Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate





Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 




Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Varsta si memoria
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

Memoria este procesul psihic prin care se asigura fixarea, conservarea si evocarea, sub forma recunoasterii sau a reproducerii, a unor informatii diverse(concret-senzoriale, abstractizate etc.) sau a unor trairi sufletesti (emotii, sentimente etc.) x2z20ze
Memoria nu este ceva static, inchistat, finit, dimpotriva, ea dispunde atat de dinamica interna, cat si de o dinamica in timp, de o evolutie cu sens progresiv, ascendent ce se inscrie pe traiectoria de la simplu la complex, de la inferior la superior. Ea evolueaza deci odata cu varsta cronologica sau intelectuala a omului. Concomitent insa memoria are o serie de particularitati asemanatoare la toti cei care se incadreaza in perioada respectiva. In afara unor diferente individuale, exista si o serie de particularitati de varsta ale memoriei care aseamana, in linii mari, indivizii intre ei. Sa trecem in revista principalele perioade de varsta ale omului si particularitatile memoriei asociate lor:
- In perioada 0-3 ani, asa numita perioada sugarului si a anteprescolarului memoria copilului are un caracter exclusiv spontan si este legata, fie de satisfacerea trebuintelor sale biologice, fie de repetarea unor stimuli care, in virtutea acestui fapt, sunt retinuti de la sine. Urmele lasate pe scoarta cerebrala de procesele nervoase dureaza foarte putin si de aceea si memoria copilului este de scurta durata. Recunoasterea este simpla si actioneaza in prezenta obiectelor cunoscute, existenta ei fiind pusa in evidenta de asa numitul „complex de inviorare” a sugarului. Dat fiind faptul ca in jurul varstei de 2-3 ani copilul isi amplifica bagajul reprezentarilor si incepe sa-si insuseasca limbajul, debuteaza si unele elemente simple ale reproducerii. In esenta, la aceasta varsta memoria copilului este mai ales involuntara, mecanica, de scurta durata, cu predominenta celei motrice si kinestezice.
- In perioada imediat urmatoare ce se intinde de la 3 la 6 ani, perioada prescolara, memoria copilului sufera modificari importante. Este de fapt perioada cand se fac eforturi deosebite de a trece spre formele superioare si mai productive ale memoriei, care coexista insa cu cele simple si mai putin productive. Unele particularitati ale scoartei cerebrale, ale proceselor de excitatie si inhibitie, fac ca copilul sa memoreze cu mare rapiditate, dar sa uite cu aceeasi rapiditate. Insuficienta dezvoltare a inhibitiei face ca memoria copilului prescolar sa fie nediferentiata, difuza, incoerenta, nesistematica, haotica. Pentru a suplini neputinta propriei lor capacitati de a pastra sau reactualiza, copiii adauga de la ei, inventeaza, fapt confundat cu minciuna. La copilul prescolar predomina mai ales memoria intuitiv-plastica, concreta ca si cea afectiva , in sensul ca se retin mai ales figurile si evenimentele imediate ca si tot ceea ce provoaca emotii puternice pozitive sau negative. Unele cerinte ale activitatilor in care este implicat prescolarul impun insa necesitatea de a retine voluntar si logic, fapt care duce la aparitia acestor doua forme de memorare. La 4 ani copilul face efort pentru a fixa si pastra regulile jocurilor; la 5-6 ani el incepe sa utilizeze procedee elementare de intiparire, fixare si reproducere, face incercari active de a-si aduce aminte; tot acum creste rapiditatea, volumul, durata de pastrare, exactitatea pastrarii si fidelitatea reactualizarii; uneori reactualizarile prescolarilor capata caracter stereotip. Tot in aceasta perioada este fixata si data aparitiei primelor amintiri personale, care adeseori sunt incerte, mai ales de tip afectiv,fragile.
Am putea spune deci ca memoria prescolarului se caracterizeaza prin efortul continuu spre organizare, spre atingerea unor cote inalte de productivitate.
- Perioada scolaritatii (6/7 -; 18 ani ) atrage dupa sine modificari mult mai semnificative ale memoriei, care le intrec in semnificatie pe toate cele de pana acum. Noile conditii in care este pus sa traiasca si sa actioneze copilul, noile cerinte care i se pun in fata si pe care trebuie sa le rezolve atrag dupa ele urmatoarele schimbari mai importante ale memoriei : are loc disciplinarea si ordonarea desfasurarii ei dupa o anumita logica; memoria se intelectualizeaza in sensul ca se sprijina tot mai mult pe ratiune, pe logica, pe intelegere; devine voluntara prin excelenta; capata o mare plasticitate datorita schimbului interpersonal de amintiri cu ceilalti colegi de clasa; creste volumul ei, castiga suplete si fidelitate; devine obiect al meditatie copilului caer este interesat din ce in ce mai mult de cunoasterea particularitatilor memoriei sale, de posbilitatea de a-si depasi anumite deficiente.
Dat fiind faptul ca varsta scolara este destul de lunga, toate aceste modificari au loc gradat si diferentiat in fiecare subperioada a varstei respective.
- In scolaritatea mica (6-10 ani) copilul desi memoreaza mecanic, incearca sa introduca o serie de repere intelectuale sau strategii de invatare; din ce-i vine in minte selecteaza ceea ce corescpunde solicitarilor sarcinilor care i-au fost fixate; isi dezvolta mecanismul reproducerii care este totusi limitat la aceasta varsta.
- In scolaritatea mijlocie(pubertatea : 11-15 ani) se dezvolta tot mai mult memorarea logica, copilului nu-i mai place sa „toceasca” ci sa sesizeze esentialul; copilul incearca sa-si formeze un stil al sau propriu de a memora; memoria sa devine mai economicoasa si deci mai eficienta; copilul intervine activ in toate procesele, dar mai ales in reproducere; se dezvolta mult memoria verbal logica.
- In scolaritatea mare (adolescenta: 16-18-19 ani) elevului i se redesteapta curiozitatea, el vrea sa stie cat mai mult si cat mai bine sa-si formeze o cultura si mai ales faptului ca adolescenta este perioada marilor intrebari asupra omenirii, fericirii, destinului etc. creste foarte mult volumul memoriei sale, caracterul ei activ si selectiv se amplifica; acum se formeaza o cultura personala, de aceea selectivitatea este foarte mare; tot acum creste caracterul organizat, sistematizat al memoriei; copilul tinde si mai mult spre a-si perfectiona propria sa memorie, deoarece prin aceasta el poate sa se impuna in fata colegilor, poate sa epateze, sa impresioneze.
- La adult memoria atinge apogeul dezvoltarii sale. Cercetarile efectuate pe un numar de 2300 de persoane cuprinse intre 18 si 40 de ani, dintre care 460 au fost supus unor investigatii de profunzime asupra unor functii psihice, printre care si memoria, au desprins existenta a doua macroperioade ale maturitatii: una cuprinsa intre 18 -; 25 de ani si alta intre 26 - 40 de ani, care se diferentiaza intre ele prin viteza si ritmurile de dezvoltare ale intelectului in general, si ale diverselor functii psihice in special. Totodata s-a evidentiat si faptul ca momentele de varf ale dezvoltarii memoriei sunt la 19, 23, 24 si 30 de ani, iar capacitatea sa maxima s-ar afla la 25 de ani. Memoria nefiind izolata de toate celelalte fenomene psihice, are, in raport cu acestea, o evolutie fie corelativa, fie in dezacord. Astfel, intre 18 -; 25 ani s-a constatat existenta unui nivel ridicat al dezvoltarii gandirii si memoriei, dar un nivel scazut de dezvoltare al atentiei; intre 26 -; 29 de ani: cel mai scazut nivel de dezvoltare al gandirii si memoriei, dar cel mai ridicat nivel de dezvoltare al atentiei; intre 30 -; 33 de ani: nivel relativ ridicat al tuturor celor 3 functii; intre 34 -; 35 ani: scaderea nivelului tuturor; intre 36 -; 40 de ani: o oarecare crestere a tuturor functiilor psihice.
- La batrani asistam la aparitia unor fenomene specifice: scad performantele memoriei, comparativ cu cele ale tinerilor, nu global, ci diferentiat, in sensul ca se retin mai ales materialele cu sens; scade memoria vizuala, apar confuzii, inexactitati privind structura unor imagini, amplasarea detaliilor; se uita mai ales informatiile primite recent, in schimb, cele din trecut sunt reactualizate pana la epuizare; se diminueaza capacitatea de intiparire si mai ales reproducerea exacta.
Un vechi comediant a spus ca intotdeauna are probleme cu retinerea a trei lucruri „fata, numele si pe al treilea nu mi-l amintesc”. Contrar acestor pareri capacitatea de memorare nu se diminueaza ci se schimba, de la memorarea cuvintelor si detaliilor, la tineri, la memorarea intelesului la adultii in varsta. Acest fapt a fost evidentiat de catre doctorul Gabriel Radvansky, datorita unor experiente facut pe studenti si pe oameni in varsta. El a observat ca studentii au retinut mai usor detalii si cuvinte si ca oamenii in varsta au inteles semnificatia poate chiar mai bine decat studentii. „Daca le dai unor persoane sa citeasca o fabula tinerii isi vor aminti fabula, in timp ce persoanele mai in varsta vor retine morala fabulei. Deci cine are memoria mai buna?” intreaba doctorul.
Psihologii au identificat trei explicatii posibile pentru aceasta diferentiere:
Prima este ca adultii au o intelegere a cuvintelor mai buna deoarece ei se intalnesc cu ele de mai multa vreme, alta ar fi ca adultii isi formeaza o memorie generala si se bazeaza pe aceasta.
Un motiv mai ciudat ar putea fi legat de declinul fizic. Datorita inaintarii in varsta, lobii frontali, care controleaza atentia, incep sa se deterioreze. Astfel, explica Radvansky, oamenii mai in varsta sunt mai putin capabili sa suprime informatiile irelevante si de aceea le este mai greu sa nu piarda sirul ideilor.
Doctorul Radvansky considera ca „in mod ironic, problema cu memoria si oamenii in varsta este nu ca acestia nu isi amintesc ci ca acestia isi amintesc prea multe.” si ca fie ca esti tanar sau batran exista o modalitate sigura de a-ti imbunatati memoria, folosind hartia si creionul, deoarece mintea are alte lucruri mai importante de facut.
Iata deci ca de-a lungul intregii vieti a individului memoria sa sufera o serie intreaga de transformari, acestea fiind dependente, pe de o parte, de dezvoltarea a insasi capacitatilor psihologice, pe de alta parte, de dezvoltarea si maturizarea functiilor fiziologice si biochimice.




Bibliografie: Mielu Zlate „Secretele memoriei”




Colt dreapta
Creeaza cont
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)




Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910



 
Copyright© 2005 - 2024 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta