Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
INVATAREA SI MEMORIA - MEMORAREA
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

n1i10is
Alvin Tofler: “Analfabetul de maine nu va fi cel care nu stie sa citeasca, ci cel care nu a invatat cum sa invete”

* Puteti invata din propriile dvs. experiente cum sa invatati. Puteti invata din experietele altora, economisind timp, bani si efort. Imbinati-le pentru a obtine un rezultat optim.

* Se poate invata prin imitatie sau prin constientizare. Recomandabil este a se respecta principiul unitatii dintre imitatie si constientizare.

* Imitatia sau repetarea simpla chiar fara a intelege (a toci) trebuie sa fie dupa asimilarea constientizata.

* Constientizarea este folosita, de regula, atunci cand materialul este asimilat este partial cunoscut sau poate fi asociat cu ceva inrudit. Dupa intelegerea informatiei se recomanda repetarea prin imitare pentru stabilizare (asimilare). Un material total necunoscut nu poate fi constientizat, astfel ca va fi invatat mecanic, dupa care se va incerca constientizarea lui (ex. Kata).

* Un principiu modern este cel al unitatii temporale a insusirii auditive, vorbite, vizuale si scrise a cuvintelor si cifrelor.

* Repetarea materialului unei lectii in contexte diferite pentru a mari durata de ramanere in subconstient. Reelaborarea propozitiilor, chiar prin metode contrastante, confruntative (ex. moneda vazuta pe ambele fete si in raport cu alte monede).

* Citirea si ascultarea sunt activitati receptive. Vorbirea (citirea cu voce tare), scrierea sunt activitati productive.

* Se va insista pe dezvoltarea capacitatii de autoinstruire, aceasta trebuind sa devina factorul esential raportat la invatarea prin predare (receptare la ore etc.). Scopul este formarea unui intelect investigator si creator.

* Unii cercetatori recomanda urmatoarea succesiune: ascultarea (citirea cu voce tare) a informatiei (a cuvantului sau a propozitiei) urmata de reprezentarea grafica a acesteia in urmatoarele 10 secunde ( 10 secunde reprezinta durata ramanerii cuvantului in memoria de scurta durata).



* Prin canalul optic se primesc de 6 ori mai multe informatii decat prin canalul auditiv.

* Se considera ca este ideal sa fie auzite cuvintele si, aproape concomitent, sa fie vazute scrise, sa fie pronuntate de receptor si scrise de catre acesta.

* Cuvintele auzite se retin in proportie de 20%, cele scrise in proportie de 30%, iar cele vazute, scrise si auzite concomitent -; 30%. Cuvintele auzite, vazute, scrise si pronuntate sunt retinute in proportie de 70%, procentajul crescand daca sunt scrise de catre receptor.

* Se recomanda, alaturi de cele patru activitati lingvistice sa apara si a cincea: reformularea (traducerea, in cazul limbilor straine), cautarea relatiilor de echivalenta.

* Calitatile memoriei: rapiditatea achizitiei, trainicia pastrarii, exactitatea reproducerii (reformulare: viteza memorarii, timpul de retinere a informatiei, claritatea sau gradul reamintirii acesteia).

* Se impune ca autocontrolul si corectarea sa fie moderate, dar permanente si planificate.

* Autoexigenta, spiritul de responsabilitate duce la “a sti cum sa procedezi”, devenind independent, sigur, creator.

* Exista: citire cursorica (receptarea ideilor principale), citirea detaliata (temeinica), citire orientativa si citire exploratoare.

* Sunt necesare o atmosfera relaxata, atentie, concentrare, activitatea pripita fiind contraproductiva.

* Este esential a se stabiliza: ritmicitatea invatarii, invatarea regulata, durata invatarii zilnice, toate acestea stabilindu-se de regula individual, raportat la robustetea memoriei, viteza de achizitie a informatiilor, timpul de ramanere in memorie dorit.

* Pentru ca noile cunostinte sa ramana in intelect trebuie ca ele sa intre intr-o conexiune organica structurata cu vechile cunostinte. Rezulta ca este necesara gruparea, aranjarea cunostintelor conform unui plan stabilit cu exactitate si urmarirea realizarii planului cu scrupulozitate.

* Invatarea are succes cand este consecventa, staruitore, constanta. Prin consecventa si perseverenta 50% din efortul necesar invatarii este realizat.

* Invatarea are succes in functie de interesul aratat (motivatie, automotivatie), timpul folosit fara teama de oboseala, de energia consumata si in functie de respectarea unor reguli minimale care vor maximaliza volumul de informatii achizitionate si vor minimaliza timpul necesar pentru minimalizarea efortului aparent.

* Reguli de respectat pentru imbunatatirea invatarii:

1. 1. Zilnic trebuie sa invatati, chiar si atunci cand nu aveti timp necesar sa rezervati 10 minute invatarii.

2. Daca entuziasmul a scazut temporar sau sunteti bolnavi sau obositi nu trebuie sa va fortati, dar nici sa renuntati la invatat; se va studia ceva usor sau cu un grad scazut de implicare.

3. Este recomandat sa invatati mai putin si mai bine decat mult si superficial.

4. Inainte de a invata va veti autoconvinge de corectitudinea informatiilor, veti evita aprofundarea greselilor. Aceasta regula poate actiona si limitativ sau blocant. Este mai bine sa invatati chiar si cu un grad de eroare care se va corecta in timp decat sa nu invatati deloc.

5. Fara o necessitate stringenta nu se va studia in acelasi timp doua materii inrudite (de ex.doua limbi straine), existand riscul amestecului lingvistic si al transferului. Tinand cont de avertismentul de mai sus se pot invata doua sau mai multe materii (discipline) in acelasi timp atunci cand informatiile se potenteaza reciproc si ajuta la o mai buna invatare. Se va cantari atent daca sunt mai multe avantaje sau mai multe riscuri.

6. Putem compara o materie (disciplina) cu o cetate care poate fi cucerita numai atunci cand se porneste asediul din toate partile: ascultare, vorbire, citire, scriere, reformulare, discutie, etc.

7. O conditie importanta este acceptarea si admiterea greselilor fara jena, precum si admiterea de a fi corectati. Fara a gresi nu se poate invata.

8. Va veti concentra asupra atitudinii interioare prin autosugestie si ambianta exterioara. Atitudinea interioara trebuie sa fie guvernata de urmatoarele:

- Motivatie din interes;

- Optimism, avand ganduri pozitive;

- Entuziasm, plin de voiosie;

- Incredere in succes;

- Usor autoexigent, cu toleranta;

9. Asocierea unei informatii noi cu cele cunoscute se mai numeste ancorare, reformularea cu propriile cuvinte a materialului studiat avand acelasi efect. Va puteti imagina un bloc de gheata intr-un port pe care il veti ancora cu 1,2,3…ancore pana ce acesta se va topi, devenind una cu apa marii. Motivatia pentru care faceti aceasta ancorare este cea de a fixa blocul ca sa nu plece in larg pentru a-l pute folosi, altminteri acesta ar putea pluti liber si lovi navele din port avariindu-le.

10. In procesul invatarii veti schimba deseori ritmul pentru a da culoare unei operatii monotone. Per ansamblu s-a dovedit ca folosirea a cel putin trei ritmuri mareste eficienta procesului de invatare si memorare. De exemplu, in cazul citirii cu voce tare se pot folosi tonurile: autoritar, calm, sovaielnic(moale) etc.

Autosugestii:

1. Eu, Nume, am deplina incredere in mine caci inteligenta mea se dezvolta tot mai mult aici, acum si in fiecare zi.

2. Eu, Nume, folosesc fiecare clipa din zi pentru a deveni superior a ceea ce eram ieri aici acum si in fiecare zi.

3. Din orice imprejurare nefericita eu, Nume, trag o invatatura folositoare pentru a ajunge la rezultate fericite acum si in fiecare zi.

4. Toate afirmatiile sunt adevarate, in functie de punctual de vedere din care sunt facute.

5. Eu, Nume, am hotarat ca viata si studiile mele sa constituie o reusita acum si in fiecare zi.

6. Eu, Nume, sunt deschis cu toata fiinta unei schimbari pozitive aici, acum si in fiecare zi.

Tema: Scrieti 10 formule de autosugestie despre invatare si memorie. Primele trei formule vor fi premiate.

Reguli de respectat la alcatuirea formulelor:

1. Sa fiti pozitivi;

2. Sa fiti concreti si la obiect;

3. Sa folositi timpul prezent;

4. Sa folositi modalitatea senzoriala principala;

5. Sa folositi mai multe simturi;

6. Sa fiti autoritari;

7. Sa relevati, sa cultivati si sa faceti sa se dezvolte un gand just.


§ Tehnica notitelor. Se subliniaza cuvintele cheie, se folosesc incercuirile, culorile, literele de tipar. La curs se retin ideile principale utilizandu-se semen conventionale, prescurtari, note pe margine.

§ Ergonomia invatarii. Timpul de invatare este de maximum 50 de minute, cu pauza de 10 minute, cca 3-4 sedinte zilnic. La inceput se ataca subiectele grele, se grupeaza subiectele in functie de similitudine. Pentru a intampina transferul negativ se vor lua pauze mai mari la trecerea spre alte subiecte neinrudite. Cronobiologia arata ca rezultatele maxime se obtin intre orele 8-13 si 17-21. MSD (memoria de scurta durata) are performante mari dimineata, iar MLD (memoria de lunga durata) dupa amiaza si seara. In somn cunostintele se transfera in MLD. In cadrul invatarii in asalt se uita 60-75% din cunostinte dupa primele doua zile. In concluzie, pentru prevenirea uitarii, se va repeta a treia zi ceea ce s-a invatat in prima zi.

§ Structurati materialul de invatat in secvente, in functie de microterme.

§ Se recomanda un microclimat sanatos in ceea ce priveste lumina, scaunul, zgomotele etc.

§ Metode de invatare:

1. Invatarea sintetica. Materialul este mic si usor: se citeste si se repeta global.

2. Invatarea analitica, secventiala. Mai intai se invata global si apoi aprofundat, consemnand cu creionul.

3. Invatarea creativa. Problematizare.

4. METICON. Invatare prin conversatie.

5. METINPROB. Invatare prin problema-intrebare-raspuns.

6. RICAR. Rasfoire, intrebari, citirea textului, amintirea punctelor principale, recapitularea in gand.

7. Invatarea cu sens este mai economica decat cea mecanica. Reproduceti textul cu propriile cuvinte.

A. MEMORAREA EFICIENTA

Se disting urmatoarele tipuri de memorie:

a) senzoriala de achizitie (vizuala, auditiva, asociativa);

b) afectiva, de participare (imaginativa);

c) cognitiva (lanturi de idei, scheme);

d) actionala (operationala).

Pregatirea: autosugestii pozitive, igiena senzoriala (eliminarea perturbarilor), igiena fiziologica (alimentatia, respiratia, somnul), igiena psihica (relaxare, pauze, recompense).

Fiecare isi va stabili propriul sistem de memorare.

Exemple: materialul de memorat sa fie organizat, sa existe relatii reciproce, itinerare. Invatarea sa fie activa folosind asociatii vizuale, auditive, de culoare, forma, text ierarhizat, noduri cheie. Asociati memoria cu gandirea.

Dezvoltarea memoriei se face prin exercitii de intelegere (facerea rezumatului), exercitii de reamintire, experimente formative (memorari si reproduceri la intervale diferite). Rezumatele pot fi textualizate, schematizate, arborescente sau enumerative.

Succesul genereaza succes; dupa un esec necorectat urmeaza un altul

Invatarea pentru o anumita data conditioneaza uitarea dupa data respectiva. Invatarea pentru viata cu motivatie justa interioara impiedica uitarea. Motivatia interioara se formeaza in functie de idealuri si obiective autoimpuse sau fundamentale.

B. CITIREA RAPIDA

Se recomanda la textele auxiliare: lectura accelerata, lectura dinamica, lectura intensiva.

Pentru dezvoltarea citirii rapide se va antrena:

1. Citirea grupelor de cuvinte, chiar a frazelor pana la un punct de sprijin orizontal sau vertical.

2. Citirea cu ochii mintii (fara subvocalizare).

3. Regresia (intoarcerea pentru a verifica dupa punctul de sprijin anterior, trecerea fluenta dintr-un punct de sprijin in alt punct de sprijin. Se va forta reamintirea frazei sau a cuvintelor sau se va trece mai departe fara regresie.

La citirea rapida se utilizeaza numai canalul vizual si se urmareste marirea campului de vizibilitate orizontala si verticala in paralel cu reducerea punctelor de sprijin, fara intoarcerea privirii.

Citirea rapida se foloseste atunci cand poate fi neglijat 50% din text.

Ritmul normal este de 200 cuvinte/min. Prin antrenament ajungeti la un ritm rapid de 1200-1500 cuvinte/min

C. PRACTICA CITIRII RAPIDE

I. 1-2 saptamani: se citesc doua cuvinte concomitent;’

II. 1-2 saptamani: trei cuvinte cu sesizarerea ideii;

III. 1-2 saptamani: jumatate de rand cu doua puncte de sprijin;

IV. 1-2 saptamani: un rand la o singura privire pe centrul acestuia fara deplasarea laterala a ochilor;

V. 1-2 saptamani: se pune degetul la mijlocul randului si, coborandu-l lent in jos, se citesc 2-3 randuri la un singur punct de sprijin.

S-a demonstrat ca multe (majoritatea) materialelor pot fi reduse cu 50-75% si nu ar avea nimic de suferit. Excesul de cuvinte este aproape o regula.

Exista:

§ pseudoinformare: impostura;

§ mezinformare: tot ceea ce este negativ in informarea (ex. Eroare involuntara, traducere si dezinformare din interes);

§ subinformare: trunchierea informatiei;

§ suprainformare: preaplinul informarii.

Un savant ipotetic competent in toate ramurile stiintei ar trebui sa citesca 24 de ore din 24 timp de 500 de ani pentru a citi tot ce se publica intr-un an. In concluzie, se va urmari specializarea pe latura selectiva sau pe latura rapida.

J. Bernel afirma: “In situatia actuala este mai usor sa faci o descoperire decat sa te convingi ca aceasta nu a fost facuta de altii”

D. TEHNICI CREATIVE

1. Asocierea consonanta. Cu cat memoria este mai bogata, cu atat aparitia asociatiilor este mai mare. Asocierea reprezinta realizarea de legaturi intre imaginatie si memorie. Factorii esentiali sunt asemanarea obiectiva, fizica, exterioara, subiectiva, interioara, psihologica, similitudinea si evocarea (asocierea) imagine-senzatie.

2. Analogia extrapolara. Transferul, imprumutul de idei de la o solutie apropiata (de ex. pasare-avion, bila care lasa urme pe asfalt-pix etc.).

3. Inversia. Reprezinta abordarea inversa, susul-jos, plus-minus (de ex.: De ce se face iluminatul indirect de sus).

4. Empatia. Este substituirea gandirii proprii cu a interlocutorului (om, obiect etc.). De exemplu, spargerea unei nuci vazuta de catre un cercetator si practicarea unui orificiu mic pentru introducerea aerului comprimat care produce o explozie care distruge coaja nucii, obtinand astfel o viziune din interiorul nucii.

5. Combinarea. De exemplu, radiocasetofonul, pixul cu ceas etc.

6. Modificarea-Ameliorarea-Dezvoltarea. Se cunoaste ca, din cinci brevete, patru sunt doar perfectionari.

Autosugestii:

1. Am capacitea de memorare intr-un timp scurt si cea de vedere exacta a ceea ce am memorat pana acum.

2. Prin a invata ceea ce vreau inteleg mai mult din ceea ce traiesc acum.

3. Eu, Nume, am incredere in memoria mea acum.

Ochiul receptioneaza undele electromagnetice din spectrul 390-800 milicromi, iar dincolo de aceste limite nu vedem nimic desi alte fiinte vad. Urechea receptioneaza sunetele din intervalul 16-20000 Hz (herti), iar dincolo de aceste limite nu receptam nimic sau nu ne sunt afectate organele de simt.

Folosirea procedeelor:

1. Analiza. Informatiile complicate se impart in “parti digerabile”, eliminand ceea ce se repeta sau ceea ce este fals.

2. Sinteza. Trebuie sa devina obicei prezentarea informatiilor sintetic, rapid, correct si integral.

3. Comparatia. Se alatura doua fiinte, obiecte, fenomene stabilindu-se asemanarile si deosebirile.

4. Generalizarea, abstractizarea. Reprezinta operatiunea de a descoperi ceea ce este general, comun, esential la o anumita grupa de fiinte, obiecte, fenomene.

5. Concretizarea. Reprezinta verificarea (validarea, motivarea) generalizarilor si a abstractizarilor prin apelare la situatii concrete.

6. Intelegerea. Este activitatea creierului de a descoperi relatiile intre obiecte, fiinte si fenomene.

7. Engravarea (cristalizarea), engramarea (imprimarea), adunarea (stocarea) si reactualizarea (reamintirea insotita de verificare (ecforare) si corectare a informatiei memorate, stocate anterior) sunt procese ale memoriei care apar in timpul folosirii concrete a unei informatii pentru rezolvarea unei probleme, pentru atingerea unui scop. Rezulta astfel ca rezolvarea problemei, respectiv atingerea scopului reprezinta obiectivul principal, iar reactualizarea informatiei reprezinta obiectivul secundar.

Este recomandabil ca autosugestiile sa faca din materialul de studiu un subiect interesant si placut. Astfel se memoreaza mai repede, mai durabil si mai exact.

In somn, creierul se straduie sa elimine contractiile interne prin prelucrarea, armonizarea informatiilor si stergerea unor informatii sau transferul in zone mai profunde, mai greu accesibile. De aici rezulta uitarea pozitiva prin reorganizarea informatiilor de catre subconstient.

Uitarea negativa apare atunci cand consideram anumite informatii putin importante sau neimportante si ulterior descoperim ca ne-am inselat. Vom fi nevoiti sa facem un efort mai mare sa ne reamintim sau trebuie sa-l invatam din nou. Atentie la autosugestiile negative. Retinem mai bine ceea ce ne mira, ne sperie, ne face sa radem sau declanseaza curiozitatea. Acestea nasc emotii si autosugestii pozitive ducand la o memorare rapida.

Engramarea se realizeaza pe baza unei peptide bazice sintetizata de ARN.

Procesul de ecforare (activitate productiva) necesita un consum mai mare de energie.

Primul nivel: vizual 1 sec; auditiv: 3-5 sec. Cu intentie si cu participarea a peste doua simturi, prin repetarea chiar neintentionata a primului nivel se trece in al doilea.

Al doilea nivel: mesajul ramane intre 10 secunde si cateva minute. MSD are caracter temporar si de lucru. Prin autorepetitie mesajul trece in al treilea nivel.

Al treilea nivel: MLD. Durata este lunga sau are chiar caracter permanent.

Al doilea nivel, MSD, are calitatea de a asigura continuitatea actiunii.

Se poate vizualiza plastic nivelul apei ca o curgere de apa, nivelul doi precum unduirea apei cand este aruncata o piatra, iar nivelul trei ca o apa inghetata.

Atentia este dalta memoriei. Actiunile care ne solicita puternic atentia se inscriu profund in memorie. Garantia intiparirii in memorie este data de interesul aratat, considerat pe drept cuvant “motorul” memoriei. Emotia si interesul suscita atentia monopolizand atentia asupra unui singur obiectiv: concentrarea.

Memoria MLD este conditionata de somnul cu vise. In somn informatia se consolideaza si se organizeaza in functie de totalitatea intereselor si a obiectivelor avute.; Privarea de somn duce la slabirea memoriei si privarile de somn de lunga durata duc la depersonalizare. S-a demonstrat ca, de la un anumit prag, memoria nu mai inmagazineaza inainte de a dispune de un anumit repaus sau, mai bine spus, de somn. In perioadele critice se va alterna invatarea accelerata cu mici perioade de somn de 15-30 de minute.

Invatarea in somn favorizeaza numai memoria mecanica. Aceasta se realizeaza in perioada de somn usor. Invatarea in somn poate avea si efecte negative: unele persoane nu pot adormi, majoritatea acuza oboseala nejustificata etc. Invatarea in somn are eficienta pentru scurte perioade de timp urmate de pauza. De exemplu, se foloseste aceasta metoda 7-10 zile, iar apoi se ia o pauza de 10 zile. Se considera obligatoriu intarirea mesajelor imediat a doua zi si constientizarea lor.

Se memoreaza bine ceea ce, in prealabil, a fost priceput. Se memoreaza bine atunci cand spiritul si corpul se afla intr-o receptivitate maxima.

Memoria este cu atat mai buna cu cat creierul este mai solicitat, respectiv cu cat acesta se afla intr-o activitate mai intensa. Secretul memoriei consta in excitabilitate. Trebuie sa fim preocupati, framantati cu o tensiune interioara. Se memoreaza cu atat mai mult cu cat suntem mai interesati de ceea ce trebuie memorat, asadar valoarea unei informatii creste cu cat interesul starnit de aceasta este mai mare.

Unde se pierde interesul se pierde si memoria.

Daca se fac multe repetitii fara pauza, celulele corticale suprasolicitate declanseaza faza de inhibitie pentru a-si reface suportul energetic. Se recomanda atunci actiune fizica sau somn. Invers, daca repetitiile sunt prea rare apare inhibitia de stingere: uitarea.

Regula de aur: munca, perseverenta, regularitate.

In alimentatie, accentul se pune pe alimentele bogate in proteine, legume si fructe; se vor evita grasimile, dulciurile painea. S-a demonstrat ca memoria este potentata de acetilcolina, iar sursa naturala de colina este lecitina. Prevenirea pierderilor de memorie se face pe linia alimentara, printr-o suplimentare a lecitinei si a aminofosfatilor continuti, de exemplu, in galbenusul de ou, lapte, preparate din germeni de soia, lapti de peste, drojdia de bere, pemolimatul de magneziu (Cyberet, Pamoline, Secatoxin, Meclofenoxat, Pyritinol, Piracetam, Noradrenalina). De notat faptul ca Vasopresina are efecte negative.

Cele patru reguli ale brainstormingului:

1. nici un fel de critica;

2. cantitatea prevaleaza in fata calitatii ideilor;

3. a da frau liber ideilor;

4. sinceritate si deschidere fata de ideile celorlalti participanti.

Autosugestii:

1. Randamentul meu creste de la o zi la alta, rezultatele sunt tot mai bune acum.

2. Imi place din ce in ce mai mult sa invat pentru a fi tot mai bun in domeniile mele preferate acum.

3. Imi inteleg si imi rezolv cu usurinta problemele vietii acum.

Fara motivare nu exista impuls si puterea de a rezista la invatare. Invatarea se face in trepte, cu o gradare a cerintelor, cu pretentii dozate. Succesul vine atunci cand cerintele nu sunt nici mici nici mari.

Creativitatea in gandire si cautarea de solutii ale problemelor dezvolta o gandire a posibilitatilor si alternativelor.

Se vor evita starile de pesimism, conformism, frica, prejudecati, rutina.

Superioritate are cel care, in afara de a vedea si a auzi, isi pune fortele in joc si indrazneste sa incerce. Un bun exemplu este cel al regelui si al vizirului.

Tehnicile de invatare sunt utile pentru a sti cum sa fie folosite cat mai eficient propriile posibilitati si caracteristici in ceea ce priveste acumularea informatiilor.

Fenomenul sinesteziei consta in folosirea a cat mai multe organe de simt concomitent. De exemplu, un degustator de vinuri foloseste mai multe simturi: mirosul, gustul, auzul (sunet), ochii (culoare). Sinestezie este, de asemeni, extinderea unei informatii spre alte simturi, cum ar fi mirosul uni trandafir, acesta evocand culoarea rosie etc. Oamenii cu memorie fabuloasa folosesc sinestezia. Un cuvant sau un numar vazut scris are corespondente, pentru ei, si in alte sisteme senzoriale. Seresevschi spunea despre profesorul Vagotschi ca acesta avea o voce galbena cu aspect plat si gust sarat. Se recomanda asadar a experimenta fizic informatia.Un alt exemplu este cel al copiilor: cand vor sa descrie ceva de dimensiuni mari ei isi deschid larg bratele, iar pentru ceva mic ei arata cu degetele.

Unii psihologi recomanda raspunsul fizic total RTF care inseamna experimentarea imaginativa cu antrenarea simturilor si a intregului corp. Se recomanda utilizarea ambelor emisfere cerebrale (emisfera stanga tine de logica, gandire din aproape in aproape, abstractia, iar cea dreapta guverneaza imaginatia, intuitia, fantezia), aceasta insemnand a gandi in imagini, vizualizari picturale, nu doar in cuvinte si a memora imaginile respective. Noile chipuri se retin prin asociere cu cineva cunoscut, acest lucru producandu-se aproape insesizabil. Cand se doreste a se retine o informatie, trebuie asociata constient cu cea mai apropiata informatie cunoscuta observand asemanarile si diferentele.

Elementele metodei Lozanov sunt:

1. Utilizarea nivelului de unde cerebrale alfa pentru a dezvolta „o perceptie calma si intuitiva a datelor prezentate in scopul memorarii”.

2. In 1955, Georgi Lozanov a descoperit ca exista o disponibilitate spre ideile si emotiile comunicate si transmise pe calea cuvintelor, a gesturilor si a atitudinilor, aceasta fiind un instinct numit „imprinting”. Un exemplu in acest sens este cel al puilor de animale care isi urmeaza parintii. Aceasta disponibilitate se identifica cu sugestibilitatea, existand in diferite grade la toate fiintele umane. Stimularea acestei disponibilitati face ca sa se elibereze marile rezerve energetice aflate in strafundurile inconstientului, creand starea de „hipermnezie sugestiva”.

3. Un alt element este folosirea muzicii; se utilizeaza stilul baroc, care are un ritm stabil de un sunet pe secunda, muzica lui Handel, Bach etc.

4. Materialul este prezentat intr-o forma ritmica, sincronizata cu ritmurile corpului si ale mintii. Informatia este impartita in fragmente scurte sau mici expresii, rostindu-se o expresie la intervale de 8 secunde, pe intonatii diferite pentru a inlatura monotonia unui ritm constant. Lozanov a studiat corelatia ritm-invatare. Dintr-un material prezentat cu pauze de 1 secunda se retine 20%, daca pauzele sunt de 5 secunde se retine 30%, iar la pauzele de 10 secunde se retine 40%. Cercetarile au demonstrat ca o pauza intre unitatile de informatie ofera celulelor creierului posibilitatea de a se odihni un moment.

5. Atitudinea si comportamentul profesorului (gesturi, tonul vocii, expresia faciala) trebuie prestabilit pentru a transmite elemente de crestere a motivatiei si a increderii in sine.

Se constata imbunatatirea metodei de invatare in timp: in 1966 Lozanov raporta 100 cuvinte/zi, in 1974 - 1800 cuvinte/zi. In 1977 s-a raportat o retinere in memorie de 3000 cuvinte/zi in care studentii au retinut intr-un interval de 6 luni 88% din materia predata, iar dupa 22 de luni au retinut 57% fara a se face reimprospatarea cunostintelor. In anii `80 metoda a inceput sa fie ocultata.

Lozanov afirma: „O data ce ai invatat sa-ti deschizi mintea, capacitatea de a memora si de a-ti reaminti pare aproape nelimitata, neexistand nici un alt punct de blocare”.

6. La un institut francez se foloseste o metoda asemanatoare sugeostopediei. Se folosesc o serie de sugestii care deschid emotia si exprimarea total libera. Cursantii primesc alte nume si ajung sa-si depaseasca jena de a se exprima. Critica nu este admisa. De exemplu, fiecare cursant isi face o lista cu 10-15 momente din viata cand a avut emotii puternice; evocarea personalizata a unui eveniment creeaza emotia care, prin diferite sugestii, este mentinuta in constient pe perioada invatarii.

7. Dupa ce se folosesc de metoda de relaxare Schultz si metoda exprimarii total libere se obtine o stare de invatare in care practicantul devine atat de dornic de a invata incat face un mare efort de a se abtine sa inceapa chiar in momentul respectiv, inainte de a termina autosugestia. El simte dinamismul placerii de a invata care creste gradat. Se memoreaza la niveluri miraculoase, iar acest lucru trebuie sa fie pentru cursant ceva absolut normal, sa se bucure de aceasta stare fara a pune intrebari de genul: „Cum se poate?”, „Cat se poate?”, „De ce se poate?” etc. El trebuie doar sa se autosugestioneze permanent pozitiv si sa se bucure de abilitatea obtinuta folosind-o .

8. Repetitia ajuta procesul de invatare, dar monotonia ei il impiedica. Astfel, Lozanov foloseste intonatia si ritmul (acestea se produc in emisfera cerebrala dreapta):

-Ton normal (declarativ);

-Ton soptit (incet, ambiguu);

-Ton dominant (autoritar).

9. Metoda lui Lozanov are efect de avalansa: depa 7 zile (sesiuni de invatare) se distinge o crestere neta fata de prima zi. Sugestionarea prealabila duce la cresterea cu 60% a performantelor. Sincronizarea cu respiratia duce la o imbunatatire cu 78% a asimilarii imediate. Toate se potenteaza, au un efect cumulativ. Se recomanda repetarea cu ritmul: memorare pe apneea pe plin, pauza, expiratie, inspiratie, repetare pe apneea pe plin.

Psihologul Alan Lakein recomanda folosirea din plin a intrebarii: „Care ar fi modul cel mai bun de a-mi folosi timpul acum?”

Arthur C. Clarke spunea: Singura cale de a descoperii limitele posibilului este de a merge dincolo de ele, in imposibil”.

Cercetarile moderne eu relevat ca psihicul uman nu are, in mod real si absolut, limite; dimpotriva, este parte a unui domeniu infinit al constiintei care cuprinde tot ceea ce exista dincolo de spatiu si timp, in realitati neexplorate inca (The Holotropic Brain)

Autosugestii:

1. Imi place foarte mult sa invat acum.

2. Resimt o stare profunda de calm si sunt deschis catre noile idei si cunostinte acum.

3. Dau intotdeauna raspunsurile corecte la momentul potrivit.













Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2019 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite