Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Desfăşurarea activităţii de autocunoaştere complexă
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 




Activitatea este structurată din perspectiva modelului funcţional al creaţiei, în vederea stimulării implicării afective în creaţie şi autocreaţie.
În elaborarea acestei activităţi, un rol orientativ important îl are aserţiunea formulată de N. Jurcău (1980), care consideră că dezvoltarea aptitudinilor profesionale poate fi realizată, printre altele, prin ,,acţiunea de formare la individ a unei imagini de sine în deplină concordanţă cu ceea ce este de fapt şi formarea unei reprezentări profesionale realiste".
Scopul activităţii: reducerea riscului neadaptării în viitorul rol profesional prin: autocunoaştere, automodelare creativă, identificarea rolurilor profesionale armonizabile cu particularităţile structurale ale persoanei, elaborarea unor strategii alternative, flexibile, de integrare profesională.
Metoda folosită este de natură psihoterapeutică, preventivă: crearea experienţei pozitive.
Moderator: psiholog sau pedagog iniţiat în psihoterapie preventivă.

Lucrarea nr. 1. Particularităţile activităţii inginereşti

Tehnica de lucru: sensibilizarea de rol.

Se porneşte de la jocul definiţiilor Necka: "Daţi cât mai multe definiţii noţiunii de inginer", încurajându-se conversaţia pe temă, în vederea sensibilizării studenţilor în raport cu finalitatea formării competenţei socio - profesionale.
Judecăţile concluzive către care se orientează discuţia, devin principii ale interpretării rezultatelor ulterioare:
1. Nu există personalităţi necreative!
2. Orice stru


ctură de personalitate poate favoriza activitate profesională performantă cu condiţia armonizării caracteristicilor proprii cu cerinţele funcţiei concrete!
3. Abordarea creativă a situaţiilor de viaţă în general este singura modalitate de structurare constructivă a mediului adaptativ. Atitudinea creativă este cea care permite depăşirea condiţiei de ,,produs social" prin asumarea rolului de ,,făuritor de destine", în primul rând al celui propriu, modalitate de satisfacere a nevoii de autorealizare.

Lucrarea nr. 2. Rolul inteligenţei în creativitate

Tehnica de lucru: valorizarea particularităţilor individuale pozitiv autopercepute.

Se aplică un test de inteligenţă cu grad ridicat de dificultate. Omogenitatea grupului sub aspectul inteligenţei permite apropierea fără risc de acest factor. Pentru evaluarea rezultatelor se va folosi totuşi un etalon general (elaborat pe categoria persoanelor cu studii superioare, independent de domeniu, de la filologie, arte, sport, până la matematică, inginerie), astfel că rezultatele se vor situa, în general, la nivele superioare mediei. Se evită evaluările în termeni de QI. Frontal, se fac referiri la componenta de convergenţă a unor aptitudini specifice creativităţii: elaborarea şi redefinirea. În discutarea rezultatelor individuale se insistă asupra avantajelor căii logico-deductive de realizare a produsului creativ mai ales în domeniul tehnic, în cazul valorilor ridicate şi a avantajelor pe care le prezintă ridicarea "barierelor" către libertatea imaginării unor soluţii noi, în cazul valorilor mai scăzute.
Se discută personal, dar nu confidenţial, cu fiecare membru al grupului, se fac referiri la eventualele aspecte semnificative ale frecvenţei greşelilor, intervalelor de apariţie ale acestora şi naturii lor, la "randamentul" individual şi situaţional de utilizare a potenţialului personal. Unde se impune, se ajută conştientizarea anumitor tendinţe sau dominante: fluctuaţia atenţiei, supra- sau subaprecierea dificultăţii sarcinii, abandonare înainte de finalizare, ritm de lucru etc. Aprecierile se fac în termeni ipotetici, încurajând confirmarea/infirmarea, discutarea rezultatelor.
Discuţia finală va fi orientată către judecata concluzivă, precum că demersul logico-deductiv este accesibil fiecărei persoane din grup, la niveluri diferite ale creativităţii. Cheia succesului constă în găsirea acelor situaţii în care aceste capacităţi pot fi valorizate:
- proiectare de execuţie, organizare, cercetarea în fază de verificare, ingineria calităţii - la persoanele la care inteligenţa domină demersul imaginativ;
- cercetare, management de nivel, marketing, didactică universitară - la persoanele la care divergenţa domină convergenţa.

Lucrarea nr. 3. ,,Temperament şi creativitate"

Tehnica de lucru: valorizarea particularităţilor individuale pozitiv autopercepute; redefinirea însuşirilor individuale negativ autopercepute.

Se foloseşte chestionarul de personalitate Eysenck. După completarea chestionarului, se prezintă cele două variabile evaluate şi corespondenţa dintre combinaţiile posibile şi temperamentele clasice. Pe scara dinamică se delimitează patru niveluri: stabilitate, echilibru, mobilitate şi instabilitate cu menţiunea că, fiecare facilitează cel puţin una din aptitudinile specifice creativităţii. Pe scara de orientare se conturează de asemenea patru zone: interiorizare cu tendinţe de autoizolare, interiorizare cu acceptarea unui grup restrâns, exteriorizare cu implicare selectivă, exteriorizare spontană.
Rezultatele individuale se interpretează funcţie de cadranul în care se regăseşte persoana şi de dominanta dinamică sau de orientare. Caracteristicile de echilibru se consideră a fi favorabile flexibilităţii; instabilitatea poate fi considerată ca o condiţie favorizantă a sensibilităţii faţă de probleme, iar stabilitatea ca fiind favorabilă elaborării şi redefinirii. Variabila de orientare va fi interpretată ca fiind favorizantă activităţii de creaţie individuală, în grupuri mici, omogene sau mari, eterogene, pluridisciplinare.
Discuţia concluzivă este orientată spre constatarea că, toate caracteristicile de dinamică ale personalităţii favorizează creativitatea, sub un aspect sau altul.

Lucrarea nr. 4. ,,Anxietate şi creativitate"

Tehnica de lucru: valorizarea succesului anterior; reevaluarea eşecului anterior.

Pentru evaluarea gradului de anxietate se foloseşte chestionarul Cattel. După completare se defineşte fenomenul ca o reacţie de apărare a eului, elaborată la niveluri profunde ale psihicului în vederea autoprotecţiei în faţa insuccesului, a eşecului, a insecurităţii. Se diferenţiază frica şi reacţiile fobice de ceea ce se numeşte anxietate. Se arată posibilităţile de manifestare comportamentală a anxietăţii, prin agresivitate sau prin inactivitate. Sunt prezentaţi factorii anxietăţii în accepţiunea lui Cattel şi influenţa lor asupra creativităţii.
După autoevaluarea rezultatelor se arată semnificaţia valorii globale şi a raportului dintre anxietatea potenţială şi cea manifestă. Valorile globale mici sunt interpretate ca favorizante ale creativităţii (se atrage atenţia fugitiv asupra riscului hazardării). Valorile medii, în limite încurajatoare, sunt interpretate ca autoprotective, fără a diminua flexibilitatea adaptativă în general. Valorile foarte mari sunt interpretate ca frenatoare ale creativităţii şi generatoare de adaptare tensionată.
Despre raportul dintre anxietate potenţială şi manifestă se vorbeşte în termeni de ,,tendinţă de valorizare a experienţei pozitive" sau negative.
Se interpretează personal, dar nu confidenţial, rezultatele individuale. În general, valorile globale sunt între limite ce nu crează situaţii problemă. Dacă se întâmplă, totuşi, ca rezultatele unei persoane să indice o cotă foarte ridicată de anxietate, se aminteşte disponibilitatea psihologului pentru întâlniri personale.
Se identifică factorul preponderent responsabil pentru gradul global de anxietate şi se insistă asupra întăririi încrederii persoanei în sine, făcându-se apel la evoluţia pozitivă ce rezultă din statutul de student: valorificarea propriilor structuri aptitudinale, perseverenţă în urmărirea obiectivelor proprii, pertinenţa strategiei elaborate în adolescenţă şi confirmată de rezultatele obţinute până în prezent, rezultate ce fundamentează încrederea în găsirea căii optime în perspectivă; se urmăreşte întărirea imaginii constructive de rol pentru demontarea tendinţelor de culpabilitate şi de inculpare a socialului, căutarea experienţei pozitive de detensionare.
Anxietatea are o influenţă frenatoare mai pronunţată asupra creativităţii manife
ste, mai ales sub aspectul originalităţii, al exteriorizării în idei, opinii, interese, atitudini sau acţiuni la care cei din jur nu s-ar aştepta din partea persoanei respective.
Discuţiile concluzive sunt orientate spre necesitatea şi posibilitatea controlării factorilor anxiogeni, prin creşterea încrederii în sine, condiţie a autorealizării personale implicit a progresului social. Creativitatea se manifestă în autoevaluare, în evaluarea situaţiilor de viaţă, în capacitatea de a transforma unele aspecte aparent dezavantajoase în factori constructivi şi a acţiona în consecinţă.

Lucrarea nr. 5. ,,Motivaţia activităţii creative"

Tehnica de lucru: conştientizarea structurii motivaţionale a creativităţii.

În cadrul acestei întâlniri se utilizează un chestionar de evaluare a motivaţiei învăţării la studenţi "E.M.Student", elaborat după modelul prezentat de C.Mamali (1981).
După completarea chestionarului, în modalitate frontală, se defineşte motivaţia ca factor intern de energizare şi orientare a activităţii umane, se prezintă categoriile de factori motivaţionali, insistând asupra faptului că fiecare din ele poate genera un comportament homeostatic sau constructiv. Se descriu variabilele motivaţionale şi modul de interacţiune, complementară şi dinamică, în susţinerea activităţii creatoare.
După autoevaluare se procedează la interpretarea rezultatelor individuale în termeni de ,,idealism" - ,,pragmatism", funcţie de dominanta motivaţională intrinsecă sau extrinsecă. Se arată modalitatea de exprimare a factorilor intrinseci preponderent prin proiectarea imaginativă a obiectivelor activităţii, spre deosebire de factorii extrinseci, în cazul cărora predomină proiectarea logic-determinată a acestora. Variabilele motivaţionale se interpretează prin corelarea lor cu diferitele etape ale creaţiei: a crea din plăcerea activităţii în sine, a visa, a imagina, a căuta indiferent de rezultatele aşteptate de mine sau de alţii; a crea pentru confirmarea valorii propriei identităţi; a crea pentru utilitatea individuală şi sociala a noului, pentru satisfacţia pe care o dă autorealizarea şi aprecierea celorlalţi.
Discuţiile concluzive sunt orientate în sensul sensibilizării faţă de factorii motivaţionali intrinseci pentru activarea energiei psihice, în aşa fel încât creaţia să devină o plăcere conştientă, un mijloc de descătuşare, o proiectare integrală a eului în activitate şi produsul ei - modalităţi autentice de autorealizare.

Lucrarea nr. 6. ,,Proiectul personal de carieră"

Tehnica de lucru: autoproiectare; valorizarea grupului socio- profesional de referinţă.

Activitatea constă în schiţarea unor proiecte individuale de carieră. Se insistă asupra oportunităţii luării în considerare a unor obiective alternative, funcţie de evoluţia contextului, ca o condiţie şi expresie a unei atitudini creative - şi elaborarea sintetică a strategiilor aferente fiecărui model.
Studenţii prezintă schiţele individuale şi se discută liber, în grup pe marginea lor.
Sunt confirmate şi încurajate atitudinile creative în general, alternativele variate dar nu prea numeroase, strategiile diferenţiate funcţie de obiective, libertatea iniţiativei, curajul de a modela ansambluri socio-tehnice, de a mobiliza, de a convinge, de a tolera, disponibilitatea de a căuta şi analiza, exigenţa cognitivă, dorinţa de autoperfecţionare.
Nu se infirmă nici o strategie, nici un obiectiv; totul se completează, se întregeşte, se multiplică prin derivare. Se revine insistent asupra persoanei şi însuşirilor sale, a puterii fiecăruia de a-şi proiecta propriul destin şi a-l face realizabil în folosul lui şi al altora. Se insistă asupra menirii sociale a grupurilor profesionale de concepţie de la care se aşteaptă nu numai realizarea unor obiecte sau tehnologii noi, ci şi a unor noi locuri de muncă pentru categorii profesionale de execuţie.

Lucrarea nr. 7. ,,Consiliere de carieră"

Întâlnirea este rezervată evaluării de ansamblu a rezultatelor şi interpretării lor.
Se începe cu autoevaluarea de către studenţi a aptitudinilor creative şi se indică notele statistice (punctele) corespunzătoare fiecărei valori (conform etalonului).
Tot acum se indică notele statistice corespunzătoare rezultatului testului de inteligenţă generală (lucrarea 2).
Rezultatele sunt reprezentate pe ,,Grila de consiliere de carieră" elaborată pentru ingineri.
Grila cuprinde patru coloane - corespunzătoare la patru nivele ale creativităţii descrise de Taylor - şi opt linii - corespunzătoare particularităţilor psihologice evaluate. În interiorul grilei sunt înscrise notele statistice ale însuşirilor amintite, tipice fiecărui nivel de creativitate.
Studenţii sunt invitaţi să haşureze casetele ce cuprind valorile proprii.
Evaluarea are în vedere - în interpretarea generală - următoarele elemente:
- precizarea nivelului creativ potenţial pe baza cotei de creativitate globală;
- indicarea stilului cognitiv logic - determinat sau imaginativ (convergent - divergent) pe baza diferenţei dintre cota de creativitate şi cea de inteligenţa generală;
- măsura în care particularităţile intelectuale, dinamice şi de orientare susţin nivelul creativ.
Se încurajează solicitarea interpretărilor individuale, nuanţate prin includerea trăsăturilor motivaţionale şi a cotelor de anxietate.
Predicţia indică funcţiile inginereşti în care performanţa este facilitată de structura de personalitate.
Se accentuează că orice funcţie este accesibilă fiecărei persoane care dobândeşte o pregătire profesională în limite normale (absolvent licenţiat); ceea ce diferă este costul psihologic al performanţei:
- convenabil - când structura de personalitate se armonizează cu exigenţa funcţiei, sarcina pare uşoară, se progresează repede, satisfacţiile îmbogăţesc şi întăresc structurile intrinseci de motivare;
- neconvenabil - în cazul abaterilor mari între structura personalităţii şi cerinţele profesiei în funcţia dată, deoarece adaptarea se realizează preponderent pe seama efortului voluntar, se prelungeşte perioada de acomodare; întârzierea performanţei generează insatisfacţii, accentuează dualitatea motivelor extrinseci şi intrinseci, trăirea diferenţei dintre ceea ce mi-ar ,,plăcea" să fac şi ceea ce ,,trebuie" să fac, tensionează, plafonează.
În spirit de glumă, dar neapărat, se precizează că, oricât de măgulitoare şi încurajatoare este imaginea pe care o vedem pe grilă, ea este un potenţial care obligă: la perseverare în cunoaştere şi în finalizarea activităţilor.











Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright© 2005 - 2018 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite