot in acest fel sa gandeasca si cu un pas inainte fata de “adversar”, sa isi planifice viitoarea miscare si sa prevada consecintele alegerii uneia sau a alteia dintre alternative.
- GANDIREA ABSTRACTA
Capacitatea de a rationa logic asupra unor probleme abstracte deschide calea catre operarea asupra unor probleme de ordin social sau ideologic.
Sunt “disponibile” poantele, proverbele, metaforele si analogiile.
- METACOGNITIA
Adolescentii au capacitatea de a realiza un management mult mai eficient al propriei lor gandiri.
De asemenea sunt capabili sa explice si celorlalti cum anume functioneaza cognitiv, care sunt procesele pe care le folosesc.
Tot in repertoriul lor intra acum o mai mare capacitate de introspectie, de constientizare de sine si de intelectualizare.
Tot acest instrumentar foarte puternic de rationare s-ar parea ca depaseste volumul de cunostinte disponibile pe care il au. Aceasta ar putea fi una din cauzele dificultatilor de adaptare pe care le traiesc.
Mai recent, se considera ca problemele adolescentilor vizeaza doar intelegerea sociala si nu functionarea cognitiva in general.
- MULTIDIMENSIONALITATEA
Sunt capabili sa analizeze problemele din mai multe unghiuri -; sarcasmul lor de multe ori isi are originile aici.
De asemenea se pot descrie pe ei insisi si pe ceilalti in termeni mult mai diferentiati (sunt si timid, si expansiv )
- RELATIVISMUL
Chestioneaza afirmatiile celorlalti si sunt mai putin dispusi sa accepte fapte sau adevaruri absolute. Acest lucru este adesea exasperant pentru parinti, care incep sa se intrebe daca nu cumva copilul lor interogheaza totul doar de dragul interogarii.
Valorile personale sunt si ele puse sub semnul intrebarii, pana la un scepticism “de limita” -; care spune ca nimic nu este sigur, si nici o cunostinta nu este adevarata la modul absolut, si deci “de incredere”.
Capacitatea de a distinge realitatea de idealuri duce la perceperea, spune Elkind (1970, 1977), pentru intaia oara, a ipocriziei. Parintii sunt detronati, nemaifiind “buni” si atotcunoscatori la modul absolut, ci doar simpli muritori…
Contrastele percepute acut dintre ceea ce exista in realitate si ceea ce ar fi trebuit sa fie, dintre ideal si real, fac ca sa se reverse foarte mult criticism impotriva “sistemului”, a institutiilor si a parintilor.
Sanctiunile sunt aplicate cu mult “spirit”, la modul satiric; ironizarea celorlalti este o arma des utilizata, intelesurile duble sunt speculate in conversatie, iar o voluptate noua este “gustata” prin abordarea subiectelor interzise…
Deziluzia provocata de realitate ii motiveaza sa isi construiasca propriile modele (fictionale) despre cum ar trebui sa functioneze lumea -; viziune exagerat de optimista si idealista.
Dar prinsi in jocul condamnarii ipocriziei care ii inconjoara, adolescentii “tipici” nu sunt in stare sa isi recunoasca propria ipocrizie din comportament. Desi sunt in stare sa gandeasca abstract, majoritatea nu au experienta necesara pentru a-si pune in practica propriile principii.

- EGOCENTRISMUL
Daca din multe puncte de vedere egocentrismul stadiului operatilor concrete a fost depasit, se pare ca adolescentul ramane totusi egocentric. Presupune ca toata lumea este preocupata de propriile ganduri si comportamente asa cum este el.
De aici sentimentul ca se afla pe o scena unde ii sunt expuse sentimentele inaintea unei audiente imaginare. Ca urmare, apare o exagerata constiinta a propriei persoane.
Ca reactie de aparare in fata acestui fapt, multi adolescenti se retrag in sine, isi ascund sentimentele si prefera sa fie singuri. Pornind de la prezumtia de “vinovatie” a tuturor celorlalti, considera ca toti ceilalti sunt la fel de critici ca ei insisi, si le “permit” acestora sa le scada stima de sine aproape instantaneu. “Toata lumea isi va da seama ca blugii astia sunt prea scurti!”
Adolescenta este si un timp al convingerii in propria “istorie”, sau “poveste” personala. Convingerea in propria unicitate si in caracterul “special” al propriei istorii poate distorsiona sau chiar nega realitatea.
“Sunt singura persoana care a fost vreodata indragostita asa!”
“Tata, tu nu poti sa intelegi ce simt”
“Chiar crezi ca ai trait ceva asemanator vreodata-”
Cu alte cuvinte, nimeni nu le poate intelege sentimentele deoarece ei sunt unici. Similaritea dintre propriile trairi si cele ale altora este opaca pentru ei.
Aceste distorsiuni se reflecta si in faptul ca doza de iluzii pozitive este mult mai mare -; nu se poate intampla nimic rau, boala sau nenorocirea sunt imposibile. Atat abuzul de substante cat si ignorarea masurilor contraceptive reflecta aceste convingeri.
- PSEUDOPROSTIA
Examinarea multiplelor fatete ale unei probleme si luarea in calcul a tuturor posibilitatilor determina adesea amanarea pana la blocare a deciziei.
Adolescentii devin experti si in identificarea unor motive ale actiunilor celorlalti acolo unde acestea de fapt nu exista.
Deoarece stadiul operatiilor formale in care se afla le permite sa considere simultan variante alternative, adesea procedurile de rationare sunt excesiv de complicate chiar si in cazul problemelor simple. Lipsa unor euristici care sa permita evaluarea alternativelor duce la aceste “rationamente excesive”, care au ca si consecinta indecizia sau anularea actiunii.
Desi interpretarea adultilor este aceea ca au de-a face cu un adolescent obraznic sau stupid, din punct de vedere psihologic se considera ca este vorba de un “dezechilibru cognitiv” - abilitati cognitive care depasesc temporar baza de cunostinte, deci experienta adolescentului.

5.B. Dezvoltarea cognitiva si gandirea formala
Moshman (1998), referindu-se la sfera cognitiva a adolescentilor, distinge intre:
1) Inferente -; apar automat, inconstient, constand in generarea unor cognitii noi din altele preexistente.
2) Gindire inferentiala -; se refera la coordonarea constienta a inferentelor in vederea obtinerii unui scop precis; modificarile semnificative aparute in adolescenta si preadolescenta vizeaza:
• luarea deciziilor;
• rezolvarea de probleme;
• planificarea;
• testarea ipotezelor.
3) Rationamentul -; se achizitioneaza rationamentul deductiv;
• Silogismul = deducerea unei concluzii din doua premise care au un element comun.;
• Apar progrese in reprezentarea mentala a premiselor, combinarea euristica a acestora, asertarea unei multimi de concluzii sub forma experimentelor mentale si testarea concluziilor alegandu-se varianta cea mai corecta din punct de vedere logic;
• Rationamentul ipotetico-deductiv premisa 1: daca p atunci q premisa 2: afirmam/negam antecedentul (p) sau consecventul (q)
• Rationamentul liniar
• Trecerea de la operarea in real la cea in posibil (fantasmare).

6. Dezvoltarea sociala si dezvoltarea personalitatii
- Una din sarcinile majore ale adolescentei o reprezinta formarea unei identitati personale, intelegerea propriei persoane drept o entitate distincta de toti ceilalti, dar in acelasi timp coerenta si integrata transsituational.

- Centrarea pe prorpia persoana, legata de modificarile fizice care au loc in pubertate si de descoperirea identitatii, poate pendula intre narcisism si ura pentru propria persoana / autodepreciere. Daca exista o discrepanta prea mare intre conceptul de sine si sinele ideal, pot usor apare anxietatea si hipersensibilitatea.

- Anxietatile legate de viitor pot duce la diverse strategii de autoaparare:
Izolare emotionala, care duce la pasivitate, apatie, cinism, scaderea nivelului de aspiratii;
Negarea realitatii, cu retragerea din orice competitie, “imbolnavirea” in perioade de examene, perioade de indecizie si de refuz al problemelor stresante;
Fantasmare, vise cu ochii deschisi, pentru a compensa realitatea sau dimpotriva pentru a “suferi” ca un veritabil erou neinteles, o victima a propriului curaj;
Rationalizare, de tipul “strugurilor prea acri”.

- Relatiile cu parintii inca joaca un rol foarte important in dezvoltarea adolescentilor.

Info Bonus: Relatia adolescenti-parinti dincolo de mituri

Cel mai frecvent intalnit mit referitor la relatiile dintre parinti si copiii lor adolescenti este ca acestia nu se pot intelege. Numeroase studii arata insa ca relatiile din cadrul familiei sunt mai armonioase decat apar ele in “folclor” si ca adolescentii cauta de fapt aprobarea parintilor.
Tensiunea care apare o data cu intrarea copilului in adolescenta este prezenta de ambele parti ale relatiei. Adolescentii simt tensiunea intre dorinta de a se separa de parinti si intelegerea faptului ca inca depind foarte mult de acestia.de partea “opusa”, parintii resimt si ei ambivalenta dintre dorinta de a-si vedea copiii independenti si aceea de a-i tine totusi cat mai mult dependenti de ei.


In lipsa unei comunicari deschise a acestor stari contradictorii este firesc sa apara conflictele. Daca modul de abordare a problemelor de catre parinti este unul negativ (negative affect), adica implica ostilitate, constrangeri nejustificate, acte agresive, adolescentul va invata acest model de rezolvare de probleme si il va aplica in viitor si in alte situatii.
Kim, Conger, Lorenz, Elder (2001) arata ca intetirea conflictelor din familiile cu copii adolescenti se datoreaza reciprocitatii dintre modalitatile negative de abordare a problemelor de catre cei implicati. Ei explica, dupa o analiza atenta a 451 de familii, faptul ca comportamentul negativ al parintilor creste probabilitatea comportamentului negativ al copilului care la randul lui accentueaza conflictul initial. Acesta este mentinut asadar datorita reciprocitatii interactiunii si nu atat datorita comportamentelor luate separat (respectiv, comportamentul ostentativ al adolescentilor si interdictiile parintilor).

In acelasi studiu, autorii arata ca acest model de rezolvare de probleme este transferat ulterior de catre tanar/a (fostul adolescent) in relatia de cuplu, ceea ce “ameninta” stabilitatea si calitatea relatiei.
In consecinta, am putea urma cateva sugestii pentru a evita conflictele acute si modelele inadecvate oferite adolescentilor:
- exprimarea deschisa a emotiilor
- evitarea etichetelor si a blamarii
- descoperirea impreuna a unor strategii rezolutive eficiente in situatiile conflictuale
- constientizarea faptului ca orice relatie implica si aparitia unor conflicte
- considerarea adolescentului ca partener egal in discutii
- oferirea gradata a independentei
- protejarea lor de erorile datorate lipsei de experienta
- increderea in capacitatea lor de a face fata riscurilor
- discutarea oricaror teme care ii framanta
- ascultarea ti luarea in considerare a argumentelor lor
- explicarea motivelor din spatele unei decizii referitoare la ei
- evidentierea si recompensarea comportamentelor dezirabile Bibliografie:

Bibliografie:
- Baban, A. (2001) -; Consiliere educationala, Cluj-Napoca
- Kim, K. J., Conger, R., Lorenz, F., Elder Jr, G. (2001) -; Parent-Adolescent Reciprocity in Negative Affect and Its Relation to Early Adult Social Development, Developmental Psychology, 37, 6, 775-790
- Papalia, D., Olds, S. (1992) -; Human Development, Fifth edition, McGraw-Hill, Inc.

- Prieteniile devin mult mai intime; se dezvolta relatii apropiate si cu persoane de sex opus.

Presiunile grupului de prieteni sunt foarte puternice, si in cazuri extreme duc la acte antisociale.

Un studiu recent (Hamm, 2000) abordeaza criteriile de selectie a prietenilor de catre adolescenti americani de origine africana, asiatica si europeana. Se pare ca alegerea prietenilor se face in primul rand dupa criteriul consumului (comun) de substante (alcool, tutun, droguri), pe locul doi fiind orientarea academica si abia pe locul trei identitatea etnica. Dintre toate cele trei subgrupuri studiate, cel al tinerilor de origine africana par a opta cel mai pentru prieteni de identitate etnica similara.
Similaritatea insa nu pare un criteriu absolut, ci doar unul relativ. Adolescentii nu aleg in mod necesar sa fie alaturi de cei care au orientari identice cu ale lor, ceea ce implica o recunoastere sporita a diversitatii pe care o presupune aceasta varsta.

- Sexualitatea influenteaza masiv dezvoltarea identitatii adolescentilor. Catre sfarsitul adolescentei se considera ca optiunile sexuale sunt deja clarificate si stabile. Nu exista insa o regula generala in aceasta privinta.

Identitatea sexuala nu este pe deplin asumata si urmata cu consecventa in adolescenta tarzie, dupa cum rezulta din datele unui studiu longitudinal efectuat de Diamond (2000) pe un grup feminin minoritar (non-hetrosexual) cu varste cuprinse intre 16 si 23 ani. Din cele raportate rezulta ca jumatate din subiecti si-au schimbat identitatea sexuala de mai multe ori. Si comportamentul sexual manifest a contrazis orientarea subiectilor, un sfert dintre lesbiene avand contact sexual cu barbati. Studiul sugereaza faptul ca identitatea sexuala si comporamentul sexual prezinta o mult mai mare fluiditate, cel putin la femei, chiar daca sentimentele de atractie sexuala par sa aiba o constanta mai mare.

- “Incarcatura” emotionala a varstei poate duce la la stari anxioase si depresive, concretizate intr-o incidenta crescuta a tulburarilor comportamentului alimentar, a consumului de droguri, a tentativelor suicidare.

 
 
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


 
Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2014| Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite