Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
CONCEPTUL DE ORIENTARE PENTRU CARIERA
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

Acest capitol isi propune: x1s2st
- sa familiarizeze studentii cu problematica asistarii carierei;
- sa delimiteze categoriile de interventie in asistarea carierei;
- sa clarifice utilitatea interventiilor de asistare a carierei.

Activitatile de orientare urmaresc dezvoltarea personala si inzestrarea elevilor cu cunostinte si abilitati necesare pentru realizarea unui management eficient al propriei cariere. Acest fapt se impune cu necesitate in conditiile unei piete de munca flexibile si in mare parte imprevizibile, aflata intr-o continua schimbare atat a configuratiei sale externe (ponderea diverselor profesii pe piata muncii si schimbarea relatiei dintre ele), cat si interne (modificari in cerintele impuse de diverse profesii).
Cerintele locurilor de munca evolueaza in permanenta:
• sporeste complexitatea sarcinilor ce trebuie indeplinite;
• creste numarul si complexitatea cunostintelor, deprinderilor si abilitatilor ce trebuie exercitate in cadrul locurilor de munca;
• se exercita o presiune crescuta asupra individului de a lua o serie de decizii in mod individual;
• se accentueaza rolul abilitatilor de comunicare eficienta;
• se impune tot mai multa initiativa, motivatie si flexibilitate in exercitarea sarcinilor de munca.
In aceste conditii, o orientare stricta, unidirectionata, bazata pe un model static, de suprapunere a unor caracteristici personale cu caracteristicile unui domeniu ocupational, nu mai este valida. Asa cum preciza Savickas (1999), activitatile de orientare trebuie sa vizeze educarea tinerilor pentru independenta si flexibilitate in 5 domenii de competenta:
• cunostinte despre sine;
• informatii ocupationale;
• luarea deciziei;
• planificare;
• rezolvare de probleme.
Aceste competente permit exercitarea unui control asupra propriei dezvoltari si asigura flexibilitate in managementul carierei.
In literatura de specialitate trei termeni legati de asistarea carierei sunt mai frecvent utilizati: orientarea carierei (career guidance), consilierea carierei (career counseling) si educatia pentru cariera (career education).
Herr si Cramer (1991, apud Oweini & Abdo, 1999) definesc orientarea pentru cariera (career guidance) ca un program sistematic in care, prin imbinarea cunostintelor teoretice cu experienta practica, se urmareste facilitarea dezvoltarii si managementului carierei personale. Ei atrag atentia asupra faptului ca termenul de orientare pentru cariera este un concept umbrela ce include o gama larga de activitati, inclusiv consilierea pentru cariera (career counseling). Activitatile de orientare a carierei se intind de la prelegeri despre diverse ocupatii, la work-shop-uri pe teme de cariera, interviuri realizate cu diversi invitati, discutii de grup, vizite la diverse locuri de munca, studiul unor documente scrise, jocuri de rol, realizarea de colectii de informatii si imagini despre diverse locuri de munca si profesii, realizare de CV-uri si scrisori de intentie, consultarea specialistilor in domeniul pietei fortei de munca.
Consilierea pentru cariera (career counseling), este definita ca o relatie interpersonala in care individul, prin intermediul unor interventii de suport, isi dezvolta resurse personale cu scopul de a-si stabili, implementa si ajusta planurile de viata, atat pe termen scurt cat si pe termen lung (Nilsson & Akerblom, 1999).
Termenul de educatie pentru cariera (career education) defineste, dupa Herr si Cramer (1991, apud Oweini & Abdo, 1999), “experientele prin care indivizii dobandesc cunostinte si dezvolta atitudini fata de sine si fata de munca, prin intermediul activitatilor incluse in curriculum.”



Elementele comune ale interventiilor de asistare a carierei:
Metaanalizele efectuate asupra continutului interventiilor de asistare a carierei (printre care cele realizate de Spokane & Oliver, 1983 si Holland, Magoon & Spokane, 1981) au identificat o serie de elemente comune ale acestora:
1. expunere la informatii ocupationale;
2. clarificarea aspiratiilor vocationale;
3. furnizarea de structuri cognitive integrative, de organizare a informatiei despre sine, ocupatii si a relatiei dintre ele;
4. suport social sau intarire in explorarea propriei persoane si a traseelor educationale si profesionale.


Utilitatea activitatilor de orientare pentru cariera
In literatura de specialitate sunt consemnate o serie de date directe si indirecte care atesta utilitatea actiunilor de orientare pentru cariera. Dintre experimentele clasice fac parte:
- Studiul lui Keller si Viteles (1937). Stabilitatea in timp a optiunilor profesionale la doua grupe de elevi a fost considerat criteriul de eficienta a interventiilor de orientare de care au beneficiat elevii in scoala. O grupa de elevi a beneficiat de interventii sistematice de orientare, iar a doua grupa a participat doar la discutii cu profesorii pe teme de cariera. Datele studiului au aratat ca din lotul de elevi care a beneficiat de interventie de orientare, (testare si consiliere realizata de psihologi), 75% si-au mentinut profesia la 3 ani de la absolvirea scolii, in timp ce, din lotul de elevi care a participat doar la discutii colective cu profesorii, la 3 ani de absolvire doar 44% si-au pastrat optiunea profesionala. (Studiul a fost realizat in Anglia, intre anii 1926-1929).
- Studiul lui Williamson si Bordin (1940). Acest studiu a comparat performantele scolare si de integrare profesionala a doua loturi de elevi: un lot de 400 de elevi care au fost cuprinsi intr-un program de orientare vocationala si un lot de 400 elevi care nu au beneficiat de aceste interventii. Rezultatele studiului au confirmat utilitatea a interventiei de orientare vocationala si pe termen scurt -; elevii consiliati au obtinut performante scolare superioare si scoruri mai mari pe o scala de integrare profesionala.
- Campbell (1965) a reluat studiul lui Williamson si Bordin (1940), regasind dupa 25 ani 99% din lotul initial pe care i-a supus unui program de intervievare si testare. Datele obtinute sustin eficienta pe termen lung a activitatilor de consiliere vocationala. Astfel, grupul care a beneficiat de consiliere a demonstrat in timp o mai buna rata de promovare scolara (cu ¼ fata de grupul neconsiliat), a fost mai activ si implicat in invatare, a obtinut rezultate superioare in domeniul scolar si a avut mai multe realizari in domeniul profesional (premii, compozitii, cercetari, etc). Sub raportul adaptarii insa, desi grupul consiliat a demonstrat o mai buna adaptare sociala si o mentinere a profesiei pentru care au optat pentru mai multa vreme, s-a declarat mai putin multumit de realizarile inregistrate si integrarea profesionala. Acest grup a fost mult mai preocupat de sansele oferite. Subiectii consiliati privesc favorabil activitatea de consiliere vocationala la care au fost supusi cu 25 ani in urma.
De altfel, un review al unui numar de 40 de studii privind eficienta orientarii pentru cariera observa ca: 30 dintre aceste studii raporteaza rezultate foarte bune, indiferent de tipul de interventie: cursuri, work-shop-uri, interventii individuale, interpretare de teste, interventii bazate pe experientiere, interventii combinate si doar 4 studii raporteaza inexistenta unor astfel de beneficii.
O serie de date recente care provin in special din evaluarea programelor de educatie pentru cariera sustin de asemenea importanta acestor demersuri, atat in plan personal, cat si la nivelul institutiilor. Doua metaanalize independente au ajuns la concluzia ca integrarea orientarii vocationale in curriculum duce la o semnificativa crestere a performantelor scolare ale elevilor (Baker & Taylor, 1998; Evans & Burck, 1992). Lapan & al. (1997) comparand scolile care au implementat programe comprehensive de orientare cu cele care nu le-au implementat a observat ca la primul tip de scoli: a) elevii obtin rezultate scolare mai bune, b) climatul scolar este mult mai bun, c) scoala pune la dispozitia elevilor mult mai multe informatii despre cariera. Evaluand impactul programelor comprehensive de orientare asupra elevilor de clasa a VII-a, in Missouri, Lapan & al (2000), au observat de asemenea ca in scolile in care programele erau implementate elevii: a) se simteau mult mai in siguranta la scoala, b) aveau o relatie mult mai buna cu profesorii, c) aveau semntimentul ca invatarea este relevanta si importanta pentru viitor, d) se declarau mai satisfacuti de calitatea procesului educational din scoala, e) luau note mai mari. Rezultate similare au fost obtinut esi in statul Utah. Gardner & al. (1999) au observat ca elevii care au beneficiat de programe de orientare comprehensive: a) alegeau cursuri de matematica si stiinte mai avansate, b) alegeau materii tehnice, c) obtineau scoruri mai mari la testele nationale de cunostinte in toate ariile.


Pe langa datele directe in favoarea realizarii interventiilor de orientare, furnizate de studii asupra eficientei acestor activitati, in sprijinul lor vin si o serie de date indirecte, provenind de la studii legate de costurile indeciziei vocationale. Spre exemplu, cercetari din SUA si Canada au relevat faptul ca:
• O crestere de 1% in rata somajului duce automat la o crestere cu 6,7% a ratei omuciderilor, cu 3,4% a ratei violentei, cu 2,4% a ratei actelor delincventiale (Merva & Fowles, SUA, 1995).
• Instabilitatea pietei muncii afecteaza starea de sanatate a oamenilor. Studiul lui Merva & Fowles (SUA 1995) arata ca o rata de crestere de 1% a ratei somajului duce la o crestre cu 5,6% a ratei deceselor determinate de atacuri de cord si cu 3,1% a ratei deceselor cauzate de stres si o scadere considerabila a productivitatii.
• Principala grija a canadienilor este legata de locul de munca si venit. Instabilitatea pietei muncii duce la o crestere a incidentei abuzului de substante, a violentei si a numarului de abandonuri si divorturi (Canada, 1997).
Beneficiile interventiilor de orientare vocationala se fac simtite, asa cum arata si studiile realizate, atat la nivel individual si organizational, cat si la nivel societal, avand in vedere si efectul pe termen lung. In tabelul care urmeaza este reprezentata relatia dintre variabila timp si efectele unei interventii de orientare pentru cariera (tabel 1).

Tabel 1. Beneficiile orientarii pentru cariera
(Watts, A. G., 1999)
Nivel Nivel individual Nivel organizational Nivel societal
Beneficii imediate
Performanta scolara pe termen mediu Performanta scolara Eficienta scolara pe termen lung Performanta profesionala Eficienta a intreprinderii Beneficii economice si sociale

Programe de educatie pentru cariera
Un program de educatie pentru cariera cuprinde mai multe componente care vizeaza dezvoltarea tinerilor pentru un management propriu al carierei. Componentele esentiale ale unui program de educatie pentru cariera au fost identificate de Oweini & Abdo (1999). Acestea sunt: autocunoasterea, explorarea educationala si ocupationala si planificarea carierei.
Continutul programelor variaza insa in functie de contextul particular. Nilsson & Akerblom (1997) specifica urmatoarele componente:
1. Imaginea de sine. (Cine sunt eu- Ce interese am- Care sunt valorile mele, punctele forte, slabiciunile-).
2. Valorile de viata. (Ce este important pentru mine- Ce inseamna calitatea vietii pentru mine- In ce cred si ce vreau sa fac cu viata mea-).
3. Orientarea spre viitor. (Ce vreau sa fac- Care imi sunt scopurile in viata-).
4. Motivatia. (Care sunt nevoile, aspiratiile, dorintele si convingerile mele-).
5. Retelele de contact. (Care sunt relatiile semnificative- Ce alte relatii stabilesc- Care dintre relatii sunt utile in gasirea unui loc de munca-).

Organizatia pentru Educatie si Orientare a Carierei (Careers Education and Guidance Organisation -; CEGO) sugereaza introducerea urmatoarelor componente ca parte integranta a unui program actualizat de educatie pentru cariera:
1. Autoconstientizarea - facilitarea dezvoltarii personale si a constiintei de sine
2. dezvoltarea capacitatii de a lua decizii -; a ajuta elevii sa rezolve probleme si sa ia decizii
3. Educarea flexibilitatii - oferirea de experiente complexe si variate si constientizare necesitatii de schimbare ca modalitate de a face fata tranzitiilor (in special dinspre scoala spre profesie).
4. Constientizarea oportunitatilor - dobandirea capacitatii de cercetare activa, procesare critica si utilizare a informatiei

Tabel 2. Dimensiuni vizate in programele de educatie pentru cariera

Dimensiuni Rezultate asteptate
Constientizarea propriilor capacitati Imaginea de sine (autocunoastere)
Constientizarea relatiei dintre nivelul educational si realizarea profesionala
Identitatea educationala
Intelegerea conceptului de cariera profesionala Identitatea vocationala

Intelegerea implicatiilor economice ale alegerii unei cariere Identitatea economica

Capacitati decizionale Decizie privind cariera




Cunostinte si deprinderi Abilitati de munca
Atitudini si valori pozitive legate de cariera Satisfactie profesionala

Orientarea pentru cariera ca o componenta a managementului resurselor umane

Activitatile de orientare pentru cariera reprezinta o masura activa de prevenire si solutionare partiala a dezechilibrelor de pe piata muncii. Principalele mecanisme care permit preventia acestor dezechilibre tin de:
- capacitatea de alegere realista a scolii si profesiei, conform intereselor, abilitatilor si valorilor personale, dar si tinand cont de realitatile de pe piata muncii;
- capacitatea de anticipare a schimbarilor ce urmeaza sa aiba loc in domeniul profesiilor si dobandirea unei viziuni flexibile asupra constructiei carierei, in care se includ ca etape necesare tranzitiile (schimbarea pozitiei ocupate in cadrul aceluiasi loc de munca, schimbarea locului de munca, pensionarea, mutarea din localitate, etc);
- evaluarea corecta a potentialului profesional al fortei de munca disponibile si valorificarea abilitatilor transferabile prin dirijarea catre domeniile profesionale care ofera o sansa de reintegrare in munca.
Orientarea vocationala devine astfel o componenta importanta a managementului resurselor umane, alaturi de alte activitati complementare, cum sunt: selectia, recrutarea, evaluarea sau formarea profesionala. Experienta Marii Britanii este concludenta in acest sens. Din 1995, Departamentul pentru Educatie s-a unit cu Departamentul pentru Ocuparea Fortei de Munca, in scopul corelarii programelor educationale cu cerintele pietei muncii si pentru facilitarea tranzitiei de la scoala la viata activa. Noul Departament pentru Educatie si Ocupare a Fortei de Munca finanteaza Centrele de orientare vocationala in sistem concurential, pe baza de contracte, recunoscand aportul acestei activitati la managementul resurselor umane.
Contextul romanesc este inca dominat de incongruenta dintre cerintele scolii si cerintele pietei muncii:
- o parte din forta de munca este inalt calificata, insa nu exista o solicitare pentru profesiile respective pe piata muncii (cazul multor specializari tehnice, inginerie);
- invatamantul romanesc mai are un caracter preponderent teoretic, in timp ce piata muncii cauta forta de munca competenta, care sa demonstreze in primul rand abilitati si deprinderi practice (sunt cautati cei care stiu sa faca, nu cei care stiu doar cum se face);
- o caracteristica importanta a contextului romanesc cu caracter frenator asupra unui management eficient al fortei de munca este rezistenta vechii conceptii a locului de munca asigurat. Aceasta este foarte greu de inlocuit cu cea a participarii active si a preocuparii permanente pentru obtinerea si pastrarea unui loc de munca.

Practica orientarii pentru cariera in tara noastra a suferit doua neajunsuri:
• Primul provine dintr-o deficienta metodologica - activitatea de orientare s-a realizat static si punctiform. Anii terminali ai unui ciclu scolar (clasa a VIII-a, clasa a XII-a, eventual clasa a V-a si doar pentru cazuri foarte particulare terminarea gradinitei) erau momentele de concentrare a actiunilor de orientare (scolara, profesionala), cand elevii, presati de timp si neinarmati cu capacitati decizionale, erau nevoiti sa faca o alegere in privinta traseului ulterior de cariera. Activitatile de orientare constau in foarte multe cazuri doar in informarea asupra lumii profesiilor, fara a furniza o grila de interpretare a lor si de integrare a acestor cunostinte cu cele despre sine.
• Al doilea neajuns a fost determinat de o problema conceptuala - orientarea a fost conceputa ca o activitate speciala, care trebuie realizata in paralel cu procesul de invatamant si de catre cadre specializate. Astfel, aceasta a fost lasata, in mare parte, in seama centrelor de orientare scolara si profesionala, care aveau oricum resurse umane foarte reduse si care nu puteau face fata in acest fel cererilor multiple ale scolilor.
In fapt dezvoltarea identitatii vocationale si pregatirea tinerilor pentru cariera este unul din obiectivele principale ale intregului proces de invatamant. Cunostintele, abilitatile si deprinderile dobandite in scoala trebuie sa le permita acestora sa-si dezvolte individual o cariera profesionala.






Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2019 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite