Identitatea persoanelor cu surditate nu inseamna numai o identitate a persoanelor care nu aud, ci mai ales a celor care folosesc o limba comuna, cea a semnelor. Astfel, pentru ei semnele oricat de iconice ar fi nu sunt simple reprezentari ale obiectelor din jur, ci sunt simboluri, cum sunt cuvintele pentru auzitori. Fiind simboluri, acestea pot sta la baza unei gandiri abstracte. b3e16ec
S-a descoperit ca limbajele mimico- gestuale sunt limbi absolut functionale, bine structurate, si cu un limbaj bogat. Intre altele, limbajul mimico-gestual britanic (BSL) indelung cercetat, a fost concretizat intr-un dictionar imens BSL si la care i-au fost trasate pe langa vocabular, si structura si gramatica acestui limbaj.
BSL, ca si celelalte limbaje mimico-gestuale, este un limbaj vizual- spatial. Spatiul in care un anumit gest este manipulat are importanta in interpretarea acestuia. De exemplu acelasi gest format la nivelul fruntii are alt inteles decat cel format la nivelul barbiei.

Cei 4 parametrii principali care determina semnificatia semnului (ASL -; American Signed Language):
1. Figura descrisa cu mana
2. Orientarea palmei
3. Locatia mainii
4. Miscarea
Fiecare semn depinde de acesti 4 parametrii. Modificarea unuia duce la modificarea sau anularea intelesului mesajului transmis prin acel semn.
Parametrul 1 serveste pentru a exprima clasificatori de tip pronume: fiecare din acesti clasificatori reprezinta un substantiv sau grup de substantive
(obiecte diferite din aceeiasi clasa -; 3 degete orizontal, mai multe obiecte identice -; 3 vertical). Alte forme de plural se exprima cu ambele maini si/sau cu miscari. Exista si clasificatori secundari, peste 25, si fiecare reprezinta atribute, forme, marimi, adancimi. Alti clasificatori: aratatorul intins reprezinta numarul 1, un obiect subtire sau un obiect inalt; degetul indoit poate insemna carlig, verbul a scarpina sau vino!. Clasificatorul 2 degete: indreptate in sus - 2 persoane in picioare, 2 degete indoite -; o persoana asezata, dinti de castor, implanturi cohleare; 3 degete drepte -; vehicole, 3 degete indoite -; muscatura de animal, gheare, lacom, hot; 4 degete -; lume multa, gard; 5 degete -; o multime de oameni, vant, ploaie.
Parametrul 2 -; orientarea palmei. Intr-o figura cu aceeiasi forma a palmei, aceeiasi pozitie sau miscare, schimbarea orientarii palmei schimba complet sensul mesajului. Exemplu: palmele orientate in jos, mainile inegale in spatiu -; echilibru; palme orientate in sus -; poate.
Parametrul 3 - locatia. Se face acelasi gest dar in locatii diferite: pe cap, la fata, pe trunchi, avand semnificatie diferita.
Parametrul 4 Miscarea mainii arata directii sau prin miscare repetitiva se indica pluralul sau viteza.

Oleron a cules un corpus de mai multe sute de semne clasificate in 2 grupuri:
Gr. 1 - gesturi acomodative -; adaptate la forma obiectului pe care il desemneaza. Acest prim grup are 2 subdiviziuni:
- gesturile active (adaptarea mainii la obiectul desemnat) primele dobandite, legate de fazele de acomodare din dezvoltarea copilului
- gesturile afective: reactii, aprecieri referitoare la calitatea, dimensiuneanobiectelor, folosindu-se mult mimica faciala
Gr. 2 -; gesturi figurative care rezulta din 3 procedee simbolice care folosesc toate acelasi principiu de imitare a obiectului.
I procedeu de natura analogica atribuind semnificantului (gestului) o

analogie cu obiectul sau cu mesajul; se disting: a) semnele care folosesc o reprezentare analogica a unui obiect non-perceptibil. Exemplu: gandirea semnificata cu indexul aratand capul, apoi printr-o miscare a degetului in sus
-; dinamica gandirii b) semne de dramatizare reprezinta analogice pentru obiecte perceptibile. Intrega gama a emotiilor si sentimentelor folosesc aceste semne care constau intr-o exagerare a expresiilor faciale si corporale a caror cauza sunt. c) semne de concretizare reprezinta analogie prin selectarea unei componente partiale si nu esentiale a obiectului reprezentat. Exemplu: specii animale desemnate prin caracteristici anatomice care permit diferentieri si care sunt usor de imitat si obiecte neanimate -; soare -; imitarea razelor solare.
Al II-lea procedeu - asociativ -; indicarea obiectului printr-un caracter mai mult sau mai putin asociat sau care aduce obiectul intr-o situatie particulara. Exemplu: libertate -; gestul ruperii lanturilor.
Al III-lea procedeu -; imprumuturi figurative din lumea culturala, simboluri vestimentare, insigne, republica -; drapel, justitia -; balanta.

Tipologia iconicitatii

Iconicitatea inseamna legatura intre semn si obiectul semnalat. Semnul casei de exemplu invoca forma acoperisului, deci este o legatura intre semn si obiect.

Iconicitatea reprezinta o operatie psihica care permite transformarea unui concept abstract intr-o figura vizuala concreta. Cognitia iconica - codificare / decodificare -; pentru a fi communicate conceptele abstracte trebuie aduse intr-o

forma concreta cum sunt visele sau procesele inconstiente.

DE ORDINUL 1
- descriptori si specificatori

de s c r i pt or

s p e c if ic a t o r s p e c if ic a t o r s p e c if ic a t o r s p e c if ic a t o r s p e c if ic a

c o nf i gur a t ia m a in ii/m i s car e / l o ca t ie /p o z i t ia p a lm e i

transferuri situationale reproducerea iconica a scenelor intamplate/vazute la distanta
- locativele -; singurele semne care nu contin miscare -; constau intr-o simpla figura a mainii = clasificatori
(supercategorii de obiecte diferite grupate dupa specie)
- transferuri personale reproduc cu ajutorul corpului a unor actiuni executate sau suferite de personajul naratiunii

DE ORDINUL 2 INFLUENTEAZA VOCABULARUL STANDARD. SPRE DEOSEBIRE DE SPECIFICATORI SI DESCRIPTORI ACEASTA ICONICITATE SE REFERA LA TIPURI DE OBIECTE, FENOMENE, ACTIVITATI SI METONIMIE
(PARTEA LUATA CA INTREG). EXEMPLU: TOATE ACTIVITATILE MENTALE SE REPREZINTA PRIN SEMNE LA NIVELUL CAPULUI.

De ordinul 3.

Limbaje ale semnelor: Signalong si
Makaton

SIGNALONG

Este ordonat in etape aproximative dezvoltarii copilului, progresand de la desemnarea obiectelor solide la identificarea de imagini si fotografii.
Limbajul parcurs in etape timpurii poate fi repetat mai tarziu odata cu trecerea de la concret la abstract.
Primul sistem bazat pe semne dezvoltat pentru a-i ajuta pe copii si adulti sa dobandeasca aptitudini de limbaj precum si pentru dificultati de comulnicare.
Sistemul urmeaza pearcursul general al dezvoltarii limbajului in combinatie cu un progres lingvistic structurat, proiectat pentru a sustine si incuraja limbajul verbal, fiecare semn fiind insotit de cuvantul rostit.

MAKATON

Este un program lingvistic complet raspandit in Marea Britanie cu nucleu mic 350 de concepte lingvistice.
Pune accent pe a oferi un vocabular esential si util, usor de invatat si memorat si care ofera o serie speciala de concepte si proceduri didactice in scopul dezvoltarii limbajului.
Nu se aplica doar la semnalizare si vorbire ci poate fi folosit cu succes ca un program lingvistic utilizand semne si simboluri, imagini sau orice alta forma de comunicare.
Semnele folosite in Makaton au fost selectate din BSL (British Signed Language). Vocabularul este prezentat in
8 stadii de dezvoltare pornind de la concepte simple si esentiale si care introduce gradual concepte complexe.

Concluzii:

2 argumente conceptuale: campul auditiv impune limbajului oral dimensiune de liniaritate si succesiune; campul vizual impune limbajului semnelor dimensiuni de spatialitate si simultaneitate.
Capacitatile iconice ale limbii semnelor permit simbolizarea notiunilor mai abstracte. Simbolizarea nu este un mecanism de concretizare care saraceste si devalorizeaza conceptul, ci dovedeste analiza prealabila a notiunii si intelegerea sa profunda.
Sistemul semnelor, indiferent de zonele in care este utilizat, de limbajul verbal care sta la baza lui (BSL, ASL, FS), este un sistem lingvistic complex utilizat in comunicare, in educatia si integrarea copiilor cu deficiente de auz.

Bibliografie
- Psychologie de la Surdité -; coord. Benoit Virole, De Boeck Université Paris, Bruxelles, 2000
- Signalong -; Grill Kenard, Thelma Grove, Linda Hall, County Print, Kent, MB, 1992
- Revised Makaton Vocabulary -; by Margaret Welker, 1985
- Polacsek Tamas -; Integrare si limbaj mimico-gestual, Revista Educarea copiilor cu cerinte speciale, Nr. 6, UBB Cluj-Napoca, 2002
- Psihologia Deficientilor de auz -; Maria Anca, PUC, 2001
- w.w.w. handspeak.com