Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
DEPENDENŢA DE PORNOGRAFIE
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

- Pornografia sau mesajele erotice, în general, creează dependenţă, adică necesită un consum sporit, însoţit de toate simptomele ce definesc dependenţa. Efectele vizionării pornografiei sunt:
a. scade fidelitatea faţă de soţ sau soţie;
b. reduce dorinţa tinerilor de a-şi mai întemeia o familie şi de a avea copii;
c. persoanele expuse la aceste mesaje acceptă mai uşor promiscuitatea sexuală, precum şi posibilitatea întreţinerii de relaţii sexuale în afara vieţii conjugale.
Debutul vieţii sexuale la o vârstă timpurie, frustrările şi eşecurile determinate de o viaţă sexuală desfăşurată după modelul promovat de televiziune sau o imaginaţie extrem de erotizată prin vizionarea TV duc adesea la vizionarea materialelor pornografice. De altminteri, în ultimii ani, scenele pornografice au început să capete un accent de normalitate, fiind introduse tot mai des în filmele care nu au acest specific. Cauza se găseşte şi în faptul că sexualitatea impersonală pe care o promovează televiziunea - sex pentru plă¬cerea în sine - are drept consecinţă logică pornografia. Apariţia şi dezvoltarea acestui gen în mass-media contemporană, mai cu seamă în televiziune, a atras atenţia cercetătorilor datorită efectelor semnificative pe care materialele pornografice s-a dovedit că le au asupra psihicului uman.
Larry Hoo din Hong Kong analizează în anul 1986 rezultatele a 35 de cercetări privind efectele expunerii la pornografie. "Din aceste studii, 20 arată că pornografia măreşte agresivitatea; în 4 din ele s-a găsit că există o legătură între e
xpunerea la pornografie şi cazurile de viol, iar în 11 s-a scos în evidenţă faptul că bărbaţii care vizionează pornografie acceptă mai uşor violenţa îndreptată împotriva femeilor şi batjocorirea acestora." După 1990, cazuistica prilejuită de explozia pornografiei TV, video şi Internet a făcut astfel încât cercetătorii să-şi diversifice obiectivele. Unul dintre cele mai grave lucruri descoperite este faptul că vizionarea de pornografie creează dependenţă.
Doctorul psihiatru Reed formulează câteva criterii care, în opinia sa, ar indica dependenţa de pornografie. El arată că parafilii (deviaţii sexual cu sau fără manifestări violente) utilizează şi colectează în mod frecvent materiale pornografice . El prezintă 13 cazuri de parafili şi arată ce legătură au aceştia cu utilizarea pornografiei. "Vaste colecţii private de materiale pornografice sunt găsite de autorităţi în locuinţele persoanelor arestate pentru crime sexuale, în special pedofili. Există, de asemenea, dovezi că violatorii şi molestatorii de copii utilizează materiale pornografice explicite atât înainte cât şi în timpul unor atacuri cu caracter sexual." Toate acestea sugerează, observă Kubey, existenţa unei legături între utilizarea frecventă a pornografiei şi dereglările cu caracter sexual .
Zilmann şi Bryant (1998) demonstrează experimental faptul că expunerea prelungită la pornografie duce la scăderea nivelului satisfacerii sexuale între parteneri (în viaţa lor intimă). "Dar nesatisfacerea sexuală, arată Zillmann, conduce la o nouă expunere la pornografie (...), deoarece consumatorii compară ceea ce au, din punct de vedere al intimităţii sexuale, cu ceea ce pornografia le spune că ar putea şi trebuie să aibă." Astfel se poate constata apariţia unui adevărat cerc vicios. Vizionarea materialelor pornografice nu numai că determină creşterea dorinţei sexuale, dar face ca nemulţumirea privind partenerul, insatisfacţia sexuală să se adâncească atât de mult, încât persoana este nevoită să recurgă la un consum sporit de pornografie.
Cu toate că fenomenul dependenţei se manifestă mult mai preg¬nant în cazul materialelor pornografice, Kubey şi Bryant au demonstrat că şi materialele "foarte romantice şi stimulative sexual", prin intermediul aceluiaşi mecanism, pot genera o anumită legătură de dependenţă. Aceste materiale "prezentate la televiziune sau oriunde în mass-media contemporană pot alimenta nemulţu¬miri şi o înclinaţie spre comparaţii individuale la un spectru mult mai larg de populaţie decât era cazul înainte" . Prin urmare, vizionarea regulată a unei "nevinovate" telenovele cu conţinut erotic conduce în timp la un anumit tip de dependenţă de emisiuni de acest tip. Legătura este cu atât mai puternică cu cât vizionarea este mai frecventă şi cu cât gradul de erotism al programelor vizionate este mai ridicat.
Plecând de la efectul de dependenţă, doctorul Cline, tratând sute de persoane cu dereglări sexuale, prezintă un proces în patru paşi al implicării în consumul de materiale sexuale, în special cele pornografice. "Primul este «efectul de dependenţă», în care persoana revine în mod repetat după mai mult material deoarece acesta îi furnizează un foarte puternic stimulent sexual, având un efect afrodisiac (...). Cline continuă cu descrierea unui «efect de creştere», în care este resimţită «o nevoie crescută de mai mult stimulent pentru a obţine acelaşi efect». În al treilea stadiu, apare «desensibilizarea». Lucrurile care odată păreau şocante sunt din ce în ce mai puţin şocante şi, prin urmare, devin legitime cu timpul. În al patrulea stadiu, Cline constată că există «o tendinţă crescândă de a pune în practică comportamentul văzut în materialele pornografice.»"
Cauzele psihologice şi fiziologice ale dependenţei
de materiale cu conţinut erotic
Cercetătorii sunt de acord cu faptul că eroticul constituie "un puternic factor de amplificare", mai cu seamă când el se rezumă doar la satisfacerea plăcerii sexuale sau la incitarea imaginară a dorinţei. Cu alte cuvinte, materialele erotice, concomitent cu satis¬facţia sexuală (produsă în planul imaginativ), conduc nu la o stingere, ci la o amplificare a dorinţei. Cline adaugă faptul că, datorită emoţiei puternice pe care o generează materialele erotice, aceste experienţe se fixează cu putere în memorie şi astfel oamenii învaţă cu uşurinţă sau se obişnu¬iesc cu un asemenea comportament, cu experienţa erotică pe care o vor simţi tot mai necesară. Dr. Reed arată că procesul învăţării, ca bază a fenomenului de dependenţă, poate avea ca temei faptul că "neurotransmiţătorii stimulaţi de materialele pornografice activează căi neurale similare celor activate de heroină şi cocaină . Cu alte cuvinte sistemul nervos devine dependent (precum narcomanul de drog) de acea cantitate de endor¬fine ce este emisă în organism în urma vizionării materialelor erotice.
Vizionarea materialelor erotice subminează fidelitatea în căsnicie, dorinţa de a întemeia o familie şi de a avea copii
Primele efecte ale vizionării pornografiei, asupra cărora s-au oprit cercetătorii de-a lungul vremii - violenţa şi deviaţiile sexuale grave -, deşi apar ca foarte puternice şi deosebit de grave, afec¬tează un grup mai restrâns de indivizi, pe cei care ajung la un consum obsesiv de pornografie şi care trăiesc într-un mediu ce favori¬zează comportamentele amintite. Efectul de dependenţă constituie un stadiu intermediar. Aria de manifestare a acestuia este una semnificativă şi este considerat de către cercetători drept un efect puternic al vizionării materialelor erotice şi pornografice. În afara acestora, mai există o seamă de alte consecinţe, ale vizionării materialelor cu conţinut erotic şi pornografic. Acestea, deşi par a fi cu mult mai slabe, mai puţin sesizabile pe termen scurt, marchează cu putere viaţa şi mentalitatea omului modern. Proporţional cu gradul de expunere la mesajele erotice ale mass-media, este afectată întreaga populaţie, generându-se, în timp, o nouă percepţie, o nouă atitudine privind sexualitatea şi viaţa de familie.
Nu trebuie să ajungi dependent de pornografie sau de un material cu conţinut sentimental-erotic, aşa cum sunt telenovelele, pentru ca mentalitatea sau percepţia privind sexualitatea să se modifice, ci este suficient ca de mic copil, de-a lungul anilor, să fi fost expus la astfel de mesaje. Pentru că este dificilă cercetarea modificărilor de mentalitate produse printr-un efect cumulativ pe o perioadă de câteva zeci de ani, cercetătorii au preferat să investigheze fenomenul prin expuneri scurte, dar intense, pe perioada câtorva săptămâni, la materiale care au un grad ridicat de erotism, ce merge până la pornografie. Iată care au fost, în lectura lui Kubey, concluziile unui astfel de experiment.
"Zillmann şi Bryant sunt interesaţi de gradul în care «pornografia intră în conflict cu valorile familiale» şi ne oferă din nou dovezi experimentale. În aceste studii, un grup experimental de adulţi este expus la materiale video pornografice pe o perioadă de câteva săptămâni (de obicei 6). La o săptămână după expunere, răspun¬surile grupului la întrebările puse sunt comparate cu cele ale unui grup de control care nu a fost expus.
Studiile arată că expunerea prelungită la pornografie, realizată experimental, duce la o mai mare acceptare a promiscuităţii atât la bărbaţi, cât şi la femei, iar pe măsură ce promiscuitatea este consi¬derată a fi normală, fidelitatea faţă de partenerii de viaţă sexuală se diminuează mult faţă de cazul adulţilor din grupul martor (de control). Subiecţii participanţi raportează, de asemenea, că ar accepta mult mai uşor o intimitate sexuală neexclusivă pentru ei înşişi, respectiv relaţii sexuale în afara vieţii conjugale.
În acelaşi studiu, la întrebarea: «Credeţi că instituţia căsătoriei este esenţială pentru buna funcţionare a societăţii?», 60% din persoanele din grupul de control au răspuns afirmativ, comparativ cu 38,8% în cazul persoanelor expuse la pornografie. Zillmann şi Bryant au arătat că expunerea la pornografie reduce dorinţa parti¬cipanţilor la studiu - bărbaţi sau femei, studenţi şi nestudenţi - de a avea copii. Zillmann apreciază că această constatare poate susţine ideea: consumul prelungit de pornografie face ca faptul de a avea copii şi a întemeia o familie să apară drept inconvenienţe care nu sunt necesare pentru obţinerea plăcerii. Aceasta deoarece pornografia înlesneşte accesul facil la satisfacţii sexuale «superlative», satisfacţii care sunt disponibile fără investiţii emoţionale, fără în¬grădire socială, fără obligaţii economice, fără sacrificarea timpului şi a efortului. Din această perspectivă, satisfacţia imediată pe care televiziunea comercială o oferă şi o promovează atât de frecvent poate fi, în însăşi esenţa ei, în conflict cu valorile de stabilitate şi angajament atât de necesare funcţionării sănătoase a vieţii de familie. "
Magia eroticului
Studiile legate de influenţa pe care magicul o poate avea asupra minţii umane ne oferă una din cele mai pertinente explicaţii privind înmulţirea continuă a materialelor erotice şi pornografice în mass-media contemporană. Tehnicile magice, se arată în aceste cercetări, "prezintă o ten
dinţă marcată de a se întemeia pe pulsiuni sexuale, deoarece li se recunoaşte, probabil, acestora puterea proprie şi importanţa deosebită, dar şi pentru că ele sunt, într-adevăr, mai strâns legate de imaginaţie decât oricare apetit natural. Tratatele de vrăjitorie deveniseră (în Renaştere) un gen aproape pornografic; iar Giordano Bruno a făcut o tentativă remarcabilă de a desprinde o tehnică de control emoţional global, care este explicit întemeiată pe atracţia sexuală" .
Având în vedere aceste constatări, este lesne de înţeles abun¬denţa eroticului în cultura contemporană. Într-o societate care este guvernată de bani, în care nu mai există principii morale, ci doar ideologii hrănite de interesul material, eroticul - mijloc magic de seducţie a indivizilor - nu poate decât să prolifereze. Ca mijloace prin excelenţă magice, materialele erotice şi pornografia devin în acelaşi timp mijloace de persuasiune şi factori de putere. Prin urmare proliferarea genului erotic este nu numai explicabilă, ci anticipabilă şi chiar programatică. Aceasta mai cu seamă în condi¬ţiile în care puterea, în societatea modernă, acţionează nu atât prin mijloace constrângătoare, prin forţă, ca în dictaturile clasice, cât şi prin mijloace blânde, seducătoare, de tip magic.
În acest context, creatorii programelor de televiziune, fie că şi au însuşit în mod conştient sau inconştient tehnicile magice de manipulare a maselor prin intermediul erosului, fie că au ajuns singuri, prin experienţă sau "inspiraţie" la acest rezultat, folosind sexul ca momeală în "vânarea" atenţiei generale a publicului, nu fac decât să exercite o acţiune magică asupra minţii umane. Odată provocată imaginaţia - fantasmele sexuale -, aceasta va cere tot mai mult eros pentru a-şi satisface nevoile din ce în ce mai mari, luând naştere astfel fenomenul de dependenţă cu toate consecinţele sale. Fenomenul, în Biserică sau în conştiinţa omului de rând, este numit împătimire. Împătimitul nu-şi mai găseşte liniştea, fie că patima sa este băutura, banii sau desfrânarea etc., el liniştindu-se întru câtva numai în timpul făptuirii comportamentului la care îl cheamă patima respectivă.
CONCLUZII
Dacă după numai câteva săptămâni de vizionare a unor materiale cu conţinut sexual sau pornografic se pot observa modificări vizibile de atitudine, e limpede care sunt dimensiunile efectului de influenţă al televiziunii în formarea atitudinilor, în modelarea comportamentului sexual al omului contemporan.
Expus la mesajul preponderent erotic al televiziunii sau pur şi simplu trăind în mijlocul unei lumi care-şi modelează sistemul de valori şi atitudini după cel al lumii micului ecran, omul modern nu se mai poate raporta la relaţia de dragoste sau la tema sexualităţii ca acela de dinainte de era televizorului. Sexualitatea devine importantă pentru că industria de consum are nevoie de ea, nihilismul o promovează, iar mesajul erotic însuşi este foarte bine adaptat mediului TV, un mediu care, ca şi eroticul, are capacitatea de a inhiba reflexia raţională şi de a modela o percepţie senzitivă (simţuală), senzuală şi, în ultimă instanţă, erotică a realităţii.
Chiar dacă ne considerăm infailibili prin educaţia, inteligenţa sau discernământul nostru, indiferent de vârstă, stare socială sau spiri¬tuală, elevi, studenţi, muncitori, intelectuali sau clerici, în funcţie de frecvenţa şi de timpul acordat vizionării TV, vom deveni tot mai libertini în concepţiile noastre privind relaţiile dintre bărbat şi femeie, tot mai îngăduitori faţă de un comportament sexual nepotrivit unei vârste anume, din ce în ce mai deschişi în a purta o discuţie cu caracter erotic (de la aluzii până la afirmarea explicită) şi chiar în a ne lăsa prinşi într o relaţie sexuală oarecare. Ne vom simţi tot mai puţin legaţi de familie sau de ideea de a întemeia o familie, tot mai puţin dispuşi să avem un copil sau mai mulţi (dat fiind faptul că, proporţional cu numărul copiilor, se micşorează posibilitatea dobândirii plăcerilor, crescând responsabilităţile), tot mai puţin atenţi cu soţul, soţia sau prietenii, tot mai nemulţumiţi de ei, mai nervoşi, mai arţăgoşi, atâta timp cât nu putem obţine uşor plăcerile dorite. Toate acestea se vor întâmpla, chiar dacă aştep¬tările, tendinţele şi frustrările noastre nu vor fi exprimate la nivelul conştiinţei, ci vor rămâne ascunse undeva în zonele de adâncime şi de mare intimitate ale sufletului.
Mintea telespectatorilor, hrănită cu fantasmele dorinţei, comprimate mai mult sau mai puţin subtil în tot ceea ce înseamnă publicitate, în filme, divertisment etc. a devenit foarte sensibilă la momeala plăcerii, deoarece ea o caută în mod inconştient, are nevoie sau este dependentă de această hrană cu care a crescut de-a lungul anilor prin miile de ore de vizionare TV, cu care s-a îndulcit şi s-a obişnuit. În felul acesta, omul modern, cu toate că este mai şcolit decât cel din trecut, este mult mai uşor de influenţat, de manipulat sau de destabilizat din aşezarea pe care o are, mai frustrat, mai nemulţumit de ceilalţi şi de el însuşi, mai singur şi mai nefericit. Spunem singur şi nefericit, pentru că în lumea în care s-a născut televiziunea (lumea occidentală) peste 70% dintre căsnicii eşuează în divorţ. Şi să nu uităm că tot mai mulţi nici măcar nu se mai căsătoresc, trăind într-o perpetuă "căsătorie de probă" (concubinaj)!
În condiţiile în care mijloacele video îşi vor continua şi intensifica tirul mesajelor erotice, în care oamenii nu vor înţelege gravitatea acestui fenomen pentru a nu se mai expune bombardamentului cotidian (măcar cât le stă în putinţă), atunci familia va deveni cu adevărat o raritate în următorii 20 de ani, iar sexualitatea va tinde într-o măsură tot mai mare să se rezume doar la satisfacerea mecanică a plăcerii sexuale - după cum observa McLuhan încă din perioada anilor '70 .
În discuţiile privitoare la televiziune, este criticată îndeosebi natura mesajelor acestuia - caracterul erotic, violent, comercial - fără a se lua în seamă posibilitatea ca însuşi mediul TV să predispună, prin natura sa, către transmiterea în mod prioritar a unor mesaje de un anumit tip. Se ignoră cu totul faptul că televiziunea creează în masa publicului un fond perceptiv care-l predispune la primirea unui mesaj cu potenţial erotic, prin a cărui vizionare repetată, telespectatorii vor fi tot mai puternic atraşi de programele cu conţinut sexual. Chiar dacă un canal TV nu transmite deloc erotism, aceasta nu înseamnă că experienţa vizionării acelor programe nu-l va face pe telespectator să aibă o deschidere tot mai mare către o expe¬rienţă senzuală de tip vitalist sau, foarte probabil, una de tip erotic. Aceasta mai cu seamă în condiţiile în care televiziunea, prin afectarea cortexului prefrontal, favorizează o hipertrofiere a comportamentului instinctual, a pulsiunilor sexuale.
Televiziunea este, înainte de toate, o şcoală a plăcerii, iar dacă erotismul este foarte bine adaptat acestui tip de educaţie, atunci acesta va domina din ce în ce mai mult programele TV, independent de interesele ideologice sau economice de a transmite sau nu programe cu conţinut sexual. Erotismul TV este o consecinţă ce decurge logic din natura mediului televizual şi, prin urmare, atunci când ne uităm la televizor trebuie dintru început să ne asumăm cu bună ştiinţă posibilitatea ca acesta să ne influenţeze, fără ca noi să ne dăm seama, modul în care ne raportăm la realitate. Pentru copii lucrurile sunt mult mai grave căci, prin vizionare, li se poate modela o sensibilitate sexuală anor¬mală care să-i marcheze toată viaţa.
Prin intermediul fantasmelor inoculate de televiziune sau de cultura de consum, eroticul ajunge să deţină un anumit monopol asupra orizontului de conştiinţă uman. De la vestimentaţie - care indică ce parte din trup să fie acoperită, şi care dezgolită -, gesturi, priviri şi comportament, toate ajung să fie imprimate de tot mai mult erotism. F. Brune, J. Baudriard şi D. Kelner sau toţi marii comentatori ai fenomenului cultural contemporan sesizează această hipertrofiere a erotismului în imaginarul colectiv, în modul de viaţă al oamenilor. Apare un cerc vicios sau o spirală a erotizării lumii aflate în raza televiziunii sau a mass-mediei.
Cu cât oamenii se expun mai mult la bombardamentul cu erotism, cu atât imaginaţia, comportamentul şi modul lor de viaţă va fi marcat mai puternic de obsesia sexului, cu atât mai mult erotismul va domina mediul social, spaţiul vital al omului modern, iar oamenii vor simţi nevoia de a se reîntoarce către consumul materialelor erotice pentru a-şi hrăni o imaginaţie şi nişte aşteptări greu de satisfăcut în lumea reală. Aceste materiale însă vor trebui să fie tot mai incitante pentru a putea răspunde noilor aşteptări. Baudriard găseşte că finalul acestui efect de cascadă nu este altul decât eliminarea completă a sentimentului, a umanului din relaţia de dragoste, degenerarea în perversiuni şi, în final, în homosexualitate şi lesbianism. Tulburările de personalitate, dezagregarea mentală şi boli¬le psihice, în general, devin tot mai probabile pentru omul pe care televiziunea, cultura nihilismului sau societatea de consum l-au înrobit unei existenţe obsedate de fantasmele eroticului.

<\/div><\/div>
Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright© 2005 - 2019 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite