Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Poezia iubirii si a naturii - Mihai Eminescu
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

Mihai Eminescu este poetul cel mai reprezentativ al literaturii romane, “poetul nepereche”, creator al unei opere care strabate timpul cu forta nealte-rata, traind intr-o perpetua actualitate. k8u2ux
Prin tot ce a creat, Eminescu a produs un efect de modelare profund si de durata, a facut ca toata poezia acestui secol sa evolueze sub auspiciile geniului sau, iar forma infaptuita de el a limbii nationale sa devina punctul de plecare pentru intreaga dezvoltare ulterioara a vesmantului si cugetarii romanesti. Influenta coplesitoare a poetului avea sa vina din inaltarea filozo fica si din frumusetea expresiva a unei opere exemplare ce a jalonat, sinteti-zandu-le, principalele elemente de recunoastere a spiritualitatii nationale, in afara careia nu exista creatie durabila. El insusi s-a proiectat cu vointa si ne clintire in sfera specificului romanesc, spre care a adus intrgul orizont de inte ligenta si sensibilitate europeana.
Opera lui Eminescu isi articuleaza universul de cuget si simtire in jurul catorva teme si motive esentiale, care se constituie ca ipostaze lirice ale acele-iasi priviri asupra omului ca fiinta cosmica, sau ca fiinta a naturii, a omului ca fiinta a istoriei, sau ca fiinta a dragostei.
Ca la toti marii poeti romantici, dragostea si natura sunt teme permanente si in creatia lui Eminescu. Natura este cadru fizic pentru toate gesturile poe-tului, de la atitudinea meditativ-filozofica la cea erotica. Infatisarea ei se consti-tuie pe doua dimensiuni esentiale: una terestra, cealalta cosmica, aflate de cele mai multe ori in interferenta.
Mihai Eminescu e in primul rand un tulburator poet al spatiului cosmic, prezentat fie in mari proiectii ale genezei sau stingerii universale, fie prin multi-mea elementelor cosmice care impregneaza parca intreaga opera.
In al doilea rand, Eminescu este un cantaret frenetic al naturii terestre in vesnica rotire a anotimpurilor. Este o natura cu un contur precis geologic si floral, salbatica si deopotriva familiara, mitica -; prin aspectele ei paradisiace si luxuriante; umana, calda, intima, ocrotitoare -; prin componentele ei sufletesti.
Dragostea, poate mai mult ca la alti poeti, se afla intr-o permanenta con sonanta cu natura. Natura este stare de suflet, in sensul ca infatisarea ei este dictata de sentiment. Acolo unde dragostea apare ca un vis frumos de fericire cadrul fizic este al unei naturi incantatoare, de basm: vara e in toi, ierburile au fragezime, sunetele si culorile se armonizeaza. Cand dragostea s-a stins, senti-mentului de dezamagire ii corespunde o natura sumar schitata, cu plopi stin-gheri, cu ceturi, brume si plopi cu intinderi boreale, albe, nemiscate si reci.
Natura si dragostea, doua din temele fundamentale ale creatiei emines-ciene reflecta romantismul operei lui Eminescu. Cantare naturii, ilustrata de poeti ca Novalis, Lenau, Leopardi, Lamartine sau Victor Hugo, se regaseste si la Eminescu in gesturile tipice ale poeziei europene: contemplare detasata, cufundare in fiinta metafizica a naturii, concordanta a eului cu natura, evadarea in natura, consolarea prin natura. Darin imaginea poetica a naturi eminesciene apar toate elementele spatiului romanesc pe care sensibilitatea poetului le-a perceput dintr-un lung exercitiu al iubirii pamantului natal.
In lirica lui peisagistica, Eminescu nu merge pe linia lui Alecsandri, nu descrie tablouri cu valabilitate de sine statatoare, nu creeaza pasteluri. Natura are la el o alta functie: incadreaza si potenteaza un sentiment, o idee, o atitudine; participa la crearea unui spectacol poetic, devine paradis in poezia erotica, personaj care “face teoria spetelor vesnice” in Revedere, realitate metafizica in Mai am un singur dor. Exista o geografie eminesciana cu o configuratie solara si alta nocturna. Poetul canta codrul, izvoarele, lacul, cararile. Ochiul lui cuprinde dealul, vaile inguste si aburite, “campiile asire” sau “intunecata mare” peste care vegheaza luna, stelele, soarele, luceferi, bolta senina, unde se aud apele murmurand si florile de tei cazind in parul indragostitilor. Exista, de ase menea, o flora specifica. Natura devine adesea stare de suflet pentru dorul eminescian, cel care aduce prin sursele sale folclorice nota cea mai nationala a universalitatii poporului roman.








Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2019 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite