• Mass-media şi persuasiunea în cotidian

  Scurtă privire de ansamblu asupra fenomenului persuasiunii Astăzi, mai mult ca oricând, ne aflăm în situaţia de a învăţa să recepţionăm critic mesajele care ajung la noi şi care încearcă să ne convingă şi să ne transforme în susţinători ai vreunui punct de vedere sau, ma ...




• Clasificarea tipurilor de personalitate

  Oamenii au fost conştienţi din cele mai vechi timpuri de varietatea şi de pluralitatea comportamentelor umane. În anul 450 î.Cr., Hipocrate distingea patru temperamente diferite - o ipoteză pe care mai târziu au preluat-o şi alţi specialişti. Însă abia C. G. Jung a adus argumente mai consistente în sprijinul acestei teorii, în cartea sa Tipuri psiholo ...




• Dezvoltarea cognitiva ( 3 si 7 ani)

  Din 1920, psihologul elvetian Jean Piaget a scris despre dezvoltarea gandirii copiilor. Piaget a pus bazele epistemologiei genetice, considerandu-se o persoana care studiaza originile cunoasterii umane, iar teoriile sale au fost determinante in progresul cunoasterii psihologiei copilului. *La varsta de 3 ani, copilul este tot mai putin incapatanat si devine de la zi la zi mai cooperant. I ...




• Stresul si cariera profesionala

  De cele mai multe ori, stresul este privit prin prisma laturii sale negative, iar notiunea de stres profesional este definita ca "mod de a reactiona emotional, cognitiv, comportamental si psihologic la elementele nocive din continutul activitatii, din modul de organizare a activitatii sau din mediul de munca. Stresul apare ca efect al epuizarii mecanismelor de adaptare ale individului la c ...




• Obiectul si problemele psihologiei scolare

  1. Obiectul psihologiei scolare 2. Domeniul si sarcinile psihologiei scolare 3. Locul psihologiei scolare în cadrul stintelor psihologice 4. Necesitatea studierii psihologiei scolare 1. Obiectul psihologiei scolare Psihologia scolară este o ramură aplicativă a psihologiei generale, stiintă, care, asa cum desprindem din analiza etimologică a cuvântului psiholo ...




• Activarea implicită a creativităţii în pregătirea personalului didactic de formaţie tehnică

  Formarea viitorilor ingineri educatori a devenit în ultimii ani o preocupare prioritară, mai ales datorită faptului că un număr din ce în ce mai mare de ingineri au funcţii de formatori, în învăţământul preuniversitar - gimnazial, profesional, liceal - şi universitar, sau în activităţi educative nonformale. Odată cu intrarea în vigoar ...




• Desfăşurarea activităţii de autocunoaştere complexă

  Activitatea este structurată din perspectiva modelului funcţional al creaţiei, în vederea stimulării implicării afective în creaţie şi autocreaţie. În elaborarea acestei activităţi, un rol orientativ important îl are aserţiunea formulată de N. Jurcău (1980), care consideră că dezvoltarea aptitudinilor profesionale po ...




• Variante ale secvenţelor de antrenament

  3.1. Programul de exersare a aptitudinilor Structurată din perspectiva modelului Guilford al creativităţii, activitatea este proiectată pentru stimularea creativităţii prin: - cunoaşterea aptitudinilor concurente la rezolvarea creativă a problemelor; - exersarea aptitudinilor specifice creativităţii; - structurarea unor aptitudini cre ...




• Strategia pluridisciplinară

  Proiectarea unei strategii presupune precizarea semnificaţiei atribuite termenului pentru o bună orientare asupra reperelor ce urmează a fi definite. Se admite aici că strategia educaţională este un demers anticipat, eficient pentru realizarea unui scop, dependent de "obiectivele educaţionale şi conţinutul ideatic, de mediul instrucţional, metodele ...




• Strategia unidisciplinară

  Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi organizează iniţierea în creaţia tehnică, în virtutea obiectivelor educaţionale proprii ale instituţiei. Demersul nu este singular în România; asemenea preocupări există şi la universităţile tehnice din Bucureşti, Timişoara şi la universitatea agronomică din Iaşi. Di ...




• Activităţi independente de studiu formativ

  3.1. Documentarea Cantitatea de cunoştinţe acumulate de omenire pe parcursul existenţei sale a ajuns în epoca contemporană la un volum care-l face practic inaccesibil integral unei singure persoane. Drept consecinţă, au apărut specializările în diferite domenii ale cunoaşterii, iar tendinţa actuală este aceea a diversificării acestor ...




• Etapele procesului de creaţie

  2.1. Preparaţia Asigurarea cunoştinţelor de fond. Acestea cuprind: cunoştinţe speciale - teorii ştiinţifice, legi, rapoarte, relaţii specifice domeniului ştiinţific în general şi celui tehnic de specialitate; cunoştinţe de metodologie a cercetării aplicate în domeniu şi a proiectării; o mare diversitate de cuno ...




• Studiul academic

  Integrarea unei persoane într-un sistem de învăţământ superior şi perspectiva specializării într-o muncă de concepţie presupun implicarea ei în activitatea specifică mediului universitar: studiul academic. Specificitatea activităţii aferente sistemului universitar decurge din particularitatea finalităţii urmărite, descriptibilă ...




• Factorii de influenţă ai creativităţii studenţilor

  Creativitatea se manifestă în interacţiunea dintre factorii interni, de natură psihică, şi cei externi, de natură fizică şi socio-culturală. Factorii interni privesc însuşirile de personalitate determinate de potenţialul înnăscut, aşa cum sunt modelate de experienţa de viaţă asimilată de persoană, în car ...




• Orientări în problematica psihologică a creativităţii

  Psihologia creativităţii, ramură relativ nouă a psihologiei, se conturează ca disciplină de sine stătătoare în deceniile cinci şi şase ale secolului nostru, când se defineşte conceptul de creativitate (termen introdus de G. Allport, 1938) şi se elaborează primele metode de diagnosticare (Mednick, Guilford) şi de stimulare (Os ...




• Necesitatea creşterii potenţialului creativ în formarea viitorilor ingineri

  Creativitatea este capacitatea specific umană care se concretizează în transformarea deliberată a mediului de către om, într-o modalitate anticipată. Lumea se îmbogăţeşte permanent cu obiecte materiale sau spirituale (cunoştinţe) care-şi au originea în "mintea" omului, cu lucruri făcute de "mâna" omului în activitatea lui de creaţi ...




• Probleme comune de predare

  Cu probabilitate veti intampina numeroase probleme cand veti efectua tipul de interventii detaliate in acest manual, atat din cauza numarului mare de programe implicate intr-o interventie comprehensiva, cat si din cauza unei ample variabilitati intre elevi, in raspunsurile lor la programe in ansamblu si in aspectele dintr-un anume program. De ex, un elev poate intampina serioase dificultati in a ...




• Colectarea datelor

  Greg Buch Colectarea datelor joaca un rol extrem de important in programele de interventie comportamentala. Date despre performanta de zi cu zi a elevului sunt adesea necesare pentru a aprecia (a) daca elevul progreseaza in programe, (b) daca programele trebuie sa fie modificate, si cum anume, pentru a indeplini nevoile individuale ale elevului, si (c) daca educatorii urmeaza procedurile corect ...




• Implicarea parintilor in terapie

  Eric V.Larsson Parintii au multe solicitari in ceea ce priveste timpul lor. Multi au servicii cu norma intreaga. Multi au alti copii cu nevoi substantiale. Multi sunt parinti singuri. Din aceste si alte motive, ei pot sa nu fie implicati in terapia copilului lor cu intarzieri in dezvoltare in masura necesara pentru a generaliza complet castigurile terapiei in intreaga viata a copilului. Cand ac ...




• Pastrarea castigurilor terapiei

  Tristram Smith Persoanele care lucreaza cu indivizi cu intarzieri in dezvoltare probabil ca se vor confrunta cu intrebarea daca castigurile pe care indivizii le fac in programele generate in clasa sau in clinica vor fi pastrate si dupa ce indivizii vor parasi acele structuri. O interventie are o valoare limitata daca nu reuseste sa-si pastreze in timp efectele. Un studiu publicat de Lovaas, Koe ...

Pagini: 1 2 3 4 5 6 7 8 9