Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Dezvoltarea abilitatilor de invatare : Expert vs. Novice
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

Introducere

Pe masura inaintarii in scoala, elevii trebuie sa proceseze o cantitate tot mai mare de informatie si sa opereze cu informatia la un nivel tot mai abstract. Aceasta necesita utilizarea unor strategii de studiu din ce in ce mai sofisticate. Multi elevi le invata implicit sau le deduc prin reflectarea asupra propriilor experiente de invatare, dar altii nu dobandesc aceste strategii sau deduc strategii gresite si contraproductive. Pentru aceste cazuri interventiile de dezvoltare a unor strategii eficiente de invatare pot fi foarte utile.

Scopul interventiei

Acestea vizeaza procesele cognitive ale elevilor, prin aceea ca strategiile de instruire propuse se concentreaza pe a-i invata pe elevi cum sa invete, cum sa prelucreze informatiile si cum sa gandeasca independent si eficient. Instruirea cognitiva are deci, ca obiective primare "a intelege si a invata cum sa inveti". Ea include instructiuni asupra diferitelor dimensiuni ale gandirii, cum ar fi intelegerea, compozitia, rezolvarea de probleme, luarea de decizii, gandirea critica si creativa si metacognitia. f3g22gb
Practica demonstreaza ca elevii sunt lasati, in general, la voia intamplarii, instruirea cognitiva fiind rezervata doar elevilor buni.
Predarea strategica faciliteaza invatarea atat pentru elevii buni cat si pentru cei slabi.

Obiectivele interventiei

ENUNTURI ASUPRA INVATARII DESPRINSE DIN CERCETARI PEDAGOGICE

1. Invatarea este orientata de scop
2. Invatarea inseamna legarea noilor informatii de cunostintele anterioare
3. Invatarea inseamna organizarea informatiilor
4. Invatarea inseamna insusirea unui repertoriu de strategii cognitive si metacognitive.
5.invatarea este influientata de dezvoltare.
6.Invatarea se produce in faze si este nelimitata



Desi in stiintele educatiei consensul este o raritate, totusi cercetatorii si educatorii din diferite domenii sunt de acord ca invatarea este orientata, ghidata sau calauzita de scop. Exista un consens crescand asupra presupozitiei ca un elev priceput in a invata se straduieste sa inteleaga sensul sarcinii de lucru si asi regla propriul proces de invatare. Aceasta viziune deriva din cercetarile asupra cognitiei si metacognitiei (gandirea asupra si stapanirea propriului proces de invatare).
Atunci cand un elev model citeste, el construieste sau structureaza in mod activ intelesul a ceea ce citeste, si, in acelasi timp stapaneste si controleaza intelesul textului in orice moment.

Cercetatorii considera ca informatiile sunt inmagazinate in memorie in sisteme (corpusuri) de cunostinte, strucutrate dupa unele scheme. (schema reprezinta suma a ceea ce un individ stie despre un anume subiect sau lucru). Schemele nu sunt totusi simple colectii de informatii. Ele sunt strans legate, interrelationate si au proprietati active care permit celui care invata sa se angajeze intr-o varietate de activitati cognitive planificate si reflective cum ar fi desfasurarea unor rationamente, emiterea unor judecati de valoare, apreciere (Anderson, 1984)

Multe din procesele implicate in citire sau rezolvarea de probleme sunt implicate si in redactarea compunerilor si lucrarilor scrise. Inainte de a scrie (de exemplu o teza) elevul model isi activeaza cunostintele anterioare despre subiect, despre planul unei lucrari, despre standardele de performanta cerute, despre pretentiile celui care va citi. De asemenea reflecteaza asupra organizarii textului, stil, expresii specifice, utilizarea citatelor etc.

- succesul intr-o astfel de situatie de invatare nu depinde doar de existenta unor cunostinte anterioare, ci si de capacitatea de acces la aceste cunostinte. In numeroase cazuri cunostintele elevilor sunt inerte. Acestea sunt cunostinte pe care elevii le au, dar nu pot avea acces la ele deoarece nu le-au legat intre ele prin diverse exercitii aplicative, sau le lipsesc strategiile de cautare si recuperare a acestora.

Cercetatorii descriu diferite tipuri de cunostinte. Unele sunt cunostinte de continut cum ar fi notiunile, faptele, denumirile dar si structurile organizationale si genurile, tipurile (ex. genurile literare). Acestea se numesc cunostinte declarative - "CE"-ul invatarii. Alte scheme mentale constau din informatii care ne spun cum sa facem ceva, de exemplu cum sa facem predictii, rezumate, compuneri etc. Acestea se numesc cunostinte procedurale - "CUM"-ul invatarii. In afara de acestea dispunem de cunostinte despre conditiile si contextele in care apar proceduri specifice - cunostinte conditionale - "CAND"-ul invatarii si "DE CE"-ul invatarii.

Numeroase studii au aratat ca elevii de diferite varste si nivele tind sa foloseasca informatiile structurale inerente unui text pentru a-si organiza invatarea si retinerea, daca textul este bine organizat .In mod asemanator, elevii par a-si reaminti mai bine modelele familiare cum ar fi povestirile decat explicatiile sau expunerile, apoi modelele mai structurate, asemanarile si deosebirile de exemplu, decat modelele deschise.

Cercetarile care studiaza comparativ modul cum invata elevii foarte buni si cei slabi, sugereaza ca un element cheie il constituie structurile de cunoastere mai bine organizate si mai bine integrate de care dispun elevii buni.

Cand elevilor buni li se cere sa-si insuseasca noi cunostinte ei apeleaza la diverse modele organizationale prin care acestea se leaga de cele vechi.
Novicii par doar a adauga noile cunostinte la cele vechi in structuri lungi, nelegate in nici un fel.De asemenea, in rezolvarea problemelor elevii experti se centreaza pe legarea informatiilor intr-o reprezentare coerenta, verbala sau vizuala a textului.

Utilizarea unor scheme si schite grafice ca reprezentari vizuale ale textului cum ar fi hartile schematice, diagramele, matricole, tabelele etc. faciliteaza o invatare eficienta.

Astfel s-a constatat ca elevii buni stiu sa interiorizeze scheme si structuri grafice specifice asociate cu un anumit gen sau o anumita structura din text si sunt capabili sa utilizeze informatiile in diverse moduri:




1. pentru a repera informatiile in ceea ce citeste;
2. pentru a reprezenta informatiile;
3. pentru a selecta ce e important de ceea ce e lipsit de importanta;
4. pentru a impune o organizare in informatii mai slab sau deloc organizate;
5. pentru a integra si a sintetiza informatiile din diferite texte si diferite locuri dintr-untext;
6. pentru a secventializa ordinea de prelucrare a informatiei sau de a da raspunsuri
7. pentru a lega noile informatii de experienta anterioara
8. pentru a restructura cunostintele anterioare.

Spunem ca invatarea este strategica atunci cand cel care invata este constient de/si isi controleaza eforturile in utilizarea unor deprinderi si strategii particulare.

Controlul se refera, in parte, la capacitatea de a supraveghea si directiona propria activitate in directia reusitei, dar si la a sti cand n-ai reusit folosind verificari ale raspunsurilor si rezultatelor. In plus, controlul asupra utilizarii strategiilor se leaga si de cresterea motivatiei, administrarea timpului de invatare.

Elevii buni executa sarcinile de invatare pana la capat, manifestand satisfactie si atribuind succesul propriilor eforturi. In acest fel ei invata cum se invete in mod independent si eficient.

Din contra, elevii cu rezultate slabe tind sa atribuie unele reusite norocului, intamplarii sau altor factori pe care nu-i pot controla si, in consecinta, ei nu se implica in planificare, supraveghere sau recapitulare.

Un curent important in cercetarile psihopedagogice recente se refera la comparatii intre elevii foarte buni si priceputi in a invata si elevii mai putin eficienti sau profani in arta invatarii, ca si intre elevii mai mici si cei mari. Desi s-au inregistrat multe diferente intre aceste grupuri de elevi, majoritatea se refera la diferente in ceea ce priveste cunostintele anterioare, inclusiv cunoasterea vocabularului, si la diferente in ceea ce priveste repertoriul de strategii cognitive si metacognitive.

Din fericire, exista indicii suficiente si evidente ca elevii cu rezultate slabe pot fi invatati sa foloseasca diverse strategii de invatare/gandire cum ar fi clasificarea, repartizarea pe categorii sau rezumarea (Brown, Campione si Day, 1981; Weinstein si Underwood, 1985).

In acelasi timp, elevilor slabi trebuie sa li se asigure diverse ocazii de a exersa si aplica deprinderile in contexte variate, cu feed-back-uri de corectie, si de asemenea, trebuie sa li se asigure o instruire explicita in ceea ce priveste strategiile, mai ales metacognitive. Derry si Murphy (1986) au demonstrat ca noi stim cum sa-i invatam pe elevi sa foloseasca strategii de invatare, dar acest lucru nu este de ajuns daca aceste strategii si in special procesele metacognitive nu opereaza cognitiv.

Concluzii

Elevii buni fac aceste lucruri prin insusirea unui repertoriu de strategii cognitive si metacognitive. Aceste strategii pot fi invatate in diferite etape

- Cunoasterea se refera nu numai la cunoasterea faptelor, notiunilor, legilor, regulilor din diferite discipline, ci si la insusirea unor modele organizationale aplicabile la diverse tipuri de texte.

In mod similar, invatarea este o interactiune complexa intre cel care invata, materialele de instruire, repertoriul de strategii de invatare disponibile si contextul invatarii, care include si profesorul.

In incheiere, am putea descrie invatarea printr-o analogie cu o simfonie bine orchestrata in care se imbina sunete familiare cu sunete noi. O simfonie este efectul interactiunii dintre compozitor, dirijor, instrumente si regulile (legile, normele) muzicii.

Bibliografie

Adriana,Baban- Consiliere Educationala, Ghid metodologic pentru orele de dirigentie si consiliere,2001 Cluj-Napoca

Jerome,S.Bruner- Procesul educatiei intelectuale,colectia PSYCHE

Alan,Baddeley -;Memoria Umana ,Psihologie Aplicata,1996






Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2019 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite