Acest ghid sugereaza continutul, domeniile majore care pot fi urmarite si unele intrebari concrete care pot fi puse in realizarea unui studiu de caz.

I. Starea prezenta a pacientului

A. Adaptarea la situatiile existentiale

Intrebari recomandate: t6n8ny
- La ce sarcini trebuie sa faca fata pacientul - Cat de bine face fata acestor sarcini - Este (sau nu) aparent (sau real) la nivelul optim de functionare -

Aceste informatii vizeaza doua aspecte:
- aspectul diagnostic -; neputintele subiectului au valoare simptomatica
- aspectul etiologic -; confruntarea dintre sarcini si potentialitati (daca confruntarea este disproportionata, avem de-a face cu o astenie, care concretizeaza boala)

B. Problematica comportamentelor simptomatice

1. Comportamentul simptomatic sesizate de pacient
- Ce va supara - Ce va deranjeaza-

2. Comportamentele simptomatice manifestate de pacient sesizate de cei din jur (heteroanamneza)

- Ce ii deranjeaza pe cei din jurul pacientului-

Heteroanamneza se utilizeaza in cazul copiilor, in cazul persoanelor profund tulburate, sau in cazul persoanelor care nu pot da suficiente informatii despre ele.

Tabloul tipic poate fi:
- nevrotic (clientul prezinta multe probleme)
- psihotic (clientul „nu are probleme”, acesta este doar parerea anturajului)

3. Comportamente simptomatice sesizate de evaluator (semne psihopatologice).

Avem de-a face cu simptome (trairi subiective), semne moi (parerea psihologului, trairi obiectivate de psiholog) si semne tari (trairi obiectivate prin instrumentele utilizate -; analize, etc.).

C. Motivatia pentru tratament clinic si conceptia despre sanatate si boala

- De ce a venit pacientul in clinica - Cine l-a adus - Ce asteptari are- Ce crede ca se va intampla- Ce rezultate spera-

Pacientul poate avea diferite asteptari, cum ar fi sa scape de simptome, sa-si schimbe personalitatea, asteptarea ca psihologul sa intervina in conditiile externe de viata. Este important de aflat ce inseamna pentru el faptul ca e pacient (rolul de pacient).
De asemenea sunt importante si informatiile referitoare la modul in care isi reprezinta boala: cum si-o eticheteaza, cum percepe cauzele bolii, cum isi reprezinta evolutia in timp a bolii si consecintele acesteia.
Educarea pacientului referitor la asteptarile pe care le poate avea este primul pas in terapie. Ajustarea nivelului de expectanta consta in negocierea intre expectantele lui si oferta terapeutului (contractul terapeutic).

D. Modul in care pacientul apare in fata noastra (setting-ul clinic)
Pacientul poate aparea anxios, cooperant, increzator, neincrezator, manifestand sau nu rezistente.

II. Personalitatea manifesta

A. Particularitati biologice

Ne intereseaza starea generala de sanatate fizica a pacientului, somatotipul, aspectul fizic general sau particular (faciesul), tinuta, cat este de robust.

B. Temperamentul

Ne intereseaza daca este activ, energic, letargic, pasiv, dominat de emotii pozitive sau negative, intense sau de o intensitate redusa, controlate sau nu, daca emotiile sunt adecvate varstei sau contextului, care sunt particularitatile stilistice ale persoanei.

C. Trasaturi manifeste

Este important :
- ceea ce spune pacientul despre sine,
- modul in care este descris de anturaj,
- ceea ce vede psihologul clinician la el.

D. Comportamentul interpersonal

Este important si comportamentul in diferite situatii de viata cu care pacientul se confrunta. Ne intereseaza cum apare pacientul in fata celorlalti, cum crede clientul ca este vazut de cei din anturajul sau. Este foarte important sa aflam daca clientul este o persoana placuta de catre ceilalti, respectata, daca ceilalti au incredere in el, cati prieteni are. Care este profunzimea relatiilor sale -; este important sa stabilim ierarhia relatiilor si care sunt persoanele de referinta din viata lui. De asemenea ne intereseaza ce rasunet are izolarea asupra pacientului.

III. Structura si dinamica personalitatii

A. Afecte, emotii, motivatii

- Care sunt motivele evidente ale persoanei - Care sunt mecanismele care ii sunt necunoscute pacientului, lucruri motivante pentru el, dar de care nu-si da seama - Care sunt lucrurile de care pacientul este constient, dar pe care nu este dispus sa le impartaseasca - Este important sa aflam cat mai multe motive, cat si modul in care se relationeaza, sa stabilim o ierarhie a motivelor, pentru a le identifica pe cele majore.
- Care este sursa principalelor trairi pozitive ale pacientului - Care este sursa principalelor trairi negative- Care sunt ceste trairi negative-

B. Principii morale, valori, atitudini sociale

- Care sunt principiile majore dupa care traieste clientul - Ce fel de constiinta are: rigida, ferma sau flexibila- (culpa este “calea regala spre nevroza”)
- Ce fel de idealuri are: flexibile, mature sau copilaresti-

C. Functiile si identitatea eu-lui

1. Forta eu-lui
- Este comportamentul pacientului autoinitiat si autocontrolat (control intern) - Sunt impulsurile sale modulate-
- Tinde el spre realizarea anumitor scopuri - Prezinta clientul capacitatea de a-si pastra obiectivitatea si perspectiva - Are pacientul capacitatea de a-si urmari scopurile Daca pacientul e sub stapanirea unei persoane de referinta (parinte, sot), e posibil sa nu-si poata impune intotdeauna propriile dorinte - una dintre principalele surse ale depresiei este deteriorarea imaginii de sine.

2. Mecanisme de aparare si coping
- Care sunt mecanismele de aparare si coping ale clientului - Sunt mecanismele de aparare dedublate de cele de coping-

3. Organizarea gandirii: controlul si stilul cognitiv
- Care sunt modalitatile caracteristice pacientului de abordare a problemelor - Are el tendinta sa reduca sau sa accentueze gravitatea problemei - Este el o persoana capabila sa suporte ambiguitatea - Recurge pacientul la diferite tactici de intarziere a deciziilor (procrastinare)-

4. Capacitatile intelectuale, aptitudini, abilitati, talente
- Cu ce se ocupa pacientul in timpul liber - Ce se pricepe sa faca Prin aceste intrebari aflam care sunt resursele sale, factori terapeutici auxiliari.

5. Identitatea si conceptia despre sine a clientului
- Cine este el- Ce fel de persoana crede pacientul ca este - Ce aspiratii are - Care este nivelul stimei de sine si pe ce se bazeaza ea - Discrepanta intre eul ideal si imaginea de sine sunt surse de disconfort. In aceasta situatie, unul dintre scopurile psihoterapiei este si reducerea acestei discrepante.

IV. Determinantii sociali si situatii actuale de viata

A. Calitatea de membru al diferitelor grupuri si rolurile jucate

- Care sunt grupurile din care face parte pacientul- Care dintre acestea constituie grupurile de referinta-
- Care sunt rolurile pe care clientul le joaca in aceste grupuri-
- Care dintre aceste roluri sunt centrale pentru el - In ce masura identitatea sociala si cea personala a clientului sunt congruente - In ce masura impartaseste particularitatile de clasa sau grup cu ceilalti- Raspunsul la aceasta intrebare poate fi constituit din doua extreme:
- o persoana sa simta ca nu se deosebeste cu nimic de ceilalti membri ai grupului (acest fapt poate fi perceput in mod agreabil sau dureros)
- o persoana poate simti ca nu are nimic in comun cu anturajul (ceea ce poate fi resimtit in mod placut -; sentimentul de excelare al paranoicului sau dureros -; neapartenenta, sentimentul de a fi periferic grupului).

B. Familia

- Sunt orientari care considera ca orice tulburare isi are originea in familie, de aceea terapia se aplica intregii familii.
- Este important de cunoscut atat familia de origine, cat si familia actuala.
- La copii familia are un rol foarte important in determinarea tulburarilor.
- Este important sa cunoastem care tulburari isi pot avea originea in familie.

C. Educatia si munca

- Ce scoli a facut - Care este cariera lui- Care este ruta lui profesionala - Ce calificari are- Ce functii a avut - Cate locuri de munca a avut si de ce a plecat dintr-un loc in altul - Ce venit are- E multumit de venitul sau - Este acest capitol important pentru el sau nu- (pacientul poate fi workaholic -; incapacitate de a incetini ritmul in care munceste).
Nemultumirea din aceste domenii poate fi un paravan pentru altele, mai intime.

D. Ecologie sociala

- In ce comunitate fizica si sociala traieste - Se identifica el cu aspiratiile si valorile comunitatii din care face parte - Locuieste aproape de locul de munca sau face naveta - Ce vecini are-
- Are magazine in apropiere Mediul fizic si comunitatea pot fi o sursa de patologie sau pot constitui o resursa pentru recuperarea clientului.

V. Stresurile majore si potentialul de coping al pacientului

Stresurile majore din viata clientului ar putea fi: somajul, saracia, o boala fizica severa, invaliditate, probleme severe in relatia de cuplu, sarcini intense, competitie la serviciu. Ne intereseaza in ce masura se poate reduce acest stres prin efort propriu si ce alte resurse sociale, personale si de mediu are clientul la dispozitie. Daca stresorul nu poate fi modificat, terapeutul trebuie sa incerce sa modifice reactia clientului fata de stresor.

VI. Dezvoltarea personalitatii

Se recomanda reconstituirea secventiala a factorilor de influenta asupra individului incepand cu perioada copilariei, urmarirea modului in care s-a dezvoltate personalitatea pentru a fi ceea ce este acum: relatiile cu persoanele semnificative, experientele timpurii de viata, identificarile importante, experientele majore (de invatare), evenimentele cruciale, istoria experientei sociale, succesele majore si pretul platit pentru acestea. Pe scurt, se recomanda reconstituirea istoriei de viata a pacientului.