Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
DETECTIA SIMULARII PRIN TEHNICA POLIGRAF
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

14.1. UTILIZAREA POLIGRAFULUI IN ROMANIA

Prima utilizare a poligrafului in Romania a avut loc in anul 1971, la Catedra de psihologie a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca. Poligraful model "Stoelting" a fost achizitionat din SUA de catre profesorul Alexandru Rosca, in vederea realizarii unor studii experimentale in domeniul psihofiziologiei, cercetari continuate de succesorii sai. f3y24yf
In perioada 1972-1974, psihologul Ioan Bus, pe vremea aceea student la Facultatea de Psihologie din Cluj-Napoca, a efectuat experimente cu acel poligraf pentru a evidentia rolul factorului emotional asupra performantei scolare. Rezultatele cercetarii s-au materializat in lucrarea de licenta sustinuta la absolvirea facultatii. In perioada 1980 -; 2001 psihologul Ioan Bus a efectuat examinari cu tehnica poligraf numai in domeniul judiciar, in cadrul Laboratorul psihologic de detectie a comportamentului simulat din Inspectoratul de Politie al Judetului Cluj.
In domeniul judiciar poligraful este utilizat incepand cu anul 1975, indeosebi in cazurile de omor. Examinarile erau efectuate cu aparate poligraf portabile, de provenienta japoneza. Aparatele au fost achizitionate de catre Institutul de Criminalistica din cadrul Inspectorultului General al Politiei cu aportul dr. Ion Anghelescu - seful institutului. Testarile se faceau in laboratorul institutului sau pe teren, la sediul inspectoratelor judetene de politie. Expertul Tudorel Butoi, absolvent al Facultatii de Psihologie Bucuresti, a fost primul psiholog care a folosit poligraful in domeniul judiciar, pentru detectarea comportamentului simulat. De asemenea, tot in acea perioada, au mai efectuat examinari cu tehnica poligraf si expertii criminalisti dr. Mircea Constantinescu si Ion Sandu din Institutul de Criminalistica Bucuresti. In paralel cu tehnica poligraf la Institutul de Criminalistica din cadrul Ministerului de Interne se folosea si detectorul de stres psihologic in voce (Psychological Stress Evaluator - PSE), avandu-l ca expert pe Jean Nichifor.

In Romania functioneaza 14 laboratoare interjudetene de detectie a comportamentului simulat (Institutul de Criminalistica Bucuresti, Politia Capitalei, Inspectoratele Judetene de Politie: Cluj, Iasi, Timisoara, Constanta, Bacau, Brasov, Braila, Prahova, Bihor, Hunedoara, Dolj, Galati -; enumerate in ordinea infiintarii), dotate cu poligrafe moderne de provenienta americana, la care sunt arondate toate judetele tarii, cu perspectiva infiintarii a inca 8 laboratoare.
Metodologia folosirii tehnicii poligraf este unica, fiind aprobata de Ministerul de Interne.
In cadrul acestor laboratoare isi desfasoara activitatea un numar de 14 specialisti, media testarilor efectuate fiind de aproximativ 500 persoane pe an.
In luna iunie 1994, la invitatia lui Frank S. Horvath si Gordon H. Barland - reprezentanti de seama ai American Polygraph Association (APA), o delegatie de specialisti romani in tehnica poligraf (Adrian Coman si Gabriel Taru - Laboratorul Institutului de Criminalistica Bucuresti si Ioan Bus - Laboratorul Cluj) a participat la un simpozion international organizat la Budapesta. De asemenea, prof. dr. psiholog Gordon H. Barland, director al Institutului de Cercetari in Tehnica Poligraf (SUA) si ing. Lavern A. Miller, director in strategii manageriale - Poligraf (SUA), s-au deplasat in Romania pentru a se informa si documenta asupra activitatii desfasurate cu poligraful.
Pe baza evaluarii efectuate, in luna ianuarie 1996, ca o recunoastere a valorii scolii romanesti de tehnica poligraf, 7 specialisti romani din acest domeniu au fost primiti ca membri asociati in American Polygraph Association (APA):
• Vasile Balan - Inspectoratul de Politie al Judetului Iasi
• Tudorel Butoi - Politia Capitalei
• Ioan Bus - Inspectoratul de Politie al Judetului Cluj
• Liviu Chesnoiu - Inspectoratul de Politie al Judetului Constanta
• Adrian Coman - Institutul de Criminalistica
• Gabriel Taru - Institutul de Criminalistica
• Toma Voiculescu - Inspectoratul de Politie al Judetului Timis.
La data de 13 septembrie 1997, prin sentinta civila nr. 651, Tribunalul Municipiului Bucuresti, Sectia contencios administrativ - civil a hotarat admiterea cererii prin care se solicita infiintarea si acordarea personalitatii juridice "Asociatiei Romane Poligraf (ARP)", cu sediul in Bucuresti, B-dul Magheru nr. 22, sector 1.
Scopul ARP este de a promova si perfectiona metodologia testarii cu tehnica poligraf, de a forma specialisti in domeniul expertizei poligraf, de a dezvolta reteaua poligraf in sistemul politiei judiciare etc. In luna aprilie 1998 ARP a fost afiliata la Uniunea Juristilor din Romania.
Laboratorului psihologic de detectie a comportamentului simulat din cadrul Inspectoratului de Politie al Judetului Cluj a fost infiintat la data de 1 august 1980, asigurand testarile poligraf pentru un numar de 8 judete (Alba, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures, Mures, Satu-Mare, Salaj si Sibiu ). In perioada 1980-1994 s-a utilizat un poligraf de provenienta japoneza, iar din 1995 un aparat american model "Lafayette".
Metodologia de lucru utilizata a fost si este cea americana, ce cele doua proceduri de testare poligraf: “Testul intrebarii de control” (Control Question Test - CQT) si “Testul prezumtiei de vinovatie” (Guilty Knowledge Test - GKT). In ambele proceduri, intrebarile ii sunt adresate subiectului in timp ce pe diagrama poligraf se inregistreaza reactivitatea psihofiziologica. Se considera ca declansarea reactiilor emotional-fiziologice acompaniaza raspunsul care "ingrijoreaza" subiectul, iar aceste reactii sunt evidentiate in inregistrarile parametrilor fiziologici de catre poligraf (Furedy, 1993; Rosenfeld, 1995).
Cea mai utilizata procedura poligraf pentru determinarea comportamentului simulat este “Testul intrebarii de control” (Control Question Test - CQT) , dezvoltata de John E. Reid in anul 1947. Prin ea se incearca a se ajunge la esenta problemei cu ajutorul catorva intrebari relevante de forma: "D-ta ai comis furtul din magazinul X?", “Ai furat din magazinul X o combina muzicala?”. Aceste intrebari sunt controlate de o intrebare de control: "Te-ai gandit vreodata sa furi ceva?" (Bashore & Rapp, 1993).
Tehnica este fundamentata teoretic prin faptul ca o persoana nesincera va reactiona puternic la intrebarile relevante si slab la cele de control, in timp ce persoana nevinovata, aflata sub investigatie, va reactiona exact invers (Horvath, 1988).
In contrast cu Control Question Test -; CQT, “Testul prezumtiei de vinovatie” (Guilty Knowledge Test - GKT) implica o mai mare specificitate. Asa cum a fost elaborata de propunatorii ei (Lykken, 1960, 1974, 1981), procedura GKT este utilizata pentru a scoate in evidenta daca o persoana se afla in posesia unor informatii specifice referitoare la o infractiune. Intrebarile se refera exact la detaliile de baza, cunoscute doar de autorul faptei si persoanele care cerceteaza cauza, expectandu-se ca doar persoana vinovata va reactiona puternic la intrebarile relevante ale cauzei (Lieblich, Ben-Shakhar & Kugelmass, 1976).
Cu toate ca exista diferente intre cele doua proceduri, nu trebuie trecut cu vederea faptul ca in domeniul detectiei comportamentului simulat acestea au avut si au o contributie semnificativa, deschizand caile spre probatiune si focalizand investigatiile criminalistice.
In cele ce urmeaza vom prezenta primul caz de omor solutionat cu ajutorul poligrafului din dotarea Inspectoratului de Politie al Judetului Cluj:



La 4 noiembrie 1980 este gasita decedata in apartamentul sau, situat intr-un cartier din municipiul Cluj-Napoca, L. D. in varsta de 32 de ani. Cadavrul victimei se afla pe dusumea langa o canapea, cu capul inspre fereastra camerei, prezentand multiple leziuni in zona capului. Obiectele din camera erau stropite cu sange.
In camera in care se afla victima s-au gasit un fier de calcat cu manerul rupt, un ciocan din plastic cu miez metalic, un taburet de bucatarie distrus, toate cu urme de sange si un lampadar cu trei brate, rasturnat, unul din abajururi fiind spart. Toate acestea duceau la concluzia ca intre agresor si victima avusese loc o lupta. Raportul de expertiza medico-legala ce s-a intocmit cu ocazia autopsierii cadavrului victimei a concluzionat ca moartea lui L. D. a fost violenta, ca s-a datorat dilacerarii cerebrale si ca poate data din ziua de 31 octombrie 1980. Leziunile constatate s-ar fi produs prin loviri active, multiple aplicate cu diferite corpuri dure, unele cu muchie, pumnul, fierul de calcat, ciocanul din plastic etc., leziunile tanatogeneratoare (cele care au determinat nemijlocit decesul victimei) fiind cele de la nivelul capului (regiunea temporo-parieto-occipitala stanga), constand in dilacerarea cerebrala.
S-a emis ipoteza ca autorul faptei ar putea fi din randul persoanelor cunoscute victimei care o vizitau la domiciliu, plecandu-se de a faptul ca usa de acces in apartament nu era fortata, iar la plecare autorul a inchis usa, fara a folosi cheia.
Victima era divortata si avea un copil minor, care temporar locuia la bunica sa. In momentul omorului victima era singura in apartament, ea fiind gasita decedata de fiul ei, care a venit in vizita la aceasta.
Identificarea autorului acestei infractiuni s-a realizat dupa doua luni, necesitand colaborarea a numerosi specialisti din diverse domenii, precum si efectuarea a numeroase constatari tehnico-stiintifice si expertize. La aceasta intarziere a contribuit, in mare masura, conduita simulata pe care a adoptat-o initial autorul omorului in timpul verificarilor intreprinse. Autorul omorului, desi a fost inclus printre suspecti, din lipsa de probe, nu a fost retinut.
In cauza au fost verificate foarte multe persoane, in final luandu-se masura arestarii preventive pe termen de 30 de zile a unuia dintre suspecti T. J. , o cunostinta apropiata a victimei, care periodic o vizita avand si o cheie de la apartamentul acesteia. Ulterior, T. J. a recunoscut ca in data de 3 noiembrie 1980 a fost in apartamentul victimei si a gasit-o decedata, plina cu sange, fara a sesiza undeva cele constatate (motivand ca nu a avut cunostinta de obligatia prevazuta de lege pentru a denunta omorul constatat si ca i-a fost teama sa nu fie implicat in caz).
Dosarul intocmit lui T. J. nu continea probe suficiente pentru a fi trimis in instanta. In aceasta situatie, procurorul criminalist a dispus prin ordonanta testarea la poligraf a suspectului. In urma interpretarii diagramelor subiectului T. J., s-a concluzionat in mod cert ca nu acesta este autorul omorului. In aceasta situatie au fost continuate verificarile pentru clarificarea altor ipoteze, concomitent cu testarea la poligraf a tuturor suspectilor. Astfel, s-a reluat si cercetarea suspectului G. V. , fostul sot al victimei.
G. V. a fost supus unei testari la poligraf, adresandu-i-se intrebari directe atat cu privire la comiterea omorului, cat si cu privire la "obiectele" cu care a lovit victima. Subiectul G. V. - in timpul testarii la poligraf - a dat raspunsuri negative la toate intrebarile incriminatorii. Rezultatul testarii la poligraf a confirmat in mod cert ca G. V. este autorul omorului. Audierea acestuia in cadrul activitatilor post-test, cu prilejul comunicarii rezultatului testarii, l-a determminat sa recunoasca savarsirea omorului, facand in acest sens declaratii amanuntite cu privire la modul de comitere, locul unde se afla corpurile delicte.
Rezultatele testarii la poligraf, in acest caz si nu numai, au fost apreciate ca fiind deosebit de utile in probarea vinovatiei autorului, fapt consemnat in rechizitoriul intocmit in data de 1 martie 1981 de catre procurorul criminalist Iuliu Andrei, din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Judetean Cluj, din care redam:
“Macinat de neliniste, dupa cum a recunoscut in interogatoriul sau din 27. 12. 1980, G. V. a fost supus in baza unei dispozitii scrise (ordonanta), in primele ore ale aceleiasi zile testarii cu poligraful. Testarea s-a efectuat in Laboratorul psihologic de detectie a comportamentului simulat din cadrul Inspectoratului de Politie al Judetului Cluj, utilizandu-se un aparat de provenienta japoneza, rezultatul testarii fiind expus si documentat in raportul thnico-stiintific de investigare a comportamentului simulat.
In cadrul testarii, in vederea stabilirii reactivitatii psihoemotionale a inculpatului au fost inregistrati trei parametri psihofiziologici si anume: ritmul respirator, reactia electrodermica si tensiunea arteriala - puls, pe baza a 7 teste minutios pregatite, incluzand intrebari neutre, intrebari de control si intrebari relevante, cu incarcatura emotionala in raport cu datele de fapt ale infractiunii cercetate. Rezultatele testarii, concretizate in inregistrarea concomitenta a traseelor parametrilor psihofiziologici amintiti, se desprind din diagramele poligraf ce constituie anexele raportului de investigare a comportamentului simulat, date pe baza carora s-a concluzionat ca modificarile de dinamica si evolutie constatate, au pus in evidenta prezenta unei puternice si permanente stari emotionale in raspunsurile negative date de inculpat la intrebarile relevante ale cauzei. S-a subliniat ca reactiile psihoemotionale cele mai ample si constante au rezultat la raspunsurile negative legate de intrebarile daca a omorat-o pe L. D., daca a lovit-o cu scaunul, cu ciocanul din plastic, cu fierul de calcat etc. Specialistul psiholog a conchis, in baza lucrarilor efectuate, ca prezenta reactivitatii psihoemotionale a reprezentat indicele nesinceritatii raspunsurilor pe care le-a dat inculpatul G. V. in cadrul testarii cu poligraful si anume la intrebarile relevante ale cauzei.
Datele obtinute prin testarea cu poligraful au fost deosebit de valoroase, negarea pe care s-a postat G. V. aparand a fi de circumstanta si intru-totul interesata.
In aceeasi zi de 27 decembrie 1980, inculpatul G. V. a recunoscut savarsirea omorului asupra lui L. D. ".

In perioada 1990 - 1999 in cadrul Laboratorul psihologic de detectie a comportamentului simulat Cluj au fost efectuate o serie de experimente preliminarii, care au favorizat circumscrierea aspectului problematic al unor investigatii experimentale (Bus, 1991, 1997, 1999; Bus & David, 1999; Bus 2000). Astfel, s-a urmarit conturarea unui profil psihologic evidentiat pe baza unei baterii de teste, prin care sa se stabileasca o relatie intre patternul de personalitate al persoanei si detectia comportamentului simulat al acesteia, contribuindu-se in acest mod la cresterea gradului de acuratete al tehnicii poligraf.
Tot in aceasta perioada s-a experimentat o noua procedura de testare poligraf, constand in introducerea obiectului cu care s-a comis infractiunea, ca item in chestionarul-test. Rezultatele obtinute confirma ca introducerea variabilei imagistice (obiectul cu care s-a comis infractiunea), determina ample reactii psihofiziologice doar in cazul persoanelor direct relationate cu infractiunea. Comparativ cu procedura standard, noua procedura de testare are un grad ridicat de acuratete, dovedindu-se deosebit de utila in diagnosticarea comportamentului simulat, atat pentru identificarea corecta a autorilor de infractiuni, cat si pentru eliminarea erorilor de detectie (Bus, 2000).

14.2. DETECTIA SIMULARII PRIN TEHNICA POLIGRAF

Poligraful nu inregistreaza minciuna ca atare, ci modificarile fiziologice ale organismului in timpul variatelor stari emotionale care insotesc simularea.
Detectia simularii cu tehnica poligraf este fundamentata stiintific de urmatoarele aspecte: in savarsirea unei fapte penale subiectul participa cu intreaga sa personalitate, mobilizandu-si pentru reusita infractionala intregul sau potential cognitiv, motivational si afectiv. Acest lucru face ca actul infractional sa nu ramana ca o achizitie intamplatoare, periferica a constiintei, ci sa se integreze in aceasta sub forma unei structuri infractionale stabile, cu continut afectiv-emotional specific, cu un rol motivational bine diferentiat (Aionitoaie & Butoi, 1992; Bus, 1997).
Tehnica poligraf actionand in mod indirect asupra planului constiintei subiectului, cauta a evidentia daca acesta reda cu fidelitate aspecte a ceea ce stie, adica elemente de continut ale realitatii subiective pe care o poarta in planul constiintei sale.
Starile emotionale iau nastere inca din momentul in care subiectul este invitat pentru a da relatii legate de fapta. Constiinta vinovatiei, mobilizatoare a unei stari emotive care poate fi mascata cu dificultate, il determina pe subiect sa reactioneze emotionat ori de cate ori i se prezinta un obiect sau i se adreseaza o intrebare in legatura cu infractiunea comisa. O minciuna spusa constient, pe langa efortul mintal pe care-l necesita, produce si o anumita stare de tensiune emotionala.
Conform teoriei "reactiei determinata de infractiune", persoana vinovata reactioneaza cand minte, deoarece intrebarile relevante provoaca emotii sau trairi care au existat in momentul comiterii infractiunii (Barland, 1988).
Poligraful (asa-zisul "detector de minciuni") inregistreaza simultan pe o diagrama modificarile a cinci parametri psihofiziologici: respiratia toracica, respiratia abdominala, reactia electrodermica, tensiunea arteriala - puls si micromiscarile neuromusculare. Fiecare parametru psihofiziologic inregistrat grafic pe diagrama poligraf prezinta anumite caracteristici specifice pe care examinatorul le analizeaza si le interpreteaza, formuland concluziile cu privire la sinceritatea sau nesinceritatea subiectului, concluzii consemnate int-un raport psihologic de constatare tehnico-stiintifica.



Tehnica poligraf nu face altceva decat sa depisteze emotia in mod indirect prin surprinderea reactiilor activatorii generale, care implica mecanisme fiziologice atat centrale cat si periferice.
Activitatile de descoperire a infractorilor si de clarificare a starilor de fapt - in concordanta cu adevarul - reprezinta efortul comun al tuturor specialistilor din sistemul judiciar, precum si al expertilor din cele mai diferite domenii.
Examinarea cu tehnica poligraf se efectueaza pe baza rezolutiilor motivate sau a ordonantelor dispuse de organele de cercetare penala si la cererea expresa a apararii. Aceasta fiind un mijloc de investigare, trebuie sa fie solicitata si sa constituie de regula, un moment initial al anchetei si nu o ultima activitate, cand reactivitatea psihoemotionala a subiectului in cauza este afectata de foarte multi factori. Cu cateva zile inainte de investigare, examinatorul va studia in mod detaliat dosarul cauzei, pentru a formula impreuna cu cel care instrumenteaza cauza, cele mai adecvate intrebari.
Examinarea se va efectua numai intr-o camera izolata fonic, special amenajata si mobilata. Camera trebuie sa fie cat mai sobra, fara ornamente, tablouri sau diferite obiecte care ar putea distrage atentia persoanei examinate, si implicit sa denatureze inregistrarile psihofiziologice. Temperatura camerei trebuie sa fie normala, iar iluminatul corespunzator. De asemenea trebuie sa existe si o a doua camera, asa-numita “camera de observatie”, echipata corespunzator acestui scop.
La efectuarea examinarii va fi respectat principiul liberului consimtamant si al prezumtiei de nevinovatie. Daca subiectul nu este de acord cu efectuarea testarii, examinatorul va incheia un proces-verbal de consemnare a refuzului si a motivului invocat. Subiectul in cauza poate reveni asupra refuzului intial, urmand a fi ulterior examinat.
Sunt exceptate de la testarea cu tehnica poligraf urmatoarele categorii de persoane: minorii, femeile gravide, bolnavii psihic, persoanele cu afectiuni cardio-respiratorii severe, cele cu afectiuni neurologice grave (hemipareze-paralizii), alcoolicii, persoanele care in momentul testarii sunt in suferinta fizica (interventii chirurgicale recente, extractii dentare, leziuni cauzate de unele accidente etc.) si alte persoane in legatura cu care examinatorul apreciaza ca nu este cazul.
Persoanele ce urmeaza a fi examinate cu tehnica poligraf trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
• sa nu fie supuse unor anchete obositoare;
• anterior sa aiba asigurata o alimentatie normala;
• sa nu fie amenintate cu tehnica poligraf;
• sa nu fie sub influenta bauturilor alcoolice;
• sa nu fie sub influenta medicamentelor cu actiune asupra functiilor sistemului nervos central;
• sa nu fie duse in campul infractional (nu vor participa la reconstituiri, experimente);
• sa nu participe la confruntari;
• sa nu fie prezentate pentru recunoasterea din grup si sa nu li se prezinte persoane spre recunoastere etc.
Conditia obligatorie la examinarea cu tehnica poligraf este normalitatea psihofiziologica a subiectului.

14.3. INTERVIUL PRE-TEST

Orice examinare cu tehnica poligraf va fi precedata de un interviu pre-test si incheiata cu un interviu post-test. Examinatorul va trebui sa obtina date exacte cu privire la faptele si circumstantele care constituie baza suspectarii ori acuzarii persoanei ce urmeaza a fi examinata. Examinatorul va obtine multe date chiar din observarea directa a persoanei inca din momentul in care aceasta intra in laborator si pana la terminarea examinarii. In timpul interviului pre-test (15-20 de minute) persoanei ce urmeaza a fi examinata, i se aduce la cunostiinta scopul examinarii, modul de functionare al aparatului, accentuand principiile fundamentarii stiintifice ale metodei si rezultatele ce se pot obtine. Acest aspect sporeste preocuparea persoanei nesincere asupra detectarii posibile si linisteste persoana sincera. Interviul pre-test se desfasoara dupa un anumit altgoritm.
Intrebarile din interviul pre-test au scopul de a provoca raspunsuri verbale si nonverbale, care vor oferi examinatorului indicii asupra sinceritatii sau nesinceritatii subiectului, fara a-l face sa-si diminueze in mod inutil starea de tensiune si fara ca examinatorul sa se angajeze intr-un dialog acuzator in dorinta de a obtine o marturisire a vinovatiei. Un subiect care este invinuit de catre examinator ca ar fi savarsit infractiunea in curs de cercetare sau care este interogat ca si cand ar fi deja considerat responsabil de aceasta, nu mai este potrivit pentru un test la poligraf.
Problematica examenului de laborator pune in ecuatie starea emotionala a subiectului ce urmeaza a fi testat la poligraf. Noutatea situatiei in care se afla subiectul, lipsa obisnuintei de a mai fi fost examinat cu asemenea aparatura sau implicarea acestuia in cauza penala supusa investigatiei, creeaza o stare de tensiune, de neliniste generala exteriorizata prin manifestari caracteristice unui comportament simulat: hiperemia sau paloarea faciala, spasmul glotic, contractarea buzelor, tremurul sau monotonia speciala a vocii, clipirea accelerata a ochilor, "ras fortat", sudoratia palmara sau faciala, frematatul mainilor, perioade de latenta in raspunsuri, evitarea privirii interlocutorului, culegerea unor scame imaginare, pedalarea picioarelor, contra-intrebarile, solicitarea inutila pentru repetarea intrebarilor etc. Experienta demonstreaza nu greutatea de a surprinde aceste manifestari, ci dificultatea de a le interpreta corect si de a le integra intr-un profil psihologic adecvat.
In situatia examinarii la poligraf este foarte important de a stabili cauza care amplifica starea emotionala a subiectului (labilitatea psihocomportamentala, trecutul sau infractional, starea de sanatate, problematica delicata a cauzei pentru care este cercetat etc.).
Interviul pre-test impune crearea unui sentiment de siguranta si incredere reciproca, a unui dialog deschis, degajat. Nerealizarea acestei stari poate inluenta negativ reactivitatea psihoemotionala a subiectului si implicit rezultatul testarii la poligraf.
In timpul interviului pre-test un subiect sincer, de obicei, va manifesta un comportament in care se pot observa indicii naturaletii si dezinvolturii in argumentare, subiectul manifestand mai mult curiozitate fata de cauza penala decat teama, exprimandu-si pareri, raspunzand prompt si coerent la intrebari etc.
Subiectul nesincer nu coopereaza, nu se angajeaza in dialog, da raspunsuri monosilabice, este lipsit de initiativa si spontaneitate. Cand se aduce in discutie problematica critica, se remarca pe langa negarile stereotipe de genul "nu stiu", "nu-mi pot explica", "cine, eu?", "nu-mi amintesc", si unele manifestari exterioare ale comportamentului simulat.
Subiectul sincer, nefiind implicat in cauza cercetata, dispune de capacitatea psihica de comutare a atentiei catre problematica interviului pre-test pe care o accepta cu interes. Dimpotriva, subiectul nesincer nu dispune de capacitatea de comutare a atentiei, evidentierea aspectelor in legatura cu fapta comisa avand un efect inhibant asupra lui.
Pe tot timpul testarii vocea examinatorului trebuie sa fie sub control absolut. Atitudinea acestuia trebuie sa fie obiectiva si rezervata, sa se manifeste impartial in privinta sinceritatii sau nesinceritatii persoanei. O alta atitudine l-ar plasa mai curand in rolul unui anchetator decat al unui examinator.
Examinatorul trebuie sa asigure o ambianta confortabila, inlaturand orice cauze care ar putea afecta investigarea cu tehnica poligraf.

14.4. CHESTIONARUL UTILIZAT IN EXAMINAREA POLIGRAF

Un chestionar contine in medie 10 intrebari numerotate de catre examinator de la 1 la 10, ordine care corespunde si pe diagrama poligraf. Intrebarile formulate se vor referi numai la un singur aspect. Examinatorul noteaza numarul intrebarii pe diagrama poligraf adaugand, in functie de raspunsul afirmativ sau negativ al subiectului semnul "?" sau "-". In chestionar sunt incluse urmatoarele categorii de intrebari (Horvath, 1988; Zdrenghea & Butoi, 1992; Bus, 2000):
- intrebarile relevante (incriminatorii, critice, acuzatoare) sunt propozitii-interogative adresate subiectului de psihologul examinator in mod nemijlocit, concis si clar atat in cadrul interviului pre-test, cat si in timpul testarii, vizand savarsirea sau implicarea acestuia in infractiunea ce face obiectul investigatiei, apte sa produca modificari in reactivitatea psihoemotionala (“D-ta ai comis furtul din magazinul X “).
In functie de complexitatea cauzei cercetate intrebarile relevante pot include si intrebari investigatorii sau de detaliu. Acestea reprezinta propozitii-interogative formulate ipotetic in vederea identificarii unei posibile reactivitati psihoemotionale la subiectul testat, care sa permita indicii cu privire la: existenta unor coparticipanti, tainuitori sau favorizatori, bunuri furate, locul unde se afla ascunse corpurile delicte, instrumentele utilizate la savarsirea infractiunii, precum si alte aspecte de acest gen pe care subiectul le ascunde (“Ai furat din magazinul X o combina muzicala ?“).




- intrebarile neutre sunt propozitii-interogative simple, care nu au legatura cu incriminarea si permit reechilibrarea psihica a subiectului dupa efectul intrebarilor relevante. Scopul lor este de a obtine in diagrama poligraf un segment etalon pentru reactivitatea psihoemotionala normala a subiectului (“Esti de profesie … ?“).
- intrebarile de control sunt propozitii-interogative la care aprioric se cunoaste, ca subiectul va raspunde nesincer. Scopul acestora este de a obtine un anumit nivel al reactivitatii psihoemotionale necesar efectuarii comparatiilor cu nivelul reactivitatii psihoemotionale obtinute la intrebarile relevante (“Te-ai gandit vreodata sa furi ceva ?“).

14.5. EAMINAREA POLIGRAF

Diagrama sau harta poligraf reprezinta expresia grafica a parametrilor fiziologici (respiratia toracica, respiratia abdominala, reactia electrodermica, tensiunea arteriala - puls si micromiscarile neuromusculare), concomitenta chestionarii subiectului.

TR1 - respiratia toracica TR4 - tensiunea arteriala- puls
TR2 - respiratia abdominala TR5 - micromiscarile musculare
TR3 -; reactia electrodermica
Segment dintr-o diagrama poligraf

Sub impactul intrebarilor relevante ale cauzei, intregul organism al subiectului examinat se afla intr-o stare de alerta, reactivitatea psihoemotionala corespunzatoare raspunsurilor simulate la aceste intrebari fiind in mod evident mai clara, mai amplu exprimata decat cea obtinuta la intrebarile neutre (Bradley & Janisse,1981).
Examinatorul stabileste tipul si numarul de teste ce vor fi administrate unui subiect. Conform metodologiei, in cadrul examinarii la poligraf pot fi utilizate urmatoarele teste: Testul intrebarilor obisnuite, Testul de stimulare, Testul intrebarilor intercalate, Testul complexului de vinovatie, Testul varfului de tensiune, Testul cu raspuns in gand si Testul “DA”. Fiecare dintre acestea prezinta caracteristici specifice, in functie de cauza si subiectul supus investigatiei. De obicei, pentru a formula o concluzie cu privire la sinceritatea sau nesinceritatea subiectului sunt necesare cel putin trei teste.
La sfarsitul examinarii se procedeaza la interpretarea diagramelor poligraf. In prima faza activitatea de interpretare a diagramelor presupune:
• stabilirea segmentelor de traseu care evidentiaza raspunsurile sincere (lipsite de reactivitate psihoemotionala), corespunzatoare intrebarilor neutre;
• determinarea caracteristicilor segmentelor de traseu care evidentiaza raspunsurile nesincere (in care reactivitatea psihoemotionala este amplu exprimata) la intrebarile relevante, incriminatorii;
• decelarea selectiva a caracteristicilor segmentelor de traseu la intrebarile investigatorii (de detaliu) si depistarea celor care prezinta reactivitate psihoemotionala specifica;
• identificarea caracteristicilor specifice de traseu ce evidentiaza prezenta reactivitatii psihoemotionale in raspunsurile date de subiect la intrebarile de control.
In faza a doua se procedeaza la compararea segmentelor de diagrama corespunzatoare intrebarilor relevante si investigatorii cu cele de control si neutre, stabilindu-se diferentele.
Formularea concluziilor intr-o examinare poligraf consta in activitati de comparare si sinteza, rationamente de tip deductiv, inductiv si analogic, activitati de sesizare a celor mai sensibile modificari in traseele diagramei poligraf ca urmare a raspunsurilor obtinute la intrebarile relevante, neutre si de control. In urma interpretarii, atat a diagramelor poligraf, cat si a comportamentului subiectului pe tot parcurul examinarii cu tehnica poligraf, se poate formula o concluzie pozitiva, negativa sau incerta.
Rezultatul examinarii subiectului se consemneaza de catre examinator intr-un "Raport psihologic de constatare tehnico-stiintifica a comportamentului simulat prin tehnica poligraf". Acest raport cuprinde activitatile intreprinse pentru depistarea comportamentului simulat si concluziile rezultate in urma analizei si interpretarii diagramelor poligraf.
Raportul psihologic de constatare tehnico-stiintifica a comportamentului simulat se inainteaza organelor de cercetare penala care au dispus examinarea subiectului la poligraf.

14.6. INTERVIUL POST-TEST

Interviul post-test reprezinta momentul decisiv al valorificarii diagramelor. In aceasta faza a testarii se realizeaza saltul de la informatia de natura psihofiziologica la informatia de natura juridica, materializata in mijloacele legale de proba.
Orice examinare cu tehnica poligraf se incheie cu un interviu post-test. Abordarea subiectului se individualizeaza de la caz la caz, cu respectarea regulilor generale privind audierea invinuitului sau inculpatului, metodic, logic, argumentat, calm, tinandu-se seama si de nivelul de instruire si cultura al acestuia. Abilitatea examinatorului consta in a-l convinge pe subiect sa incerce dupa propria sa pricepere sa explice starile emotive pe care le-a simtit in timpul raspunsurilor date la intrebarile adresate. In functie de situatie, interviul post-test va fi continuat in biroul de ancheta de catre cel care instrumenteaza cauza respectiva.

14.7. REEXAMINAREA

Daca in urma administrarii testelor stabilite nu s-a reusit elaborarea unui diagnostic precis, de sinceritate sau nesinceritate, pentru clarificarea situatiei subiectului, se va proceda la organizarea unei reexaminari la poligraf. De comun acord se stabileste data si ora cand se va prezenta pentru reexaminare.
Intotdeauna reexaminarea la poligraf incepe cu administrarea unui test de stimulare (“Testul cu cartonase”), apoi "Testul intrebarilor obisnuite" si "Testul intrebarilor intercalate". Daca testele indica sinceritatea, examinarea trebuie considerata incheiata.
In situatia in care exista indicii de necooperare intentionata, se recomanda administrarea Testului “DA” sau a "Testului in gand". In final se mai poate repeta "Testul intrebarilor intercalate".

14.8. FACTORII CARE POT INFLUENTA ACURATETEA TESTARII POLIGRAF

Literatura in domeniul poligraf arata ca atributele de personalitate si competenta examinatorului pot influenta intr-o anumita masura rezultatele testarii (Larson, 1932; Marston, 1938; Inbau, 1942).
Se impune ca examinatorul sa fie o persoana inteligenta cu un back-ground educational superior, sa manifeste interes pentru activitatea sa etc. Antrenamentul si experienta vin sa completeze calificarea necesara.
Exista studii (Horvath & Reid, 1971) referitoare la relatia dintre atributele de personalitate, competenta examinatorului si rezultatele testarii la poligraf, care au demonstrat ca examinatorii cu o experienta limitata au o rata relativ mai ridicata a erorilor in evaluarea diagramelor si in formularea concluziilor, comparativ cu cei care au o experienta indelungata in domeniu.
Suzuki & Horvath (1982) sustin ca exista o interactiune complexa intre examinator si subiect in administrarea probei, fiind incorect sa se afirme ca aceasta interactiune nu ar avea efect asupra rezultatului testarii.
Factorii care pot afecta rezultatele examinarii la poligraf sunt (Reid & Inbau, 1977):
• neconstientizarea posibilitatii de detectare (subiectii cu nivel de scolarizare si QI foarte scazut, cu responsabilitate sociala scazuta etc.);
• tensiunea emotiva sau nervozitatea unui subiect sincer (indoieli fata de exactitatea aparatului, competenta examinatorului, conditiile in care se efectueaza examinarea etc.);
• nemultumirea sau resentimentul unui subiect sincer fata de examinarea la poligraf;
• hiperanxietatea (probleme personale ale subiectului, teama pentru implicarea in fapta cercetata, extinderea investigatiei asupra altor fapte etc.);
• implicarea in alte fapte sau infractiuni similare (subiectul este sincer cu privire la fapta in curs de cercetare, dar fiind implicat in alte fapte, este dominat de un complex de culpabilitate);
• incomoditatea fizica si psihica din timpul examinarii (teama subiectului de o posibila durere fizica produsa de aparat, presiunea exercitata de mansonul de tensiune arteriala - puls sau de tubul pneumograf etc.);
• responsabilitatea pe care o traieste subiectul cu privire la nerespectarea atributiilor de serviciu, favorizand comiterea infractiunii de catre alta persoana (de exemplu, neglijenta unui paznic face posibila comiterea infractiunii de catre o alta persoana);
• anchetarea excesiva a subiectului anterior examinarii (anchete prelungite si obositoare, acuzatiile aduse subiectului etc.);
• numarul prea mare de intrebari sau prea multe teste administrate subiectului intr-o singura examinare (subiectul poate deveni areactiv);
• frazeologia inadecvata a intrebarilor relevante (intrebari echivoce);
• intrebarile de control inadecvate (care nu au legatura cu problematica pentru care este testat subiectul);
• starea de "subsoc" sau "epuizarea de adrenalina" (un subiect nesincer poate fi areactiv daca este examinat imediat dupa comiterea infractiunii, datorita epuizarii nervoase a acestuia; o tensiune emotiva provoaca un exces de adrenalina in sange, iar glandele suprarenale fiind suprasolicitate, devin incapabile sa faca fata situatiei - de aici conditia de "subsoc" sau "epuizare a suprarenalelor");



• rationarea si autoinselarea (intr-o situatie limita, cand subiectul este condamnat la detentie pe viata sau la moarte, acesta devine atat de preocupat de situatia sa dificila, incat amintirile sale despre fapta comisa devin foarte estompate, iar o examinare la poligraf in acel moment poate fi neconcludenta);
• anomaliile fiziologice si mintale (hipertensiunea arteriala, hipertiroidismul, starile febrile; psihoza, psihopatia, nevroza etc.);
• factorii diversi (temperatura neadecvata a camerei de examinare, iluminatul necorespunzator, poluarea fonica etc.).
In timpul examinarilor la poligraf, subiectii pot adopta diferite conduite. De aceea, examinatorul trebuie sa ia masuri de precautie impotriva tentativelor subiectilor care incearca sa eludeze detectarea prin unele manopere cum ar fi: respiratia controlata, miscari musculare, eschivarea psihologica, deteriorarea mecanica a poligrafului etc.
Teoretic, nu este exclusa posibilitatea existentei unor subiecti cu structuri psihice care sa permita un autocontrol, astfel incat printr-o concentrare mentala sa poata interveni asupra functiilor vegetative.
Experienta personala in domeniu si un experiment efectuat pe un numar de 12 yoghini, testati la poligraf, vine sa infirme cele prezentate mai sus . Desi yoghinii, prin tehnici specifice, au incercat sa deruteze detectia, totusi nu au reusit sa-si controleze reactivitatea psihoemotionala la nivelul tuturor parametrilor inregistrati de poligraf.
Fiinta umana dispune de un sistem cognitiv cu o capacitate limitata de procesare a informatiei. Dupa unele calcule se pare ca analizatorii ar fi bombardati cu un volum de informatii de peste 100. 000 biti/secunda, in timp ce capacitatea de procesare constienta a acestor informatii este in jur de 25-100 biti/secunda (Miclea, 1994). Conform acestor date putem conchide ca la un moment dat la nivelul structurilor sistemului cognitiv este activata o anumita cantitate de informatie, in vederea procesarii constiente (25-100 biti/secunda), cealalta urmand a fi procesata la nivele inferioare, scapand controlului constient. Astfel cu cat subiectul se concentreaza mai mult asupra unui parametru inregistrat la poligraf (respiratie, puls etc.), cu atat mai putin ceilalti parametrii vor fi procesati constient, scapand controlului voluntar si contribuind la demascarea persoanei.

14.9. CADRUL JURIDIC AL DETECTIEI COMPORTAMENTULUI SIMULAT PRIN TEHNICA POLIGRAF IN ROMANIA

Detectarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf a debutat ca un mijloc investigativ in domeniul criminalisticii, contribuind la identificarea autorilor unor infractiuni de omor, in prezent aplicandu-se la orice gen infractional.
Tehnica poligraf face parte din mijloacele moderne, unanim recunoscute si utilizate pe plan mondial de compartimentele tehnico-stiintifice ale celor mai avansate politii din lume.
Metoda poligraf este tot mai mult folosita datorita caracterului ei fundamentat stiintific, care exclude cu desavarsire abuzurile, lezarea inte gritatii fizice si psihice, a demnitatii si onoarei persoanelor. Este o metoda integral umana, care nu incalca principiul prezumtiei de nevinovatie si mijloacele legale de cautare a probelor, contribuind in egala masura atat la inculparea suspectilor, cat si la disculparea acestora, in functie de implicarea sau neimplicarea in cauza penala (Mitrofan, Zdrenghea & Butoi, 1992; Bus, 2000).
La efectuarea examinarii va fi respectat principiul liberului consimtamant, subiectul completand in acest sens o declaratie de consimtamant.
Utilizarea rezultatelor examinarii poligraf in procesul penal, este privita cu circumspectie de catre instantele judecatoresti, deoarece detectarea sinceritatii sau nesinceritatii unei persoane poate fi supusa erorii, fapt ce ar afecta valori de o deosebita semnificatie sociala, morala si juridica (Ciopraga, 1996).
Criminalistii de formatie veche, mai ales, aveau mai multa incredere in propria "intuitie" sau in "flerul" lor, decat in niste aparate ale caror baze stiintifice le erau total necunoscute. Faptul ca exista o anumita marja de eroare nu scade considerabil valoarea datelor ce se obtin cu ajutorul poligrafului. Procedura poligraf nu invalideaza juridic sau moral recurgerea la ea.
Investigarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf nu rezolva intreaga problematica a probatiunii intr-o cauza penala, deoarece menirea ei nu este aceasta, iar specialistul examinator nu este organ de urmarire penala abilitat cu competentele corespunzatoare. Aceasta metoda contribuie la focalizarea investigatiilor criminalistice, deschide noi piste spre probatiune, oferind informatii absolut necesare acolo unde alte mijloace investigative nu au acces.
Verificarea sinceritatii in cadrul cercurilor de suspecti are un rol important in activitatea de testare poligraf. Astfel, excluderile pe baza testarii indeplinesc o functie importanta si utila, deoarece previn erorile judiciare si orienteaza investigatiile in vederea cautarii altor suspecti.
Unii invoca faptul ca utilizarea poligrafului echivaleaza cu o stirbire adusa demnitatii persoanei, ca aparatul in sine este afectogen, deoarece ar constitui un mijloc de intimidare care poate determina persoana sa marturiseasca fapte pe care altfel nu le-ar fi recunoscut. Toate aceste acuzatii la adresa poligrafului sunt nefondate din punct de vedere stiintific, ele vehiculandu-se doar in acele medii in care se cunoaste prea putin sau aproape deloc valoare tehnicii poligraf. In pofida acestei atitudini ostile pe care multe persoane o incearca, testarea poligraf constituie in multe tari o practica obisnuita (SUA, Canada, Japonia, Israel, Coreea de Sud, India, Turcia, Croatia etc), iar in Romania este utilizata din ce in ce mai mult.
In Romania tehnica poligraf furnizeaza date pe baza carora pot fi obtinuti indici ce permit (Zdrenghea & Butoi, 1992; Bus, 1997; Bus, 2000):
• eliminarea suspectilor ce se dovedesc a nu fi implicati in cauza, realizand o mare economie de timp si de munca;
• identificarea autorilor de infractiuni, indiferent de genul acestora;
• stabilirea sinceritatii declaratilor persoanelor audiate;
• stabilirea imprejurarilor care califica sau agraveaza unele fapte penale;
• solutionarea contradictiilor ce apar intre declaratiile persoanelor constituite ca parti in procesul penal;
• depistarea caracterului calomnios al unor denunturi sau plangeri penale.
In practica judiciara pot sa apara si alte aspecte care vizeaza comportamentul simulat, astfel incat tehnica poligraf poate fi folosita in mod nelimitat, fiind practic adaptabila oricaror situatii.
Poligraful este un mijloc de detectare a urmelor biologice ale unui eveniment, urme ce sunt “inmagazinate sub forma de amintiri”(clisee cognitive) la nivelul sistemului cognitiv al unui martor, victima sau infractor. “Amintirile” nu pot fi detectate in mod direct, ci numai in mod indirect, cu ajutorul poligrafului, care inregistreaza reactiile organismului uman. Organismul reactioneaza nu numai la amintiri, ci si la intentii, la schimbarile din mediu etc. Problema centrala in detectia poligraf o constituie stabilirea conditiilor de testare, astfel incat reactiile produse de stimulii externi sa poata fi controlate, eliminate sau explicate. Daca unele reactii inexplicabile persista, singura alternativa rezonabila este ca persoana minte, ascunzand informatii pe care le considera importante (Barland, 1988).
Respectarea cu rigurozitate a metodologiei, atat din partea examinatorului, cat si din partea celor care dispun folosirea acestei tehnici, asigura exactitatea in examinari, orienteaza just cercetarile in cauzele penale curente, ajuta la elaborarea unor noi ipoteze de lucru in cauzele penale cu autori necunoscuti etc.
Tehnica poligraf se integreaza organic in activitatea de ancheta judiciara, dobandindu-si statutul de metoda stiintifica intensiva, multifunctionala, de mare eficienta impotriva criminalitatii.
Datorita faptului ca testarea la poligraf determina recunoasteri, asigurand marturisiri de o reala forta probatorie, metoda ca atare ar putea deveni un mijloc de proba, ramanand la latitudinea legiuitorului sa prevada expres aceasta posibilitate, iar practica judiciara sa-i consolideze valabilitatea stiintifica, in prezent recunoscuta doar in anumite limite.
Cercetari psihologice au demonstrat ca aptitudinile specifice unor domenii de activitate, precum si factorii de dezvoltare a acestora contribuie la obtinerea unor performante specifice (Jurcau, 1980).
Important in privinta utilitatii si acuratetii tehnicii poligraf este specializarea examinatorului. Acesta trebuie sa stapaneasca atat problemele fundamentale ale psihofiziologiei comportamentului in general cat si al persoanei in special. Examinatorul trebuie sa dispuna de unele calitati speciale, cum ar fi: empatie, perspicacitate, spirit de observatie, echilibru moral-afectiv, intuitie profesionala etc.
Rezultatele exceptionale obtinute in investigatiile cu tehnica poligraf au dus la cresterea receptivitatii parchetelor si instantelor de judecata din Romania. Raportul psihologic de constatare tehnico-stiintifica a comportamentului simulat, elaborat de specialistii in tehnica poligraf din Romania este supus liberei aprecieri a celor care instrumenteaza cauza penala, potrivit atat intimei convingeri, cat si constiintei lor juridice.






Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2019 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite