Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Stresul si cariera profesionala
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 





De cele mai multe ori, stresul este privit prin prisma laturii sale negative, iar notiunea de stres profesional este definita ca "mod de a reactiona emotional, cognitiv, comportamental si psihologic la elementele nocive din continutul activitatii, din modul de organizare a activitatii sau din mediul de munca.
Stresul apare ca efect al epuizarii mecanismelor de adaptare ale individului la cerintele mediului profesional, sau apare "cand cerintele activitatii profesionale sunt mai mari decat posibilitatea angajatului de a le īndeplini sau de a le controla", altfel spus apare o nepotrivire īntre individ si activitatea sa. Dificultatea esentiala a conceptului deriva din aceea ca accentul cade pe ansamblul reactiei organismului, pe īntrepatrunderea reactiilor din sfere diferite (sfera afectiva, cognitiva etc.), precum si pe mai multe cauze care interrelationeaza cu pondere diferita īn producerea efectului, si, pentru a complica si mai tare lucrurile, a caror influenta variaza īn timp.
Fiecare organizatie parcurge īn evolutia sa diferite etape, īn care elementele stresoare se manifesta īn mod diferit.
Voi da cateva exemple: īntr-o organizatie mica, la īnceput de drum, stresul poate fi datorat incertitudinii viitorului companiei sau mijloacelor materiale insuficiente, mediului profesional neergonomic;
:īn aceeasi companie, situata acum īntr-o etapa de dezvoltare accelerata, cantitatea de lucru sau imposibilitatea unor angajati de a tine pasul cu ritmul organizatiei sunt stresori relativ frecvent īntalniti; la maturitate, acelasi personal se poate confrunta cu un nivel prea mare de responsabilitate, conflictele de rol sau posibilitatea redusa de avansare īntr-o schema devenita prea rigida. Desigur, nu exista reguli absolute, iar exemplele de stresori pe care i-am dat nu actioneaza exclus


iv īn aceste etape de dezvoltare ale unei organizatii.

Stresul şi oboseala profesională, numite şi bolile secolului, sunt cele mai grave disfuncţionalităţi care apar īn munca de birou. Din această cauză a apărut necesitatea organizării ergonomice a muncii īn birouri.
Stresul reprezintă o dimensiune constantă a vieţii noastre cotidiene. Dacă pānă īn 1989 factorii stresanţi ţineau mai mult de sistemul politic, de aspectele negative ale dictaturii comuniste, īn prezent societatea de tranziţie aduce pe scena vieţii noi tipuri de situaţii stresante cum ar fi : incertitudinea, schimbările rapide şi adesea imprevizibile, concurenţa, şomajul, necesitatea reorientării şi recalilificării rapide şi, nu īn ultimul rānd, scăderea nivelului de trai.
Oamenii, ca indivizi izolaţi, au rareori posibilitatea de a influenţa evenimentele stresante externe. Tot ce pot face este să-şi īnsuşească nişte strategii adaptative care să-i facă mai rezistenţi la agresiunile psihice şi mai eficienţi īn activitatea profesională.
Dacă stresul este prea mare fiecare dintre noi poate ceda psihic; chiar dacă persoana respectivă este una extrem de echilibrată pot apărea tulburări psihologice temporare. Individul poate trăi o stare de disfuncţionalitate sau chiar o cădere psihică bruscă īn urma unei psihotraume severe (accident, incendiu, decesul unui membru apropiat din familie).
Reacţia la stres se instalează treptat atunci cānd individul este supus un timp īndelungat unor condiţii de tensiune psihică, mai ales atunci cānd este atinsă imaginea sa, situaţia maritală, profesională sau materială. De obicei individul īşi revine cānd situaţia stresantă a fost īnlăturată, deşi uneori pot rămāne unele sechele sau o vulnerabilitate crescută faţă de anumiţi factori de stres.
Factorii de mediu reprezintă, de asemenea, factori de stres pentru organismul uman şi animal, producānd perturbări la nivelul diferitelor sisteme fiziologice. Aceşti factori, dintre care amintim: temperatura (prea ridicată sau prea scăzută), umiditatea, zgomotul, agenţii poluanţi pot produce traume fizice, dar şi psihice.
Există şi stresori de natură psihosocială cum ar fi: situaţiile conflictuale, presiunea socială prea mare, factori care pun īn pericol situaţia materială sau statutul social al individului, care sunt percepuţi ca o ameninţare pentru individ. Stresul nu este influenţat numai de situaţiile externe ci şi de vulnerabilitatea, de toleranţa la stres a individului sau de unele trăsături ale personalităţii acestuia.
Există, de asemenea, situaţii de viaţă care sunt considerate stresori universali, ca de exemplu: războiul, detenţia, calamităţile naturale, accidentele care produc invaliditate sau bolile incurabile, pierderea unor persoane apropiate. Unele situaţii de viaţă nu sunt la fel de stresante pentru toată lumea. De pildă, pierderea unui examen, dezaprobarea sau critica şefului determină reacţii diferite de la un individ la altul. Chiar şi īn cazul unor dezastre sau calamităţi naturale există persoane care īşi păstrează calmul şi acţionează oportun şi eficient, īn timp ce alţii intră īn panică sau manifestă un comportament bizar.

Īn birouri oboseala profesională este o stare produsă de stres şi afectează mai ales persoanele care lucrează cu publicul. Cei mai mulţi cred că munca īn birouri şi secretariate este lipsită de stres sau cu stres redus, īnsă lucrurile nu stau deloc aşa. Tensiunile psihice şi stresul contactelor inter-umane determină oboseală sau chiar epuizare. Cercetările efectuate asupra lucrătorilor din birouri arată că peste 50% dintre aceştia sunt afectaţi de un sindrom de epuizare emoţională. Cauzele ar consta īn lipsa de spaţiu şi de intimitate a locului de muncă, precum şi īn dificultatea sarcinilor de serviciu.
Īn general, persoanele care manifestă simptome de oboseală fizică şi psihic



9; au o atitudine negativistă īn relaţiile cu ceilalţi şi resimt o diminuare a respectului de sine.
Īn afara programului normal de lucru, remedierea şi prevenirea oboselii se poate realiza prin reglementarea duratei zilei de lucru, a duratei săptămānii de lucru şi a concediilor de odihnă.
Īn munca de birou remediile pentru epuizarea şi pentru oboseala profesională se pot asigura la două niveluri. La nivelul vieţii personale angajaţii trebuie să-şi structureze activităţile astfel īncāt acestea să le dea un sentiment de confort şi de siguranţă. Salariaţii trebuie să aibă o viaţă activă īn afara serviciului şi mediului acestuia.
Al doilea nivel se referă la responsabilităţile manageriale care trebuie să vizeze ajutorarea salariaţilor afectaţi de oboseală profesională prin recunoaşterea simptomelor acestui fenomen şi prin instruirea personalului īn vederea depistării lor, prin organizarea de īntruniri ce pot fi folosite pentru īntrajutorarea membrilor personalului şi prin promovarea spiritului de echipă.
Pentru serviciile de relaţii cu publicul, īn situaţia īn care schema de personal permite, managerii pot să restructureze anumite posturi sau să refacă programul de lucru astfel īncāt contactul dintre lucrători şi solicitanţi să nu fie prea mare. De asemenea, poate fi utilă şi organizarea de seminarii privind managementul stresului sau timpului.
Este foarte important să se prevină starea de oboseală profesională pentru că aceasta nu afectează un singur membru al personalului ci este transmisă şi celorlalţi. Īn acest sens, Beth Belevins arăta: "Cānd un angajat se plānge de condiţiile de lucru şi/sau se īndoieşte de utilitatea, de rostul sau de satisfacţia muncii sale, această atitudine va avea cu siguranţă influenţă şi asupra colegilor săi".
Pentru a nu permite răspāndirea acestor simptome, managerii trebuie să le recunoască şi să le prevină ori de cāte ori este posibil. De asemenea, managerul are un rol esenţial īn găsirea unor corelaţii şi alternative optime īntre durata perioadelor de muncă, durata pauzelor pentru odihnă, numărul, conţinutul şi momentul introducerii acestor pauze, astfel īncāt să se asigure o eficienţă sporită, un nivel optim al capacităţii de muncă şi o bună stare a sănătăţii.

Dar, asa cum am spus, oamenii din organizatie sunt de obicei si sursa de depasire a obstacolelor: īn ultimii ani, devine din ce īn ce mai clar ca un program eficient va īmbina analiza (externa), interventia individuala si cea la nivelului grupului. Un program de prevenire a stresului profesional nu poate fi facut, ca orice demers din teritoriul medicinii muncii, fara suportul managementului de varf al organizatiei, pentru ca primul obstacol care trebuie depasit este īnsasi recunoasterea deschisa a problemelor, acceptarea discutarii lor īn cadrul organizatiei, precum si recunoasterea necesitatii schimbarii. Analiza initiala presupune de obicei atat discutii individuale, cat si discutii de grup sau administrarea de chestionare care sa īmbine identificarea elementelor stresoare cu posibilul impact psiho-somatic. Pot fi utilizate si alte date (turn-over, absenteism etc.). La nivelul individului, procesul de recrutare e important, precum si identificarea asteptarilor, a abilitatilor profesionale si a situatiilor particulare (extraprofesionale) la nivelul organizatiei, elementele legate de momentul si necesitatile de dezvoltare, formarea echipei, abilitatile manageriale, dezvoltarea carierei, motivarea personalului, dezvoltarea atributiilor postului etc.; de asemenea, pot fi propuse programe de īmbuna-tatire a aptitudinilor, a asertivitatii, a utilizarii instrumentelor de suport, de eficientizare a organizarii timpului, de dezvoltare personala.

Desi are 50 ani, stresul nu pare sa se pregateasca de pensionare. Dimpotriva, se pare ca va ramane multa vreme cu noi si cu organizatiile noastre si orice serviciu de medicina muncii trebuie sa gaseasca o modalitate de a-l identifica, de a-i observa efectele si de a participa la gasirea de solutii.


















Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright© 2005 - 2018 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite